Norme metodologice din 7 decembrie 2000

Capitolul 1Prevederi generale

Articolul 1

(1)Primării, primarul general al municipiului Bucureşti sau, după caz, delegatiile permanente ale consiliilor judeţene au obligaţia sa verifice şi sa consemneze, la eliberarea autorizaţiilor de construire pentru locuinţe noi, îndeplinirea exigenţelor minimale privind suprafeţele şi nivelul de dotare a încăperilor ce compun locuintele, cuprinse în anexa nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare lege.

(2)Exigenţele minimale prevăzute în anexa nr. 1 la lege, cu excepţia celor privind dotarea minima, sunt orientative la eliberarea autorizaţiilor pentru lucrări de reabilitare a clădirilor de locuit existente, în vederea realizării de locuinţe sociale.

(3)Reabilitarea, în sensul legii, reprezintă ansamblul operaţiunilor de modificare constructivă şi/sau funcţională prin care se realizează refacerea şi/sau ameliorarea construcţiilor, astfel încât acestea sa satisfacă cerinţele de siguranţă, de confort şi de economicitate, pentru a asigura cel puţin nivelul exigenţelor minimale stabilite de lege.

(4)La eliberarea autorizaţiilor de construire pentru locuintele începute înainte de intrarea în vigoare a legii şi sistate din diferite motive, a căror executare se reia după această dată, se va ţine seama de condiţiile stabilite prin proiectele care au fost iniţial elaborate şi aprobate.

Articolul 2

(1)Terenurile care se concesioneaza pentru construirea de locuinţe vor fi situate în zonele cu aceasta destinaţie, stabilite prin planurile urbanistice.

(2)Concesionarea unor terenuri aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale în vederea construirii de locuinţe urmează regimul stabilit de prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată.

Articolul 3

(1)În vederea soluţionării cererilor privind concesionarea terenurilor pentru construirea de locuinţe, consiliile locale vor stabili măsurile necesare pentru luarea în evidenta şi pentru analiza solicitărilor primite. În acest scop consiliile locale vor stabili şi vor da publicităţii locul de primire a solicitărilor şi actele justificative necesare.

(2)Solicitarile vor fi înregistrate în ordinea primirii şi vor fi analizate de comisii constituite în acest scop prin dispoziţii ale primarilor comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti.

(3)Comisiile constituite vor prezenta consiliilor locale periodic, la cel mult 30 de zile de la data primirii cererilor, propuneri privind modul de soluţionare a acestora, cu motivarea admiterii sau respingerii solicitărilor analizate.

(4)Hotărârile consiliilor locale vor fi afişate în locuri accesibile publicului.

(5)Contestaţiile împotriva hotărârilor consiliilor locale cu privire la stabilirea prioritatilor se vor adresa instanţei de contencios administrativ competente, potrivit legii.

Articolul 4

(1)Consiliile locale răspund de pregătirea şi de asigurarea terenurilor, conform documentaţiei urbanistice, cu utilităţi şi dotări edilitare necesare pentru dezvoltarea construcţiilor de locuinţe în corelare cu programul aprobat.

(2)Lucrările de viabilizare a terenurilor destinate construcţiilor de locuinţe se finanţează conform prevederilor art. 12 alin. 1 din lege.

(3)Primării vor aduce la cunoştinţa publicului amplasamentele care vor fi oferite persoanelor fizice sau juridice care doresc să investească pentru construirea de locuinţe în scopul vânzării sau închirierii, precizând condiţiile de concesionare, precum şi nivelul taxelor şi al redevenţelor, după caz.

Capitolul 2Dezvoltarea construcţiei de locuinţe

Locuinţe proprietate personală realizate cu sprijin financiar de la bugetul de stat

Articolul 5

(1)În aplicarea prevederilor art. 62 din lege, lista cuprinzând blocurile de locuinţe aflate în diferite stadii de execuţie este cea stabilită de consiliile judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în baza propunerilor consiliilor locale, până la data de 21 octombrie 1996. (2) Lista cuprinzând blocurile de locuinţe pe fiecare comuna, oraş, municipiu şi pe sectoarele municipiului Bucureşti, cu prezentarea stadiilor fizice şi a valorii lucrărilor, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 1, precum şi lista cuprinzând blocurile de locuinţe a căror execuţie se realizează în continuare potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/1995, se transmit Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, în vederea întocmirii programelor anuale de construcţie şi, respectiv, de finalizare a locuinţelor. În lista întocmită conform modelului prezentat în anexa nr. 1 se înscriu toate blocurile de locuinţe care se realizează cu finanţare conform art. 7-9 din lege, indiferent de sursele de finanţare utilizate.

(3)Normele metodologice nr. 30.501/1970/MC/1994 pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994, modificate şi completate prin Hotărârea Guvernului nr. 160/1999, se aplică în continuare pentru finalizarea lucrărilor la locuintele care se realizează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994.

(4)Blocurile de locuinţe necuprinse în programul întocmit în baza normelor metodologice prevăzute la alin. (3) se pot finaliza în condiţiile prevăzute la art. 7 sau 38 din lege.

Articolul 6

(1)În scopul asigurării fondurilor necesare pentru finanţarea executării construcţiilor de locuinţe în baza prevederilor art. 7 din lege, la fundamentarea proiectelor de bugete locale anuale consiliile locale vor prevedea pentru fiecare dintre construcţiile respective sumele aferente, pe surse de finanţare, inclusiv sumele necesare să fie alocate în completare de la bugetul de stat.

(2)În susţinerea sumelor solicitate pentru alocaţiile de la bugetul de stat, conform modelului prezentat în anexa nr. 1, consiliile locale vor prezenta separat sumele necesare pentru terminarea locuinţelor începute de cele necesare pentru construcţiile noi.

Articolul 7

(1)Sursele de finanţare prevăzute la art. 9 lit. b), c) şi d) din lege se evidenţiază în contul 28.31.02.05 "Venituri din fondul pentru locuinţe", deschis la unităţile trezoreriei statului pe seama consiliilor judeţene, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale, după caz.

(2)Fondurile constituite potrivit prevederilor art. 9 lit. b), c) şi d) din lege, în vederea finanţării construcţiilor de locuinţe, se reflecta în bugetele locale la capitolul "Venituri cu destinaţie specială", respectiv la subcapitolul "Venituri din fondul pentru locuinţe", iar la partea de cheltuieli, la capitolul "Cheltuieli cu destinaţie specială", subcapitolul "Cheltuieli din fondul pentru locuinţe".

(3)Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale vor urmări transferarea în conturile special constituite a sumelor rezultate din vânzarea locuinţelor şi a spaţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta din blocurile de locuinţe, precum şi a sumelor realizate în condiţiile prevederilor art. 7 din lege.

(4)Cheltuielile de la bugetul local pentru finanţarea construcţiilor de locuinţe în limita surselor prevăzute la art. 9 lit. a) din lege şi a creditelor bugetare deschise în acest scop se evidenţiază la capitolul de cheltuieli bugetare 63.02 "Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe", respectiv la subcapitolul "Locuinţe".

Articolul 8

(1)Pentru primirea alocaţiilor de la bugetul de stat cu destinaţia finanţării construcţiilor de locuinţe consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti procedează astfel:

a)solicita lunar, în scris, Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, până la data de 6 a lunii în curs, necesarul de fonduri în completarea celorlalte sume, pentru decontarea lucrărilor de construcţii-montaj executate până la finele lunii anterioare. Solicitarea va fi însoţită de situaţia privind producţia realizată, conform anexei nr. 2. Anexa nr. 2 se completează în baza situaţiilor de lucrări verificate şi însuşite de diriginti şi avizate de personalul de specialitate anume desemnat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului din cadrul inspecţiilor de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

b)în vederea fundamentarii sumelor necesare să fie alocate de la bugetul de stat pentru decontarea producţiei care se va realiza în luna în curs se va transmite, până la data de 6 a lunii în curs, valoarea preliminata a producţiei respective, conform anexei nr. 3;

c)după analiza şi aprobare Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului solicita Ministerului Finanţelor alocaţii bugetare cu aceasta destinaţie, conform anexei nr. 4;

d)după analiza şi aprobarea alocaţiilor bugetare Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului virează suma cu ordin de plată din contul de cheltuieli bugetare în contul consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, "Venituri din fondul pentru locuinţe", deschis la trezoreria statului din municipiul reşedinţa de judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti;

e)la primirea sumelor în cont consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, repartizează alocaţiile de la bugetul de stat la consiliile locale pentru care s-au solicitat sumele conform anexei nr. 2 şi vor proceda la virarea sumelor respective direct din contul "Venituri din fondul pentru locuinţe" în acelaşi cont deschis pe seama consiliilor locale. Operaţiunea se efectuează prin ordin de plată pentru trezoreria statului - OPHT.

(2)Cheltuielile efectuate de consiliile locale în limita resurselor prevăzute la art. 9 lit. b), c) şi d) din lege şi a creditelor bugetare deschise în acest scop se evidenţiază în contul de cheltuieli ale bugetului local nr. 26.96.02.04 "Cheltuieli din fondul de locuinţe", deschis la unităţile trezoreriei statului.

Articolul 9

(1)Consiliile locale vor aproba listele cuprinzând construcţiile de locuinţe care urmează să se realizeze din fondurile aflate în conturile deschise la trezoreria statului.

(2)Listele cuprinzând construcţiile de locuinţe, în care se vor preciza numărul, structura după mărime şi amplasamentul acestora, vor fi afişate la sediul primăriei.

Articolul 10

(1)În situaţiile în care la unele blocuri de locuinţe se impune realizarea de spaţii cu alta destinaţie decât cea de locuinta, pentru activităţi comerciale, de prestări de servicii sau altele asemenea, finanţarea lucrărilor corespunzătoare acestor spaţii se va realiza de către viitorii beneficiari. Sumele necesare pentru executarea lucrărilor se vor incasa de la viitorii beneficiari de către autorităţile administraţiei publice locale, prin administratorii delegaţi în a căror răspundere a fost data urmărirea investiţiilor, conform unui grafic de plati convenit între părţi, şi se vor urmări distinct faţă de sumele alocate pentru construcţia de locuinţe.

(2)Finanţarea şi execuţia lucrărilor pentru aceste spaţii se vor realiza astfel încât să permită recepţia şi darea în folosinţă a locuinţelor din clădire la termenele prevăzute în contract.

Articolul 11

(1)Autorităţile administraţiei publice locale vor urmări şi vor controla pe parcursul executării lucrărilor finalizarea contractării tuturor locuinţelor aflate în execuţie. Încredinţarea contractelor de proiectare şi, respectiv, de execuţie a lucrărilor se va face prin licitaţie publică, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Deschiderea finanţării lucrărilor se efectuează numai dacă sunt contractate cu viitorii beneficiari 70% din numărul de locuinţe pe fiecare obiectiv de investiţie.

(2)Contractele de execuţie vor conţine clauze speciale care vor prevedea ca influentele în costurile pentru construcţii, rezultate din depăşirea termenului limita de recepţie, în condiţii de inflaţie, să fie suportate de partea care a generat depăşirea termenului respectiv.

(3)Locuintele necontractate până la finalizare, dar nu mai mult de 30% din numărul acestora pe fiecare obiectiv de investiţie, se constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale, aparţinând domeniului privat al acesteia. Modul de administrare şi eventuala înstrăinare a acestor locuinţe se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, fără schimbarea destinaţiei date prin autorizaţia de construcţie. Vânzarea locuinţelor nerepartizate sau necontractate până la finalizarea acestora se poate efectua prin licitaţie publică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 12

(1)Alocarea sumelor constituite conform prevederilor art. 9 din lege se va face pentru fiecare construcţie de locuinţe, astfel încât să se asigure finalizarea lucrărilor cu respectarea termenului de punere în funcţiune şi cu încadrarea în plafonul valoric negociat pe bază de contract.

(2)Verificarea situaţiilor de lucrări, precum şi a stadiului fizic de execuţie se va efectua de o comisie stabilită prin hotărâre a consiliului local, din care vor face parte administratorii delegaţi de primar şi dirigintii nominalizaţi de unităţile specializate în răspunderea cărora a fost data derularea investiţiei.

(3)Constituirea, repartizarea şi utilizarea sumelor la nivelul consiliilor locale conform prevederilor art. 9 din lege sunt de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale respective, care sunt obligate sa urmărească şi să asigure respectarea prevederilor legale.

Articolul 13

(1)În vederea soluţionării cererilor privind construirea sau cumpărarea unor locuinţe din cele care se realizează în condiţiile art. 7 din lege, autorităţile administraţiei publice locale vor stabili măsuri pentru luarea în evidenta şi pentru analiza solicitărilor primite din partea cetăţenilor. În acest scop vor stabili şi vor da publicităţii locul de primire a solicitărilor şi actele justificative necesare.

(2)Solicitarile primite vor fi analizate de comisii constituite în acest scop prin dispoziţii ale primarilor comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucureşti.

(3)Comisiile vor prezenta consiliilor locale propuneri privind modul de soluţionare a solicitărilor primite, respectând ordinea de prioritate prevăzută la art. 7 din lege.

(4)În aplicarea prevederilor art. 7 alin. 1 lit. d) din lege, în funcţie de condiţiile specifice locale şi în ordinea de prioritate pentru care optează, consiliile locale pot avea în vedere categorii de persoane cum ar fi:

a)persoane rămase fără adapost în urma avarierii grave sau distrugerii locuinţelor proprii ca urmare a unor calamitati naturale sau dezastre;

b)persoane evacuate din locuintele ce fac obiectul unor legi de restituire a imobilelor trecute în proprietatea statului;

c)persoane care locuiesc în construcţii expuse unui risc major, cum ar fi alunecarile de teren, seismele etc.;

d)persoane cu handicap;

e)chiriaşi din imobilele naţionalizate restituite în natura foştilor proprietari;

f)alte persoane a căror situaţie locativă este sau poate deveni, în mod iminent, grava.

(5)În cadrul fiecărei categorii de persoane care beneficiază de prioritate se va tine seama şi de:

a)condiţiile de locuit ale solicitanţilor;

b)numărul copiilor şi al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitantul;

c)starea sănătăţii soţilor sau a unor membri ai familiei.

(6)Listele cuprinzând solicitarile şi modul de soluţionare a acestora vor fi afişate la sediul primăriei.

(7)Contestaţiile împotriva hotărârilor consiliilor locale cu privire la priorităţile stabilite se vor adresa instanţei de contencios administrativ competente, potrivit legii.

Articolul 14

(1)Administratorii delegaţi de autoritatea administraţiei publice locale sau unităţile specializate în a căror responsabilitate a fost încredinţată derularea investiţiei vor încheia cu persoanele fizice cărora le-a fost aprobată construirea sau cumpărarea unei locuinţe, în ordinea stabilită prin lista definitivă de prioritate aprobată, contracte de construire a unei locuinţe cu credit, conform modelului prezentat în anexa nr. 5, pentru construcţiile ale căror lucrări urmează să fie începute, sau de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform modelului prezentat în anexa nr. 6, pentru construcţiile începute şi ale căror lucrări se finalizează conform art. 7 din lege.

(2)Contractele de construire a unei locuinţe cu credit sau contractele de vânzare-cumpărare cu plata în rate se vor încheia la preţurile corespunzătoare valorii de deviz a locuinţei la data contractării, valoarea definitivă urmând să se stabilească la terminarea lucrărilor şi darea în folosinţă a locuinţei.

(3)Titularii contractelor de construire a unei locuinţe cu credit sau ai contractelor de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţelor noi care se realizează în condiţiile art. 7-9 din lege beneficiază de scutirea de impozit pe clădiri conform prevederilor art. 10 din lege. În cazul înstrăinării locuinţelor astfel realizate noul proprietar nu mai beneficiază de scutirea de impozit.

(4)Consemnarea scutirii de impozit pe clădiri se va efectua o dată cu declararea locuinţelor, în vederea impunerii, la serviciile de specialitate ale consiliilor locale, în baza contractelor menţionate la alin. (2) şi a proceselor-verbale de predare-preluare a locuinţelor, după caz. Proprietarii locuinţelor noi sunt obligaţi să depună declaraţia de impunere şi în situaţia în care beneficiază de scutire de impozit pe clădiri.

(5)Deţinătorii locuinţelor realizate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994, repartizate şi contractate în condiţiile prevăzute la art. 7 şi 10 din lege, nu beneficiază şi de scutirea de impozit pe clădiri prevăzută de lege.

Articolul 15

În vederea acordării drepturilor prevăzute la art. 7 din lege solicitanţii vor prezenta consiliului local următoarele documente:

a)dovada că nu au deţinut şi nu deţin în proprietate o locuinta sau, după caz, dovada ca se încadrează în prevederile art. 10 din lege;

b)adeverinta de venit net lunar pentru fiecare membru al familiei care realizează venituri;

c)acte doveditoare ca se încadrează în una dintre următoarele categorii stabilite de lege:

–tineri căsătoriti, fiecare în vârsta de până la 35 de ani;

–persoane care beneficiază de facilităţi la cumpărarea sau la construirea unei locuinţe potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările ulterioare;

–persoane calificate din agricultura, învăţământ, sănătate, administraţie publică şi culte, care îşi stabilesc domiciliul în mediul rural;

d)aprobarea consiliului local pentru persoanele stabilite de acesta în baza prevederilor art. 13 alin. (4) şi (5).

Articolul 16

(1)Persoanele fizice care pot beneficia de subvenţii în sume fixe vor depune, o dată cu cererea pentru construirea sau, după caz, cumpărarea unei locuinţe, solicitarea acordării subventiei la care au dreptul potrivit legii. Solicitarile vor fi analizate de comisiile constituite în acest scop prin hotărâre a consiliilor locale, pentru persoanele fizice cuprinse în listele de prioritati stabilite şi rămase definitive conform art. 13, iar după verificare şi însuşire se vor înscrie în tabele nominale care vor fi supuse spre aprobare consiliilor locale. Listele astfel aprobate consfinţesc dreptul la subvenţie al solicitanţilor şi vor fi comunicate administratorilor delegaţi în a căror răspundere a fost data derularea investiţiilor pentru construirea de locuinţe.

(2)Aceste liste vor constitui baza de fundamentare a solicitării de către ordonatorul principal de credite a subvenţiilor de la bugetul de stat cu aceasta destinaţie.

(3)Pe măsura încheierii contractelor prevăzute la art. 11 administratorii delegaţi pentru derularea investiţiilor vor calcula cuantumul subvenţiilor prevăzute la art. 7 alin. 2 din lege, potrivit normelor aprobate de Guvern în aplicarea prevederilor art. 8 alin. 2 din lege, în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie, confirmat prin documente actualizate la zi, şi în funcţie de valoarea de contractare a locuinţei. Cuantumurile de subvenţie se vor înscrie în tabele nominale şi se vor prezenta consiliului local, însoţite de acte justificative.

(4)În baza tabelelor nominale astfel întocmite şi avizate de consiliul local se vor determina sumele reprezentând subvenţiile prevăzute la art. 7 din lege. Subvenţiile astfel stabilite se vor solicita, în mod centralizat, de către consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului în al cărui buget sunt prevăzute fondurile corespunzătoare.

(5)Cererea de subvenţii se va face conform modelului prezentat în anexa nr. 7 şi se va transmite Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, în sume actualizate la data fundamentarii proiectului bugetului de stat pentru anul în care se pun în funcţiune locuintele respectivilor beneficiari de subvenţie.

(6)Cererea de subvenţii, prezentată conform modelului din anexa nr. 7, se va reactualiza la data punerii în funcţiune a locuinţelor, după stabilirea valorii finale a acestora, şi se va transmite Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, în vederea alocării subvenţiilor cuvenite.

(7)Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, din creditele bugetare deschise în acest scop, va aloca consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti subvenţiile cuvenite, în limita alocaţiilor stabilite prin legea bugetului de stat.

(8)Sumele stabilite şi aprobate pentru a fi acordate ca subvenţii persoanelor îndreptăţite potrivit legii se vor confirma de autorităţile administraţiei publice locale administratorilor delegaţi sau unităţilor specializate în a căror răspundere a fost data derularea investiţiilor pentru construirea de locuinţe, urmând ca acestea să fie deduse din sumele care se datorează pentru locuintele construite, după scăderea din valoarea locuinţei a avansului minim plătit potrivit legii.

(9)Întreaga subvenţie, primită şi dedusă din sumele datorate de persoanele fizice beneficiare de locuinţe, va fi virata în conturile speciale deschise conform prevederilor art. 7, reintregindu-se astfel fondurile avansate din depozitul constituit conform prevederilor art. 9 din lege pentru realizarea programului de locuinţe.

Articolul 17

(1)Autorităţile administraţiei publice locale, prin administratorii delegaţi care au preluat obligaţia vânzării locuinţelor, vor urmări încasarea sumelor datorate de persoanele fizice contractante, astfel:

a)sumele plătite ca avans sau ca plata integrală la nivelul preţului iniţial al locuinţei, stabilit prin contractul de construire a unei locuinţe cu credit;

b)sumele datorate de persoanele fizice contractante prin deducerea din preţul final al locuinţei, rezultat la terminarea lucrărilor şi darea în folosinţă a locuinţelor, a sumelor plătite ca avans şi rate scadente, precum şi, după caz, a subvenţiilor de care beneficiază acestea.

(2)Administratorii delegaţi cu derularea investiţiilor în a căror răspundere au fost date evidenta, urmărirea şi încasarea ratelor la împrumuturile acordate şi a dobânzilor la acestea vor acoperi cheltuielile ocazionate de aceste operaţiuni dintr-un comision de 1%, care se va retine la fiecare încasare care se face în contul locuinţei vândute cu plata integrală ori în rate, exclusiv dobânda.

Articolul 18

(1)În situaţiile în care pe terenul proprietate a persoanelor fizice beneficiare ale prevederilor art. 7 din lege se pot realiza mai multe locuinţe, construirea acestora se va face pe baza unui contract încheiat, potrivit prevederilor Codului civil, între consiliul local, reprezentat prin administratorul delegat pentru derularea investiţiei, şi persoana fizica proprietara a terenului.

(2)Pentru dobândirea unei locuinţe construite în condiţiile prevăzute la alin. (1) persoana fizica proprietara a terenului poate încheia un contract de construire a unei locuinţe cu credit, conform modelului prezentat în anexa nr. 5.

Articolul 19

(1)Acordarea creditelor pentru construcţia de locuinţe conform art. 20 din lege va respecta normele emise de Casa de Economii şi Consemnaţiuni, cu încadrarea în nivelul subventiei aprobate anual prin legea bugetului de stat, pentru diferenţa dintre 15%, cat suporta beneficiarul creditului, şi nivelul dobânzii practicate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni la depunerile la termen ale populaţiei, la care se adauga o marja de 5 puncte procentuale.

(2)Casa de Economii şi Consemnaţiuni va stabili metodologia şi instrucţiunile corespunzătoare privind evidenta, raportarea şi calculul dobânzii subvenţionate la creditele acordate în baza legii, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(3)Stabilirea dreptului de a beneficia de credite subvenţionate se va face pe baza declaraţiei autentificate a solicitantului, data pe propria răspundere, din care să rezulte ca îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 20 din lege.

(4)În toate cazurile în care beneficiarii acestor credite au prezentat declaraţii nesincere, au folosit sumele primite în alte scopuri sau cu încălcarea prevederilor legale, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va sista creditarea şi îi va obliga pe beneficiari sa restituie integral sumele primite şi sa plătească dobânzi penalizatoare potrivit prevederilor contractuale.

(5)Modalitatea de fundamentare şi de derulare a creditelor bugetare, prevăzute anual în bugetul de stat conform dispoziţiilor art. 20 din lege şi destinate acoperirii dobânzilor subvenţionate la creditele acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni, se stabileşte prin convenţii încheiate de ordonatorii principali de credite cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi cu avizul Ministerului Finanţelor.

Locuinta socială şi locuinta de necesitate

Articolul 20

(1)În cadrul strategiei pentru dezvoltarea fondului de locuinţe consiliile locale vor urmări asigurarea fondului de locuinţe sociale şi de necesitate, necesar pentru acoperirea cerinţelor pe plan local.

(2)Construirea locuinţelor sociale şi a celor de necesitate se face pe terenurile aparţinând unităţilor administrativteritoriale, în zonele şi pe amplasamentele prevăzute în documentaţiile de urbanism legal aprobate şi în condiţiile stabilite prin lege, cu respectarea normelor şi a normativelor din domeniul investiţiilor şi construcţiilor.

(3)Locuintele sociale şi cele de necesitate se administrează prin grija autorităţilor administraţiei publice locale.

Articolul 21

(1)În vederea soluţionării cererilor privind repartizarea unei locuinţe sociale, autorităţile administraţiei publice locale vor stabili măsurile necesare pentru luarea în evidenta şi pentru analiza solicitărilor primite. În acest scop prin hotărâri ale consiliilor locale se vor constitui comisii de analiza a solicitărilor de locuinţe sociale şi se vor stabili şi da publicităţii, prin afişare la sediul primăriilor, criteriile în baza cărora se repartizează locuintele sociale, actele justificative necesare care însoţesc cererea şi locul de primire a cererilor. La stabilirea criteriilor se va ţine seama de prevederile art. 42 şi 43 din lege. În cadrul fiecărui criteriu, la stabilirea ordinii de prioritate se vor avea în vedere:

a)condiţiile de locuit ale solicitanţilor;

b)numărul copiilor şi al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanţii;

c)starea sănătăţii solicitanţilor sau a unor membri ai familiilor acestora;

d)vechimea cererilor.

(2)Comisiile constituite conform alin. (1) vor analiza până la data de 1 noiembrie a anului în curs cererile pentru locuintele sociale şi vor prezenta spre aprobare consiliilor locale lista cuprinzând solicitanţii indreptatitii sa primească în anul următor o locuinta socială, în ordinea de prioritate stabilită. După aprobare listele se vor afişa la sediile primăriilor.

(3)Contestaţiile împotriva hotărârilor consiliilor locale cu privire la listele de acordare a locuinţelor sociale se vor adresa instanţei de contencios administrativ competente, potrivit legii.

Articolul 22

În limita numărului şi structurii locuinţelor sociale disponibile consiliile locale vor emite repartiţii în ordinea stabilită în lista de prioritati rămasă definitivă. Repartizarea locuinţelor de necesitate se va efectua în baza criteriilor şi în condiţiile stabilite de consiliile locale conform legii.

Articolul 23

În vederea încheierii contractului de închiriere pentru locuinţe sociale sau de necesitate, beneficiarii de repartiţii vor prezenta următoarele documente:

a)repartiţia emisă de consiliul local;

b)buletinul/cartea de identitate;

c)declaraţie şi adeverinta de venit net lunar realizat pe ultimele 12 luni, pentru fiecare dintre membrii familiei care realizează venituri;

d)alte documente, după caz, din care pot să rezulte unele drepturi pe care le-au dobândit în legătură cu închirierea locuinţei.

Articolul 24

Contractul de închiriere pentru locuinţe sociale sau de necesitate se încheie potrivit contractului-cadru de închiriere prezentat în anexa nr. 8 şi prevederilor art. 44, respectiv 55, din lege.

Articolul 25

(1)Stabilirea chiriei nominale se face cu respectarea prevederilor art. 31 şi 32 din lege, coroborate cu art. 44 din lege pentru locuinţe sociale şi, respectiv, art. 55 din lege pentru locuinţe de necesitate, la propunerea primarului, cu aprobarea consiliului local. Prin hotărâre a consiliului local se vor stabili dacă se subvenţionează chiria pentru locuintele sociale, declarate ca locuinţe de necesitate conform art. 56 din lege, şi categoriile de persoane beneficiare ale subventiei.

(2)Nivelul chiriei pe care o va plati beneficiarul repartiţiei pentru o locuinta socială sau de necesitate se stabileşte o dată cu încheierea contractului de închiriere, cu respectarea prevederilor art. 44 şi, respectiv, 55 din lege. Chiria astfel stabilită se va recalcula o dată cu prezentarea documentelor privind schimbarea venitului mediu net lunar al familiei, potrivit alin. (1) şi prevederilor art. 45 din lege.

(3)Pentru acoperirea de la bugetul local a diferenţei dintre chiria nominală a locuinţei şi cea plătită de beneficiarul repartiţiei, unităţile care administrează fondul locuinţelor sociale sau al celor de necesitate, după caz, vor depune la consiliile locale situaţia privind justificarea sumelor necesare pentru acoperirea de la bugetul local a diferenţei până la valoarea nominală a chiriei aferente locuinţelor sociale sau, după caz, a chiriei aferente locuinţelor de necesitate, prevăzută în anexa nr. 9. Pentru cuprinderea în programele bugetelor anuale ale consiliilor locale se va completa cererea de acordare a subventiei de la bugetul local pentru acoperirea chiriei nominale aferente locuinţelor sociale sau, după caz, a chiriei aferente locuinţelor de necesitate, prevăzută în anexa nr. 10.

Articolul 26

(1)Finanţarea construirii locuinţelor sociale şi a celor de necesitate se asigura din bugetele locale în limita sumei prevăzute cu aceasta destinaţie, din transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu aceasta destinaţie, în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, precum şi din donaţii şi contribuţii de la persoane fizice şi juridice, efectuate conform prevederilor legale în vigoare.

(2)În aplicarea prevederilor art. 67 din lege consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti împreună cu consiliile locale vor stabili anual lista cuprinzând blocurile de locuinţe sociale şi de necesitate care urmează să se realizeze în anul următor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11. Aceste liste se vor transmite Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului în vederea definitivării programului de realizare a locuinţelor.

(3)În scopul asigurării fondurilor necesare pentru finanţarea executării construcţiilor de locuinţe sociale şi de necesitate, consiliile locale, la fundamentarea proiectelor de bugete locale anuale, vor prevedea sumele aferente pentru fiecare dintre construcţiile respective.

(4)Consiliile judeţene şi consiliile locale deschid la trezoreria statului contul "Venituri cu destinaţie specială", respectiv "Venituri din fondul pentru locuinţe". Acest cont se alimentează, în măsura necesităţilor, cu sume de la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, reprezentând transferuri de la bugetul de stat.

(5)Pentru solicitarea transferurilor de la bugetul de stat dispoziţiile art. 8 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Articolul 27

Finanţarea construcţiilor de locuinţe, a locuinţelor sociale şi a celor de necesitate se efectuează prin conturile deschise la trezoreria statului, cu respectarea Normelor metodologice privind aplicarea de către trezoreria statului a mecanismului de finanţare a investiţiilor publice.

Articolul 28

Pentru construcţiile noi de locuinţe sociale şi de necesitate abaterile suprafeţelor construite, prevăzute în cap. B din anexa nr. 1 la lege, nu au influenţa asupra suprafeţelor utile decât în sens pozitiv.

