Decizie nr. 386 din 26 iunie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi în Dosarul nr. 1.088/316/2012 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 232D/2014.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi menţionează jurisprudenţa în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4.Prin Decizia nr. 164/2014 din 25 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.088/316/2012, Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

5.Excepţia a fost ridicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, aflată în stadiul procesual al recursului.

6.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră, în esenţă, că textul de lege criticat contravine principiului neretroactivităţii legii, întrucât se aplică şi unor situaţii care au luat naştere înainte de intrarea sa în vigoare, şi principiului tempus regit actum şi, prin aceasta, dispoziţiilor >Codului civil >referitoare la aplicarea în timp a legilor. De asemenea, afirmă că textele criticate vizează o singură ipoteză, aceea a tarifelor aplicate şi contestate, fără a face referire la tarifele aplicate şi necontestate sau contestate tardiv, aspect ce creează discriminare între categoriile de contravenienţi corespunzătoare acestor situaţii.

7.Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. În raport cu cuantumul tarifului de despăgubire şi cu autoritatea la bugetul căreia se virează sumele respective, instanţa apreciază că acest tarif are caracterul unei sancţiuni contravenţionale, intrând sub incidenţa excepţiilor prevăzute de art. 15 din Constituţie.

8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012, potrivit cărora "Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează."

12.În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii şi ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi.

13.Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici identice cu cele din prezenta cauză, formulate de acelaşi autor al excepţiei, dar în alte dosare. Spre exemplu Decizia nr. 112 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 25 aprilie 2014, Decizia nr. 36 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014, Decizia nr. 505 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 21 ianuarie 2014, şi Decizia nr. 385 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013.

14.Astfel, Curtea Constituţională, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut că prin reglementările cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România reprezintă transpunerea în legislaţia naţională a Directivei nr. 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Astfel, legiuitorul a instituit obligaţia plăţii unui tarif pentru utilizarea reţelei de drumuri naţionale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor români şi străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

15.Potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă, iar cuantumul amenzilor este prevăzut în anexa nr. 2. De asemenea, alin. (3) al art. 8 impunea contravenientului obligaţia de a achita, pe lângă amenda contravenţională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcţie de tipul vehiculului folosit fără a deţine rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4. Legea nr. 144/2012, prin art. I pct. 2, a abrogat dispoziţiile referitoare la plata tarifului de despăgubire prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, iar prin art. II - care formează obiectul prezentei excepţii - s-a prevăzut anularea tarifelor de despăgubire aplicate şi contestate până la data intrării în vigoare a legii.

16.De asemenea, Curtea a constatat că acestea au caracter retroactiv, întrucât reglementează pentru trecut cu privire la consecinţele săvârşirii unei contravenţii. Însă, prin abrogarea normelor legale referitoare la tariful de despăgubire, dispoziţiile criticate reprezintă o prevedere legală contravenţională mai favorabilă, în concordanţă cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie.

17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

18.În ceea ce priveşte critica referitoare la crearea unei discriminări între categoriile de contravenienţi în funcţie de contestarea/necontestarea/contestarea tardivă a tarifelor aplicate, Curtea nu poate reţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi, întrucât dispoziţiile de lege criticate se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor care se află în situaţiile prevăzute de ipoteza normei supuse controlului de constituţionalitate.

19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi în Dosarul nr. 1.088/316/2012 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 iunie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici