Decizie nr. 617 din 27 mai 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16, art. 17 şi art. 138 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş în Dosarul nr. 2.516/100/2007 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.516/100/2007, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16, art. 17 şi art. 138 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş într-o cauză având ca obiect plata pasivului de către o debitoare aflată în insolvenţă, în temeiul art. 138 alin. (1) şi (3) lit. c) şi d) din Legea nr. 85/2006.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţin următoarele: în actuala redactare neconstituţionalitatea art. 138 alin. (1) şi (3) din lege constă în "imposibilitatea promovării de către un singur creditor a cererii de angajare a răspunderii membrilor organelor de conducere, deşi administratorul judiciar/lichidatorul ar avea interes să o facă, dar nu îşi exercită acest drept, iar comitetul creditorilor nu există, în dezacord cu situaţiile existenţei unui comitet al creditorilor şi al unui lichidator care îşi exercită acest drept", precum şi în aceea că "limitează dreptul unui creditor la un proces echitabil, conferit de art. 6 pct. 1 din Convenţie". Totodată, apreciază că atât art. 138 alin. (1) şi (3), cât şi art. 16 şi 17 din legea criticată "sunt neconstituţionale, întrucât permit existenţa unei discriminări între drepturile unui singur creditor prin raportare la drepturile comitetului creditorilor atunci când ambii se află în aceeaşi situaţie juridică", prin nesocotirea de către legiuitor a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie şi a prevederilor Convenţiei. Mai apreciază că "atât procedura de autorizare din partea judecătorului-sindic, cât şi limitarea calităţii procesuale active la lichidator/comitetul creditorilor sunt în măsură să aducă atingere atât dreptului la un proces echitabil, cât şi celerităţii actului de justiţie", că "Legea nr. 85/2006 are ca obiect insolvenţa, principalii creditori fiind interesaţi de desfăşurarea cu rapiditate a procedurii şi nu impunerea de bariere formale", precum şi că "în prezenta speţă legiuitorul a prevăzut prin art. 139 un termen clar de prescriere a acţiunii prevăzute de art. 138, termen care curge chiar în situaţia inexistenţei unui comitet al creditorilor, vătămând drepturile creditorului asemănător cu situaţia prevăzută în Decizia Curţii Constituţionale nr. 797/2007". Cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, face trimitere specială la Decizia nr. 549/2007.

Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, faţă de motivele de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei cu privire la textele din lege criticate, consideră, în esenţă, că procedura insolvenţei "îşi poate urma cursul şi cu un singur creditor, care, asemenea asociatului unic al SRL unipersonale, îşi poate asuma rolul de adunare a creditorilor şi de comitet al creditorilor", fiind logic ca în această calitate să aibă "dreptul de a-l învesti pe judecătorul-sindic cu cererea pentru aplicarea art. 138 din Legea nr. 85/2006".

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, în esenţă, arată că "actuala reglementare în materia insolvenţei aduce în prim-plan comitetul creditorilor, acordându-i puteri sporite şi transformându-l în pionul principal al procedurii", context în care, dacă "sunt prea puţini creditori pentru a se forma comitetul, învestirea judecătorului-sindic cu cererea de aplicare a dispoziţiilor legale privind răspunderea membrilor organelor de conducere se poate face de un singur creditor".

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 16, art. 17 şi art. 138 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 sunt constituţionale, fiind în deplină concordanţă cu textele din Constituţie invocate ca fiind încălcate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16, art. 17 şi art. 138 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Textele de lege criticate dispun astfel: art. 16 cu privire la desemnarea de către judecătorul-sindic a unui comitet de creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare, precum şi cu privire la procedura de desemnare şi organele de lucru ale acestui comitet, art. 17 cu privire la atribuţiile comitetului creditorilor, procedura de lucru şi deciziile comitetului, precum şi cu privire la căile de atac împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de comitet, iar art. 138 alin. (1) şi (3) cuprinde prevederi referitoare la răspunderea membrilor organelor de conducere din cadrul societăţii pentru faptele ce au cauzat starea de insolvenţă a debitorului.

Autorul excepţiei susţine că textele de lege criticate contravin, în ordinea invocării lor, prevederilor constituţionale ale: art. 21 privind "Accesul liber la justiţie", art. 16 referitor la "Egalitatea în drepturi" şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi", toate coroborate cu dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care dispun în legătură cu dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că prevederile art. 138 alin. (1) din legea criticată au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi texte din Constituţie şi, în esenţă, pentru critici asemănătoare celor din prezenta cauză. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.054 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate a constatat, pentru argumentele acolo reţinute, că art. 21 din Constituţie nu este încălcat. Totodată, prin Decizia nr. 745 din 13 Septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007, Curtea a reţinut că, în materia insolvenţei, legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerinţe şi respectarea anumitor proceduri. Prin instituirea acestor proceduri nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiţie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul termenului legal instituit, ci s-a avut în vedere instaurarea unui climat de ordine indispensabil în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21, asigurându-se protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor părţilor.

Deşi autorul excepţiei invocă neconstituţionalitatea "dispoziţiilor art. 16, 17, 138 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 prin raportare la dispoziţiile art. 21, art. 16, art. 124 alin. (2) din Constituţia României, coroborate cu dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului", criticile formulate privesc doar art. 138 din Legea nr. 85/2006 şi, în esenţă, prin raportare la art. 21 din Constituţie. Aşa fiind, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în motivarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 16 şi 17 din legea criticată.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16, art. 17 şi art. 138 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş în Dosarul nr. 2.516/100/2007 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 mai 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,

Gabriela Dragomirescu