Locuinta de serviciu şi locuinta de intervenţie

Articolul 29

(1)Locuintele de serviciu şi cele de intervenţie fac parte din patrimoniul agenţilor economici sau al instituţiilor publice centrale ori locale şi se administrează în interesul acestora prin închiriere salariaţilor proprii, contractul de închiriere fiind accesoriu la contractul individual de muncă.

(2)Condiţiile de administrare şi de închiriere a acestor locuinţe se stabilesc de către conducerile agenţilor economici sau ale instituţiilor deţinătoare, cu respectarea prevederilor legale.

(3)Locuintele de serviciu construite sau achiziţionate cu fonduri de stat se pot vinde numai în condiţiile în care, datorită restrângerii sau încetării activităţii care a generat realizarea acestora, nu mai pot fi utilizate conform prevederilor alin. (1).

(4)Vânzarea locuinţelor de serviciu prevăzute la alin. (3) şi modalitatea specifică de realizare a acesteia se supun spre aprobare Guvernului, potrivit legii.

Capitolul 3Închirierea locuinţelor

Articolul 30

(1)În vederea soluţionării cererilor privind repartizarea unei locuinţe cu chirie din fondul locativ de stat, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura măsurile necesare pentru luarea în evidenta a solicitărilor primite şi analizarea acestora în comisiile sociale constituite la nivelul consiliului local. În acest scop vor stabili şi vor da publicităţii, prin afişare la sediul primăriilor, criteriile în baza cărora se repartizează asemenea locuinţe.

(2)Criteriile de baza pentru stabilirea modului de soluţionare a cererilor primite şi a ordinii de prioritate în rezolvarea acestora vor fi următoarele:

a)condiţiile de locuit ale solicitanţilor;

b)numărul copiilor şi al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitantul;

c)starea sănătăţii soţilor sau a unor membri ai familiei;

d)venitul mediu net lunar pe membru de familie;

e)vechimea cererii.

(3)Vor avea prioritate în cadrul fiecărui criteriu familiile de tineri şi cele cărora li se pot acorda punctaje speciale pentru cazuri mai deosebite, cum ar fi: evacuati din locuinta în virtutea unor prevederi contractuale sau legale care nu ţin de voinţa şi de comportamentul acestora, repatriati, tineri din case de ocrotire socială, locatari ai unor locuinţe care nu mai prezintă siguranţa în exploatare, funcţionari publici transferati în interes de serviciu.

(4)Criteriile de repartizare a locuinţelor din fondul locativ de stat, avute în vedere la alin. (2), nu sunt limitative; la acestea se pot adauga de către consiliile locale şi alte criterii, în funcţie de situaţiile specifice existente pe plan local.

(5)Definitivarea listelor privind repartizarea locuinţelor şi eventualele contestaţii se vor face în condiţii similare celor prevăzute la art. 21.

Articolul 31

Contractul de închiriere, încheiat în baza prevederilor art. 21 din lege şi conform modelului prezentat în anexa nr. 12, va fi înregistrat la organele fiscale teritoriale prin grija proprietarului.

Articolul 32

(1)Contractele de închiriere se încheie pe o perioadă determinata.

(2)Cu cel puţin 30 de zile înainte de data încetării contractului de închiriere proprietarul poate face cunoscut chiriaşului, în scris, că nu are intenţia sa prelungească contractul de închiriere în aceleaşi condiţii, comunicându-i şi eventualele modificări ale clauzelor acestuia. Dacă proprietarul nu va face aceasta comunicare, contractul de închiriere se considera menţinut în continuare în aceleaşi condiţii.

(3)În aplicarea prevederilor art. 27 din lege, pentru a putea constata încetarea contractului de închiriere, în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau de la data înregistrării decesului ori de la împlinirea termenului de 2 ani de nefolosire neîntreruptă a locuinţei, proprietarul, prin unitatea care are în administrare fondul locativ de stat, trebuie să aibă dovada ca titularul contractului de închiriere nu mai locuieşte în spaţiul locativ închiriat prin:

a)părăsirea domiciliului;

b)deces;

c)nefolosire neîntreruptă a locuinţei timp de 2 ani, fără a fi detaşat în interes de serviciu în alta localitate. Dovada faptului ca titularul contractului de închiriere nu mai locuieşte se face prin:

–relaţii luate de la asociaţiile de chiriaşi sau de proprietari;

–extrase de pe listele de întreţinere;

–relaţii luate de la serviciul de evidenta a populaţiei din sectorul în care este situata locuinta, prin care se constata dacă titularul contractului de închiriere a solicitat o alta adresa de domiciliu.

(4)În situaţia prevăzută la alin. (3), dacă persoanele rămase în locuinta nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27 lit. a)-c) din lege, întreprinderea care administrează fondul locativ va evacua acele persoane care ocupa spaţiul respectiv fără forme legale, pe baza hotărârii consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor.

Articolul 33

(1)Proprietarul locuinţei poate verifica în prezenta chiriaşului modul în care acesta respecta obligaţiile asumate prin contract cu privire la folosirea şi la întreţinerea locuinţei.

(2)Verificarea locuinţei de către proprietar se face numai în zile lucrătoare, între orele 7,00-20,00, şi va fi comunicată în prealabil, în scris, chiriaşului. În timpul verificării locuinţei închiriate proprietarul poate fi însoţit de un reprezentant al asociaţiei de chiriaşi sau de alt chiriaş din imobil, după caz.

(3)Constatările făcute cu ocazia verificărilor vor fi consemnate într-un proces-verbal de constatare care va fi semnat de proprietar, de chiriaş şi de un reprezentant al asociaţiei de chiriaşi, după caz.

Articolul 34

Pentru toate stricăciunile aduse locuinţei sau pentru daunele produse proprietarului de persoana care a subinchiriat locuinta titularul contractului de închiriere răspunde faţă de proprietar, potrivit legii.

Articolul 35

(1)Degradările produse la părţile comune ale imobilului din vina chiriaşilor se vor suporta:

a)de chiriaşul din vina căruia s-a produs degradarea, în cazul în care acesta a fost identificat;

b)de toţi cei care au acces şi folosesc în comun bunul degradat, în situaţia în care nu s-a identificat persoana din vina căreia s-a produs degradarea.

(2)În situaţiile în care degradarea produsă nu este reparată într-un interval de 15 zile de la producere şi periclitează buna funcţionare a imobilului, proprietarul este în drept sa stabilească măsurile pentru efectuarea reparaţiilor şi recuperarea cheltuielilor.

Articolul 36

(1)În cazul neîndeplinirii de către proprietar a obligaţiilor care îi revin cu privire la întreţinerea şi repararea imobilului deţinut în proprietate, chiriaşii vor putea cere în scris acestuia, în baza prevederilor art. 28 şi 30 din lege, sa treacă la efectuarea lucrărilor necesare.

(2)Dacă în termen de 30 de zile de la primirea sesizării scrise a chiriaşilor proprietarul nu a răspuns şi nici nu a luat măsuri de executare a lucrărilor necesare, chiriaşii vor putea trece la executarea lucrărilor în contul acestuia, comunicând aceasta hotărâre proprietarului. În acest caz cheltuielile aferente lucrărilor efectuate de chiriaşi se vor deduce din plata chiriilor, cu prezentarea documentelor fiscale doveditoare. Deducerea se va efectua în una sau mai multe transe, în raport cu valoarea cheltuielilor efectuate, până la acoperirea întregii sume.

Articolul 37

Chiria practicată pentru locuinţe se stabileşte conform prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.

Capitolul 4Administrarea clădirilor de locuinţe

Articolul 38

(1)Clădirile de locuinţe pot fi administrate de persoane fizice sau juridice specializate, care prezintă garanţii morale şi profesionale acceptate de proprietarul clădirii sau de reprezentantul legal al acestuia.

(2)Obligaţiile administratorului sunt cele stabilite la art. 34 din lege, precum şi cele stabilite prin contractul încheiat cu proprietarul sau cu reprezentantul legal al acestuia.

(3)Pentru administrator sau, după caz, persoana fizica ori juridică gestionara a bunurilor şi mijloacelor băneşti ale asociaţiei de proprietari prevederile Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Articolul 39

(1)Administrarea clădirilor de locuit are ca obiect utilizarea clădirilor în scopul pentru care au fost construite, în condiţiile menţinerii pe toată perioada de existenta a performantelor functionale, tehnice şi calitative pentru care acestea au fost realizate.

(2)În acest scop activitatea de administrare a clădirii de locuit trebuie să asigure:

a)menţinerea în siguranţa a clădirii potrivit prevederilor legale, inclusiv la acţiuni seismice;

b)funcţionarea în bune condiţii a tuturor instalaţiilor şi părţilor de construcţii ale imobilului;

c)aducerea la cunoştinţa tuturor persoanelor care locuiesc în clădire a condiţiilor generale de funcţionare a instalaţiilor şi dotărilor clădirii, precum şi a regulilor de folosire a instalaţiilor şi dotărilor care se utilizează în comun;

d)stabilirea condiţiilor în care pot fi realizate serviciile de întreţinere şi de reparaţii curente ale elementelor de construcţii şi instalaţii ale clădirii, atât la părţile comune, cat şi la cele folosite în exclusivitate şi care pot perturba folosinţă normală a părţilor comune;

e)aducerea la cunoştinţa tuturor persoanelor care locuiesc în clădire a modului de stabilire a cheltuielilor curente pentru funcţionarea şi întreţinerea clădirii, precum şi a cheltuielilor ce decurg din alte plati efectuate, inclusiv cele pentru reparaţia capitala a clădirii;

f)preluarea sau reconstituirea cărţii construcţiei potrivit prevederilor legale şi evidentierea tuturor modificărilor aduse, în condiţiile legii, la părţile comune ale clădirii.

(3)Schimbarea destinaţiei locuinţelor şi/sau a spaţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta, situate în clădiri colective, se poate face numai cu acordul proprietarului clădirii sau al asociaţiei de proprietari şi, în mod obligatoriu, cu aprobarea proprietarilor direct afectaţi, indiferent dacă proprietarul care intenţionează să facă aceasta schimbare este sau nu este membru al asociaţiei de proprietari.

Articolul 40

(1)În scopul reprezentării şi sustinerii intereselor comune ale proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate în proprietate indiviză din clădirea ce alcătuieşte un condominiu, proprietarii locuinţelor şi ai spaţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta se pot constitui în asociaţii de proprietari cu personalitate juridică.

(2)Asociaţia de proprietari este forma juridică de organizare şi de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominiu, recunoscută de lege.

Articolul 41

Asociaţiile de proprietari se constituie prin hotărârea a cel puţin jumătate plus unul din numărul proprietarilor apartamentelor şi ai spaţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta din cadrul unei clădiri - condominiu.

Articolul 42

În clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare tronson sau scara, dacă proprietatea comuna aferentă tronsonului sau scării poate fi delimitata şi dacă este posibila repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scări. Pentru a se stabili dacă este posibila repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau pe scări, precum şi modalitatea acestei repartizari, se va solicita avizul furnizorilor de servicii implicaţi (electricitate, gaze naturale, apa sau altele asemenea) cu privire la posibilitatea tehnica de furnizare a utilităţilor pe tronsoane sau pe scări.

Articolul 43

(1)Anterior adunării de constituire proprietarii din clădirile cu mai multe apartamente se pot întruni pentru a hotărî cu privire la înfiinţarea asociaţiei de proprietari sau la transformarea asociaţiei de locatari în asociaţie de proprietari. Totodată vor hotărî şi cu privire la persoana fizica sau juridică însărcinată cu întocmirea acordului de asociere şi a statutului, cu privire la termenul de finalizare a acestora şi la data de convocare a adunării de constituire. Hotărârea proprietarilor se va consemna într-un proces-verbal care va fi semnat de toţi cei prezenţi.

(2)Cu cel puţin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea de constituire proprietarii vor fi convocaţi prin afişare într-un loc vizibil.

(3)Adunarea de constituire este legal întrunită în prezenta a cel puţin jumătate plus unul din numărul proprietarilor spaţiilor cu destinaţia de locuinta sau ai spaţiilor cu alta destinaţie din clădirea, scara sau tronsonul în care urmează să se constituie asociaţia de proprietari.

(4)Dacă nu este întrunit cvorumul, o noua convocare va avea loc după cel puţin 5 zile de la data primei intalniri, în condiţiile alin. (1).

(5)Hotărârea privind înfiinţarea asociaţiei de proprietari poate fi luată cu votul a cel puţin două treimi din numărul proprietarilor prezenţi, dar nu mai puţin de jumătate plus unul din numărul proprietarilor apartamentelor şi ai spaţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta din cadrul clădirii, scării sau tronsonului respectiv, după caz.

(6)În adunarea de constituire se prezintă şi se adoptă statutul asociaţiei de proprietari, în care se vor cuprinde precizări cu privire la:

a)denumirea, forma juridică, sediul, durata de funcţionare ale asociaţiei de proprietari;

b)scopul şi obiectul de activitate ale asociaţiei de proprietari;

c)mijloace materiale şi băneşti de care poate dispune asociaţia de proprietari; venituri şi cheltuieli;

d)membrii asociaţiei de proprietari, drepturile şi obligaţiile acestora;

e)structura organizatorică, modul de funcţionare, managementul asociaţiei de proprietari;

f)repartizarea cheltuielilor asociaţiei de proprietari;

g)condiţiile în care se dizolva asociaţia de proprietari;

h)dispoziţii finale - modalitatea de rezolvare a litigiilor, relaţii contractuale, penalizări.

Articolul 44

(1)Acordul proprietarilor privind constituirea asociaţiei de proprietari se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în doua exemplare originale semnate de toţi proprietarii care şi-au dat consimţământul. Procesul-verbal constituie anexa la acordul de asociere.

(2)Proprietarii îşi dau consimţământul, de regula, în adunarea de constituire; în cazul proprietarilor absenţi consimţământul poate fi exprimat prin simpla semnare a procesului-verbal prevăzut la alin. (1), în termen de 15 zile de la data la care a avut loc adunarea de constituire, conform art. 43 alin. (3) sau (4), după caz.

(3)În cazul în care vreun proprietar nu poate semna se va consemna ca acesta şi-a dat consimţământul şi se face menţiune despre cauza acestei imposibilitati.

Articolul 45

Acordul de asociere se redactează pe baza procesului-verbal al adunării de constituire şi va cuprinde numele, prenumele şi domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietăţii potrivit titlului de proprietate, contractului de vânzare-cumpărare, contractului de construire şi procesului-verbal de predare-primire, contractului de schimb, contractului de donaţie, titlului de proprietate asupra terenului, cu specificarea acestuia, enumerarea şi descrierea părţilor aflate în proprietate comuna şi cota-parte din proprietatea comuna ce revine fiecărui apartament sau spaţiu cu alta destinaţie decât cea de locuinta.

Articolul 46

Înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea de constituire şi care nu şi-au dat consimţământul în condiţiile art. 44 alin. (2) se face la cererea acestora, prin înscrierea datelor prevăzute la art. 45 într-un act adiţional la acordul de asociere, încheiat cu proprietarul interesat, fără alte formalităţi.

Articolul 47

În cadrul adunării de constituire a asociaţiei de proprietari, în baza statutului adoptat, proprietarii apartamentelor vor alege un comitet executiv şi o comisie de cenzori şi vor hotărî numărul membrilor acestora, precum şi durata mandatelor lor.

Articolul 48

Asociaţia de proprietari poate delega prin contract atribuţiile comisiei de cenzori, de control financiar şi contabil, unor persoane fizice sau juridice, asociaţii sau agenţi economici specializaţi.

Articolul 49

(1)Adunarea generală va desemna din rândul membrilor asociaţiei de proprietari, cu majoritate de voturi, preşedintele asociaţiei de proprietari. Acesta reprezintă asociaţia de proprietari în raporturile cu autorităţile şi cu instituţiile publice, precum şi cu celelalte persoane fizice sau juridice cu care asociaţia de proprietari are relaţii.

(2)În cazul imposibilităţii de exercitare a atribuţiilor de către preşedinte, acestea vor fi îndeplinite de către un vicepreşedinte desemnat de adunarea generală a asociaţiei de proprietari cu majoritate de voturi.

Articolul 50

Cererea de acordare a personalităţii juridice, împreună cu copiile de pe procesul-verbal al adunării de constituire, de pe acordul de asociere şi de pe statutul asociaţiei de proprietari, precum şi, dacă este cazul, cu avizele prevăzute la art. 42, se depun de persoana imputernicita de proprietarii asociaţi la organul financiar local în a cărui circumscripţie teritorială se afla clădirea.

Articolul 51

După înfiinţare asociaţia de proprietari se identifica prin denumire, cuprinzând adresa condominiului pentru care s-a constituit asociaţia de proprietari, încheierea judecătorului delegat şi codul fiscal. Actele care emana de la asociaţiile de proprietari vor cuprinde atributele de identificare.

Articolul 52

(1)Asociaţia de proprietari ia hotărâri în adunarea generală, care se tine cel puţin o dată pe an şi la care au dreptul sa participe toţi membrii săi. Hotărârile se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi la lucrările adunării generale.

(2)Adunarea generală a proprietarilor analizează principalele aspecte şi ia hotărâri cu privire la:

a)activitatea de administrare şi de întreţinere a clădirii, derularea contractelor încheiate cu agenţii economici furnizori ai serviciilor de care aceasta beneficiază, precum şi modul de realizare a obligaţiilor pe care asociaţia de proprietari le are faţă de persoanele juridice sau fizice cu care are relaţii;

b)expertizarea tehnica a clădirilor care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradari sau avarieri şi a lucrărilor de intervenţie/consolidarilor, potrivit legislaţiei în vigoare;

c)bugetul de venituri şi cheltuieli; stabilirea perioadei pentru care persoanelor aflate în vizita nu li se percep cotele de participare la cheltuielile de întreţinere aferente persoanelor cu domiciliul stabil în clădire; participarea proprietarilor la cheltuielile de administrare şi de întreţinere a clădirii; modul de folosire a fondurilor proprii;

d)modul de folosire a spaţiilor comune şi, în unele cazuri, schimbarea destinaţiei unor asemenea spaţii. Schimbarea destinaţiei acestor spaţii nu se va putea face decât cu acordul majorităţii membrilor asociaţiei de proprietari şi, în mod obligatoriu, cu acordul celor direct afectaţi din vecinătate;

e)condiţiile de angajare a administratorului prin prezentarea şi analiza dosarului de angajare a acestuia;

f)stabilirea cenzorului sau a comisiei de cenzori, precum şi a sarcinilor detaliate ale acestora;

g)numărul şi funcţiile persoanelor necesare pentru administrarea şi gospodărirea clădirii, funcţiile care se remunereaza, cuantumul şi modalitatea de actualizare a remuneraţiilor;

h)activitatea comitetului executiv şi a preşedintelui;

i)rotunjirea la leu a contravalorii obligaţiilor de plată.

Articolul 53

(1)Comitetul executiv, format dintr-un număr de membri stabiliţi de adunarea generală dintre membrii asociaţiei de proprietari, asigura aducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării generale şi acţionează operativ în legătură cu:

a)activitatea curenta de administrare şi de întreţinere a clădirii; repartizarea lunară a cheltuielilor comune pe fiecare proprietate din condominiu, încheierea sau sistarea contractelor privind furnizarea serviciilor necesare, inclusiv pentru administrarea clădirii; angajarea personalului de întreţinere şi curăţenie, potrivit legii, şi aprobarea cheltuielilor curente;

b)constatarea prin inspecţii periodice şi stabilirea măsurilor necesare care să asigure funcţionarea în bune condiţii a părţilor comune ale clădirii, a construcţiilor şi instalaţiilor, constatări care se vor înscrie într-o fişa de inspecţie care se va depune la preşedintele asociaţiei de proprietari;

c)problemele ridicate de membrii asociaţiei de proprietari, luând măsuri pentru rezolvarea lor;

d)organizarea adunărilor generale, precum şi a altor acţiuni stabilite de adunarea generală.

(2)Comitetul executiv al asociaţiei de proprietari pregăteşte şi supune spre aprobare adunării generale bugetul anual de venituri şi cheltuieli.

(3)După aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli comitetul executiv va urmări derularea acestuia în condiţiile legii.

Articolul 54

(1)Preşedintele asociaţiei de proprietari urmăreşte şi asigura respectarea statutului şi a hotărârilor asociaţiei de proprietari, realizarea contractelor angajate de aceasta, îndeplinirea în condiţiile legii a prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli, respectarea de către asociaţia de proprietari a ordinii publice şi a reglementărilor autorităţilor publice centrale şi locale.

(2)Preşedintele asociaţiei de proprietari convoacă şi conduce şedinţele de lucru ale comitetului executiv şi ale adunării generale.

(3)Preşedintele asociaţiei de proprietari angajează prin semnatura sa asociaţia de proprietari în relaţiile acesteia cu terţii.

(4)Preşedintele asociaţiei de proprietari păstrează şi urmăreşte ţinerea la zi a Cărţii tehnice a construcţiei, precum şi celelalte documente privitoare la activitatea asociaţiei de proprietari.

Articolul 55

(1)Comisia de cenzori urmăreşte şi asigura respectarea legalităţii în administrarea bunurilor materiale şi a fondurilor financiare ale asociaţiei de proprietari.

(2)Comisia de cenzori este formată din 3 membri care au cunoştinţe de specialitate şi experienta în domeniile financiar, economic şi/sau juridic şi care nu fac parte din comitetul executiv.

(3)Comisia de cenzori îşi alege la prima reuniune preşedintele din rândul membrilor ei.

(4)Atribuţiile comisiei de cenzori sunt următoarele:

a)verificarea execuţiei bugetare;

b)verificarea şi validarea documentelor şi a angajamentelor de plată;

c)urmărirea depunerii în contul curent al asociaţiei de proprietari a numerarului care depăşeşte plafonul de casa;

d)verificarea trimestriala a gestiunii asociaţiei de proprietari;

e)verificarea modului de stabilire a cotelor de contribuţie la cheltuielile curente şi constituirea fondurilor speciale ale asociaţiei de proprietari;

f)verificarea lunară a situaţiei de încasări şi plati.

(5)Comisia de cenzori prezintă în faţa adunării generale a proprietarilor, o dată pe an, raportul asupra activităţii sale.

(6)Asociaţiile de proprietari au obligaţia sa organizeze şi sa conducă contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, în partida dubla sau în partida simpla, prin opţiune, potrivit hotărârii adoptate de adunarea generală.

(7)Asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilităţii în partida dubla aplica Planul de conturi pentru persoanele juridice fără scop lucrativ şi normele metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.591/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 14 decembrie 1998. (8) Asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilităţii în partida simpla utilizează registrele şi formularele prevăzute la pct. 18 din Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, precum şi modelele acestora, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 bis din 15 octombrie 1998, iar pentru activităţile economice desfăşurate utilizează, după caz, şi formularele specifice, prevăzute pentru asemenea activităţi de legislaţia în vigoare.

Articolul 56

Proprietarii, în afară drepturilor şi îndatoririlor prevăzute la cap. IV din regulamentul-cadru cuprins în anexa nr. 2 la lege, au şi următoarele drepturi şi obligaţii:

A. Drepturi:

a)sa participe la adunarea generală a proprietarilor, sa aleagă şi să fie aleşi în organele asociaţiei de proprietari, dacă au calitatea de membru al asociaţiei de proprietari;

b)sa primească explicaţii cu privire la calculul cotei de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi, eventual, sa îl conteste preşedintelui asociaţiei de proprietari, în termen de 10 zile de la afişarea listei cuprinzând cuantumul stabilit al acestei cote; contestaţia nu suspenda plata contribuţiei. Preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat sa răspundă la contestaţie în termen de 5 zile;

c)sa folosească spaţiile şi instalaţiile comune din interiorul şi din exteriorul clădirii.

B. Obligaţii:

a)să contribuie la constituirea mijloacelor băneşti şi materiale ale asociaţiei de proprietari şi sa achite în termenul stabilit cota de contribuţie care le revine în cadrul cheltuielilor asociaţiei de proprietari;

b)sa întreţină în bune condiţii spaţiile şi instalaţiile comune din interiorul şi din exteriorul clădirii - casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, faţade, poduri, acoperisuri, scări exterioare, ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de încălzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze, centrale termice, crematorii, instalaţii de colectare a deşeurilor, instalaţii de antena colectivă, telefonie şi altele asemenea - şi sa ia măsuri pentru repararea şi menţinerea în stare de siguranţă şi de funcţionalitate a locuinţei şi/sau a spaţiului cu alta destinaţie din folosinţă exclusiva;

c)să contribuie la repararea sau, după caz, la consolidarea şi la menţinerea în stare de siguranţă a proprietăţii comune indivize din cadrul clădirii/condominiului.

Articolul 57

(1)În scopul asigurării fondurilor necesare pentru plati curente asociaţia de proprietari stabileşte cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment. De regula fondul de rulment se dimensioneaza astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul expirat, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin constatarea şi însuşirea experienţei în domeniu a unor condominii echivalente ca mărime.

(2)Fondul de rulment urmează să se constituie prin plata anticipata a cotei-părţi ce revine fiecărui proprietar, asa cum s-a stabilit de adunarea generală a proprietarilor.

(3)În situaţiile în care prin contractul de închiriere încheiat cu proprietarul chiriaşul se obliga sa participe la plata cheltuielilor curente ale condominiului în care locuieşte, acesta va participa şi la formarea fondului de rulment.

(4)Fondul de rulment se restituie în toate situaţiile de schimbare a domiciliului sau a dreptului de proprietate, dacă prin actele de transmitere a dreptului de proprietate sau a folosinţei locuinţei nu se stipulează altfel.

(5)Asociaţia de proprietari va putea constitui un fond distinct pentru repararea instalaţiilor sau a unor elemente ale clădirii, cu perioada de folosire limitată, fond care va fi depus în contul asociaţiei de proprietari şi nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a proprietarilor.

Articolul 58

(1)Cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceştia în termen de 30 de zile calendaristice de la data afişării listei de plată, data care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectiva. După expirarea acestui termen asociaţia de proprietari poate calcula şi percepe penalităţi de întârziere pentru suma neachitata, în condiţiile stabilite şi aprobate de adunarea generală a proprietarilor.

(2)Modul de folosire a sumelor încasate din penalităţi de întârziere şi din dobânzile la sumele depuse în contul asociaţiei de proprietari se stabileşte de adunarea generală a proprietarilor.

Articolul 59

Asociaţia de proprietari are, potrivit prevederilor art. 35^1 din lege, un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor şi a altor spaţii, proprietate a membrilor săi, precum şi un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de contribuţie la cheltuielile comune ale clădirii cu mai multe apartamente şi/sau spaţii cu alta destinaţie decât cea de locuinta, dacă reprezintă o restanta de cel puţin 3 luni.

Articolul 60

(1)Privilegiul imobiliar se va intabula în partea a III-a a Cărţii funciare, conform procedurii prevăzute la cap. II din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi la art. 43 şi următoarele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor sau, după caz, conform prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare.

(2)Până la deschiderea noilor cărţi funciare, în condiţiile art. 61 din Legea nr. 7/1996, privilegiul se înscrie în registrul de transcripţiuni şi inscriptiuni de la biroul de carte funciară al judecătoriei în a carei circumscripţie este situat imobilul.

Articolul 61

Privilegiul înscris asupra bunurilor imobile ale debitorului se întinde şi asupra bunurilor mobile ale acestuia.

Articolul 62

(1)În toate cazurile privilegiul se înscrie la cererea preşedintelui asociaţiei de proprietari.

(2)Cererea se adresează biroului de carte funciară al judecătoriei în a carei circumscripţie este situat imobilul şi va cuprinde numele şi domiciliul solicitantului, numele şi domiciliul debitorului, suma datorată pentru care se solicita înscrierea privilegiului, precum şi individualizarea imobilului asupra căruia urmează să se înscrie privilegiul, prin menţionarea adresei acestuia.

(3)La cerere se vor anexa, în doua exemplare, extrase de pe listele lunare de plată a cotelor de contribuţie, din care rezultă suma datorată.

(4)Cererea, precum şi extrasele de pe listele de plată vor purta ştampila asociaţiei de proprietari.

Articolul 63

Cererea poate fi depusa de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de o altă persoană imputernicita de aceasta, care va ataşa procura, împuternicirea avocaţială sau delegaţia de jurisconsult.

Articolul 64

Privilegiul este opozabil celorlalţi creditori numai de la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate.

Articolul 65

Privilegiul se radiază la cererea preşedintelui asociaţiei de proprietari sau a altei persoane împuternicite de aceasta ori la cererea proprietarului, în baza chitanţei sau a altui înscris prin care asociaţia de proprietari confirma plata sumei datorate.

Articolul 66

Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Articolul 67

(1)În cazurile în care unii proprietari sau chiriaşi nu respecta regulile şi obligaţiile adoptate de asociaţia de proprietari, în conformitate cu prevederile art. 31 din Regulamentul-cadru al asociaţiei de proprietari cuprins în anexa nr. 2 la lege, aceştia pot fi acţionaţi în justiţie de către asociaţia de proprietari legal constituită.

(2)Preşedintele asociaţiei de proprietari răspunde în faţa adunării generale de rezolvarea situaţiilor litigioase apărute în cadrul asociaţiei de proprietari.

Capitolul 5Repartizarea cheltuielilor şi veniturilor rezultate din întreţinerea, repararea şi exploatarea condominiilor

Articolul 68

(1)Pentru întreţinerea, repararea şi exploatarea proprietăţilor individuale, precum şi a proprietăţii comune indivize din cadrul unor blocuri de locuinţe - clădiri, condominii, astfel cum sunt acestea definite prin lege, utilizatorii acestora, proprietari sau chiriaşi, efectuează cheltuieli sau au obligaţii financiare care nu se pot inregistra pe fiecare proprietate individuală. De asemenea, din valorificarea sau exploatarea unor spaţii ori părţi ale proprietăţii comune indivize, proprietarii acesteia pot obţine venituri care nu se pot inregistra pe fiecare proprietate individuală.

(2)Veniturile obţinute de asociaţia de proprietari din activităţi economice sau din alte activităţi desfăşurate se constituie ca fond special şi se vor utiliza în exclusivitate pentru îmbunătăţirea confortului şi eficientei clădirii de locuit, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune. În aceste venituri se cuprind şi cele obţinute din închirierea unor spaţii aflate în proprietate comuna indiviză, a spaţiilor pentru instalarea de reclame, firme luminoase, precum şi alte venituri obţinute din orice sursa. Aceste venituri se constituie ca surse proprii ale asociaţiei de proprietari, nu se repartizează proprietarilor şi nu pot fi folosite la constituirea sau la completarea fondului de rulment.

(3)Repartizarea cheltuielilor sau a obligaţiilor financiare pe fiecare proprietate individuală revine administratorului, în cadrul contractului încheiat cu reprezentantul asociaţiei de proprietari a condominiului.

(4)În funcţie de modul de calcul şi de criteriile de repartizare a cheltuielilor pentru fiecare proprietate din condominiu, acestea se clasifica în:

a)cheltuieli pe persoana;

b)cheltuieli pe cota-parte de proprietate deţinută în condominiu;

c)cheltuieli pe consumatori tehnici şi de alta natură.

Articolul 69

(1)Pentru spaţiile cu alta destinaţie decât cea de locuinta din condominiu sau pentru apartamentele sau spaţiile ai căror deţinători prin natura activităţilor lor - croitori, cosmeticieni, coafori, notari, avocaţi - primesc la domiciliu şi alte persoane, criteriile de calcul al cheltuielilor aferente acestora se stabilesc prin convenţie anuală încheiată cu proprietarii acestor spaţii sau apartamente. Cheltuielile pentru apa rece şi canalizare, apa calda menajera, încălzire, gaze naturale, energie electrica pentru părţile comune, pentru funcţionarea ascensorului/ascensoarelor, colectarea şi transportul gunoiului menajer, ridicarea reziduurilor, precum şi pentru salarii şi indemnizaţii se repartizează conform criteriilor stabilite de comun acord între asociaţia de proprietari şi proprietarii acestor spaţii, folosindu-se, după caz, baremurile stabilite potrivit normelor legale. Toate aceste cheltuieli se scad din totalul cheltuielilor pe condominiu, diferenţa reprezentând cheltuielile aferente locuinţelor/apartamentelor.

(2)În situaţia în care proprietarii spaţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta din condominiu, la notificarea asociaţiei de proprietari, refuza încheierea de convenţii pentru stabilirea criteriilor de repartizare a cheltuielilor şi obligaţiilor financiare ce le revin, sunt aplicabile criteriile stabilite şi adoptate în acest sens în adunarea generală a asociaţiei de proprietari.

A. Repartizarea cheltuielilor pe persoana

Articolul 70

Cheltuielile pe persoana reprezintă cheltuielile privind serviciile de care beneficiază persoanele - proprietari/locatari, care locuiesc/desfăşoară activităţi în mod curent în cadrul condominiului, în proprietăţi individuale.

Articolul 71

(1)Cheltuielile pentru consumul de apa şi pentru canalizare, corespunzătoare facturilor prezentate de furnizor şi însuşite de beneficiar/asociaţia de proprietari, vor fi repartizate proporţional cu numărul de persoane care locuiesc/desfăşoară activităţi în mod curent în clădire/condominiu, pentru perioada în care s-a produs consumul.

(2)În cazuri excepţionale, în lipsa aparatelor de înregistrare a consumului de apa, la intrarea în reţeaua de alimentare a condominiului, la bransament, acest consum se determina potrivit normelor legale, în sistem pausal, pe fiecare tip de consumator.

(3)La defalcarea cheltuielilor pentru consumul de apa şi pentru canalizare la apartamentele/spaţiile care folosesc băi sau duşuri comune în condominiu, se va lua în calcul jumătate din suma ce revine unei persoane din apartamentele/spaţiile dotate individual cu băi şi duşuri.

(4)În cazurile în care condominiul dispune numai de duşuri şi băi comune care deservesc apartamentele/spaţiile, cheltuielile se repartizează în raport cu numărul persoanelor care locuiesc curent în clădire, aferent fiecărui apartament/spaţiu.

(5)Cheltuielile pentru ridicarea reziduurilor şi a gunoaielor menajere, pentru deratizarea, dezinsectia clădirii/condominiului, precum şi cheltuielile pentru vidanjarea haznalelor se repartizează în conformitate cu clauzele prevăzute în contractul încheiat cu furnizorul respectivului serviciu sau, în lipsa acestora, proporţional cu numărul persoanelor care locuiesc curent în clădire/condominiu.

Articolul 72

(1)Consumul de energie electrica aferent părţilor comune/proprietăţii comune din clădire, exclusiv garaje, boxe şi alte spaţii aflate în proprietate individuală, care se măsoară prin contor montat separat de cele aferente proprietăţilor individuale, se repartizează proporţional cu numărul persoanelor care locuiesc/desfăşoară activităţi în mod curent în clădire.

(2)În cazuri excepţionale, când nu se pot separa, prin măsurare, consumurile de energie electrica la părţile comune ale clădirii sau în apartamentele locuite în comun de mai multe familii, din cheltuielile totale aferente acestor consumuri se determina, pe baza baremurilor stabilite potrivit normelor legale, cele aferente consumului deţinătorilor de suprafeţe de locuit ocupate în exclusivitate, ţinându-se seama de dotarea fiecăruia: numărul de becuri şi de aparate electrice de uz casnic, cum ar fi: maşini de călcat şi de spălat, aparate de radio, televizoare, frigidere; sumele astfel determinate se scad din totalul cheltuielilor pentru consumul de energie electrica înregistrat, iar ceea ce rămâne reprezintă cheltuielile aferente părţilor de folosinţă comuna şi se repartizează pe proprietarii/locatarii apartamentelor proporţional cu numărul de persoane care locuiesc în mod curent în clădire.

(3)Consumul de energie electrica aferent funcţionarii ascensorului/ascensoarelor, care se măsoară prin contoare montate separat de cele ale proprietăţilor individuale, se repartizează proporţional cu numărul persoanelor care locuiesc în mod curent în clădire.

(4)Prin hotărârea adunării generale a proprietarilor pot sa nu contribuie la plata cheltuielilor pentru funcţionarea ascensorului/ascensoarelor persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum şi la etajul 1 din clădirile fără mezanin. De asemenea, în cazul clădirilor care au amplasate la etajele superioare băi, spălătorii, uscătorii, prin hotărâre a adunării generale a proprietarilor, persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum şi la etajul 1 din clădirile fără mezanin, toate sau în parte, pot sa nu contribuie la cheltuielile aferente consumului de energie electrica pentru funcţionarea ascensorului/ascensoarelor, în baza unor angajamente personale, date în scris către asociaţia de proprietari de către persoanele care nu folosesc spaţiile de la etajele superioare. În contextul celor de mai sus adunarea generală a proprietarilor va hotărî, în condiţiile statutului asociaţiei de proprietari, în legătură cu participarea persoanelor care locuiesc în mod curent în clădire la susţinerea acestor cheltuieli.

(5)Cheltuielile aferente consumului de energie electrica necesar pentru funcţionarea hidrofoarelor aflate în proprietatea sau în exploatarea/folosinţă asociaţiilor de proprietari se repartizează proporţional cu numărul de persoane care locuiesc în mod curent în clădire.

Articolul 73

Cheltuielile pentru consumul apei calde menajere se repartizează proporţional cu numărul de persoane care locuiesc în mod curent în clădire.

Articolul 74

Cheltuielile privind consumul de gaze naturale pentru bucatarii şi spălătoriile/dusurile comune, în situaţiile în care nu exista aparate de măsura a consumului respectiv pe fiecare apartament, se repartizează pe fiecare proprietar corespunzător numărului de persoane care locuiesc în mod curent în clădire.

Articolul 75

(1)Dacă numai o parte din proprietarii din condominiu deţin aparate de înregistrare a consumului de apa rece, apa calda menajera, agent termic de încălzire şi/sau gaze naturale pentru toate instalaţiile aferente proprietăţii individuale, atunci repartizarea cheltuielilor se stabileşte prin hotărâre a adunării generale a proprietarilor, în cadrul asociaţiei de proprietari, hotărâre care trebuie să cuprindă prevederi cu privire la modul de citire, repartizare/defalcare a consumurilor respective, precum şi la modul de încasare şi de efectuare a plăţilor corespunzătoare consumurilor.

(2)Dacă toate proprietăţile individuale din condominiu au sisteme proprii de înregistrare a consumurilor, asociaţia de proprietari va stabili modul de facturare şi de plată a cheltuielilor comune, împreună cu furnizorul şi cu beneficiarii serviciului respectiv. În toate cazurile de existenta a aparatelor de înregistrare a consumurilor aferente proprietăţilor individuale, plata consumurilor proprii nu scuteşte de la plata contribuţiei aferente cotei din cheltuielile comune, conform modalitatii stabilite în adunarea generală a proprietarilor.

Articolul 76

Cheltuielile pentru curăţenie şi evacuarea gunoiului menajer se repartizează proporţional cu numărul de persoane care locuiesc în mod curent în clădire.

B. Repartizarea cheltuielilor pe cota-parte de proprietate

Articolul 77

Cheltuielile pe cota-parte de proprietate sunt cheltuieli efectuate pentru întreţinerea, repararea, exploatarea şi, după caz, consolidarea părţilor din condominiu aflate în proprietate comuna indiviză.

Articolul 78

Cheltuielile pentru lucrări de întreţinere, de reparaţii şi, după caz, de consolidare la părţile de construcţii şi instalaţii aflate în proprietatea comuna indiviză, astfel cum este descrisă în cartea tehnica a construcţiei şi în acordul de asociere - subsolul; conductele de distribuţie şi coloanele instalaţiilor de apa, canalizare, termoficare, energie electrica; casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; centrala termica proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a gunoiului menajer; structura de rezistenta; faţade; acoperis - şi/sau conform modificărilor ulterioare în urma unor hotărâri ale asociaţiei de proprietari luate în condiţiile respectării statutului propriu şi a legilor în vigoare, se repartizează proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză a fiecărui proprietar, astfel cum este înscrisă în acordul de asociere.

Articolul 79

(1)Cheltuielile pentru încălzirea spaţiilor aflate în proprietate comuna într-o clădire - casa scării, culoare, spălătorii, uscătorii, holuri şi alte spaţii comune - se repartizează proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comuna care revine fiecărui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisă în acordul de asociere.

(2)Suma aferentă cheltuielilor pentru încălzirea spaţiilor aflate în proprietatea comuna a tuturor proprietarilor este suma rezultată prin scăderea din valoarea înscrisă în factura aferentă consumurilor de energie termica pentru încălzire a sumei aferente tuturor suprafeţelor radiante/echivalent termice ale corpurilor de încălzire din apartamentele şi spaţiile cu alta destinaţie decât cea de locuinta din cadrul condominiului. Suprafaţa radianta/echivalent termica a tuturor corpurilor de încălzire din condominiu trebuie să fie înscrisă pe factura emisă de furnizorul de energie termica.

(3)Cheltuielile aferente consumului de gaze la sobe pentru încălzire, în cazul în care nu exista aparate de măsurare a acestuia pentru fiecare apartament sau spaţiu cu alta destinaţie decât cea de locuinta, inclusiv proprietatea comuna aferentă acestora, se repartizează proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comuna care revine fiecărui proprietar, astfel cum este înscrisă în acordul de asociere.

Articolul 80

Cheltuielile privind consumurile de apa, canalizare, apa calda menajera, gaze naturale, aferente proprietăţii comune, se repartizează proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză care revine fiecărui proprietar din proprietatea comuna, astfel cum este înscrisă în acordul de asociere, în baza contractelor încheiate cu furnizorii acestor utilităţi.

Articolul 81

(1)Cheltuielile aferente indemnizaţiilor acordate membrilor asociaţiei de proprietari şi/sau persoanelor alese în funcţii de conducere a asociaţiei de proprietari se repartizează proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comuna care revine fiecărui proprietar, astfel cum este înscrisă în acordul de asociere.

(2)Cu excepţia personalului pentru curăţenie şi evacuare a gunoiului menajer, cheltuielile ce privesc personalul angajat al asociaţiei de proprietari, inclusiv cheltuielile privind contractele de prestări de servicii administrative către asociaţia de proprietari, precum şi cheltuielile aferente materialelor consumabile folosite şi celor administrative se repartizează proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză din proprietatea comuna care revine fiecărui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisă în acordul de asociere.

C. Repartizarea cheltuielilor pe consumatori tehnici şi de alta natura

Articolul 82

Cheltuielile pe consumatori tehnici sau de alta natura reprezintă cheltuielile efectuate pentru administrarea condominiului şi pentru furnizarea de utilităţi de natura energetica.

Articolul 83

Cheltuielile pentru încălzirea centrala asigurata prin centrale termice proprii sau aflate în exploatarea directa a asociaţiei de proprietari cuprind: costul combustibilului - cărbune, lichid, gaze etc., costul transportului acestuia până la locul de consum, cheltuieli efectuate cu îndepărtarea reziduurilor, costul energiei electrice consumate pentru funcţionarea instalaţiilor de încălzire centrala şi iluminatul încăperilor în care sunt amplasate acestea, costul echipamentului de uzura şi protecţie pentru fochiştii care deservesc centralele termice, indemnizaţiile, respectiv salariile acestora, inclusiv contribuţia pentru asigurări sociale, costul materialelor necesare pentru păstrarea curăţeniei în centralele termice, costul apei pentru umplerea instalaţiei.

Articolul 84

(1)Cheltuielile efectuate cu furnizarea energiei termice prin centralele sau prin punctele termice din exploatarea unităţilor de gospodărie comunală sau a altor furnizori se stabilesc după tarifele negociate cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari.

(2)În cazul în care la centralele sau la punctele termice sunt racordate mai multe clădiri, suma totală a cheltuielilor pentru încălzirea tuturor clădirilor se repartizează pe fiecare clădire proporţional cu suprafaţa radianta/echivalent termica, determinata potrivit normativelor legale, a tuturor corpurilor de încălzire - radiatoare din fonta sau oţel, convectori, convectoradiatoare, conducte şi coloane neizolate etc. - aflate în dotarea acestora conform normelor şi normativelor tehnice de proiectare.

Articolul 85

(1)Cheltuielile pentru încălzirea locuinţelor/apartamentelor, indiferent de modul de înregistrare a consumului de energie termica şi de sursa de agent termic, se repartizează proporţional cu suprafaţa radianta/echivalent termica a tuturor corpurilor de încălzire aparţinând fiecărui apartament.

(2)Dacă proprietarul unui apartament sau al unui spaţiu cu alta destinaţie decât cea de locuinta modifica suprafaţa radianta a elementelor de încălzire din apartamentul sau din spaţiul pe care îl deţine, cota-parte de participare la cheltuielile pentru încălzire se va recalcula fie prin mărirea cu un coeficient de modificare a suprafeţei radiante iniţiale, conform normativelor legale, în baza procesului-verbal de constatare emis de comitetul executiv al asociaţiei de proprietari, fie proporţional cu suprafaţa radianta a tuturor corpurilor de încălzire, recalculata, pentru fiecare apartament/spaţiu în care s-au produs modificări asupra corpurilor de încălzire - tip, număr de elementi etc., conform aceluiaşi proces-verbal de constatare emis de comitetul executiv. Hotărârea definitivă privind modul de calcul al cheltuielilor de încălzire în noile condiţii se adoptă de adunarea generală a proprietarilor.

Articolul 86

Cheltuielile pentru lucrările de întreţinere, reparaţii şi înlocuiri la antenele colective de televiziune se repartizează în raport cu numărul prizelor de televizoare aflate în locuinţe şi în spaţiile cu alta destinaţie decât cea de locuinta, iar pentru cutiile poştale şi pentru cheile de la usa de intrare comuna în clădire se repartizează în raport cu numărul acestora.

Articolul 87

Posesorii de autovehicule care folosesc pentru întreţinerea acestora apa din conductele de alimentare aferente clădirii, inclusiv instalaţiile de alimentare cu utilităţi din garajele proprii, în condiţiile în care nu exista nici o interdicţie legală în acest sens, vor suporta cheltuielile pentru consumul de apa şi canalizare. Aceste cheltuieli, calculate pe baza unor baremuri stabilite potrivit normelor legale sau în baza consumurilor înregistrate prin aparate de măsura legal instalate şi autorizate, se scad din totalul cheltuielilor lunare ce revin clădirii respective pentru apa şi canalizare, restul urmând să se repartizeze conform art. 71.

Articolul 88

În clădirile în care consumul de gaze naturale pentru bucatarii şi spălătorii se înregistrează prin acelaşi aparat care măsoară şi consumul aferent încălzirii, se stabileşte consumul aferent bucătăriilor şi spălătoriilor pe baza unor baremuri stabilite potrivit normelor legale, care se scade din consumul total pe clădire, diferenţa considerându-se ca fiind aferentă încălzirii.

Articolul 89

Cheltuielile pentru curatatul coşurilor de fum se repartizează fiecărui proprietar proporţional cu numărul sobelor şi al maşinilor de gătit racordate la coşurile de fum ale clădirii.

Articolul 90

Anexele nr. 1-12 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Anexa 1

la normele metodologice

Notă *) Se înscrie totalul sumelor care sunt cuprinse în listele de investiţii ale bugetului local, fără transferuri de la bugetul de stat.

Anexa 2

la normele metodologice

Notă *) Se va preciza pentru care categorie de locuinţe se transmite situaţia: pentru locuinţe care se realizează conform prevederilor art. 7 din lege sau pentru locuinţe sociale şi de necesitate.Anexa 3

la normele metodologice

Notă *) Se va preciza pentru care categorie de locuinţe se transmite situaţia: pentru locuinţe care se realizează conform prevederilor art. 7 din lege sau pentru locuinţe sociale şi de necesitate.Anexa 4

la normele metodologice

Notă *) Se va completa pentru locuintele care se realizează conform prevederilor art. 7 din lege şi, separat, pentru locuintele sociale şi de necesitate, conform art. 50 din lege.Anexa 5

la normele metodologice

Anexa 6

la normele metodologice

Anexa 7

la normele metodologice

Notă *) Are la baza listele nominale pentru acordarea subvenţiilor, aprobate de consiliile locale şi însuşite de consiliile judeţene.Anexa 8

la normele metodologice

Notă *) Utilizat pentru închirierea locuinţelor sociale şi, după caz, a locuinţelor de necesitate. Notă **) Cota-parte pe care o suporta chiriaşul se va recalcula ori de câte ori apar modificări ale veniturilor acestuia, potrivit prevederilor art. 45 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată. Diferenţa se va suporta din bugetul local. Se vor avea în vedere pentru acest calcul prevederile legale în vigoare cu privire la închirierea locuinţelor. Notă ***) Denumirea unităţii specializate care răspunde de urmărirea investiţiilor.Anexa 9

la normele metodologice

SITUAŢIA

privind justificarea sumelor necesare pentru acoperirea de la bugetul local a diferenţei până la valoarea nominală a chiriei aferente locuinţelor sociale sau, după caz, a chiriei aferente locuinţelor de necesitate

Anexa 10

la normele metodologice

Anexa 11

la normele metodologice

Notă *) Se completează: reabilitare sau construcţie noua. Notă **) Se completează totalul sumelor cuprinse în listele de investiţii de la bugetul local, fără transferuri de la bugetul de stat.

Anexa 12

la normele metodologice

Înregistrat la ......................

Nr. ........... din ..............

CONTRACT DE ÎNCHIRIERE

pentru suprafeţele cu destinaţie de locuinta*)

Notă *) Utilizat pentru închirierea locuinţelor din proprietatea statului sau a unităţilor economice cu capital de stat.

Între subsemnaţii: ........................., în calitate de proprietar, cu domiciliul (sediul) în localitatea ..........................., str. ....................... nr. ..., bl. ......, sc. ......, et. ....., ap. ......., judeţul/sectorul .........., reprezentat/reprezentată prin .................., legitimat/legitimata cu buletinul/cartea de identitate seria ........ nr. ........, eliberat/eliberata la data de ....................., şi .................., cu domiciliul în localitatea ..........., str. ............................ nr. ......, bl. ......, sc. ......., et. ......, ap. ........, judeţul/sectorul .........., legitimat/legitimata cu buletinul/cartea de identitate seria ....... nr. ........, eliberat/eliberata la data de .................., a intervenit prezentul contract de închiriere.

I. Obiectul închirierii

Primul, în calitate de proprietar, închiriază, iar al doilea, în calitate de chiriaş, ia cu chirie locuinta din localitatea ....................., str. ................... nr. ......, bl. ......., sc. ....., et. ...., ap. ......, judeţul/sectorul ....., compusa din ....... camere în suprafaţa de ......... mp (camera..... mp, camera .......... mp, camera ....... mp, camera ...... mp), dependinţe în suprafaţa de ...... mp (baie ...... mp, bucatarie ..... mp, WC ...... mp, debara ...... mp, camara ..... mp, boxa

mp, hol ...... mp, pod .... mp, pivnita ........ mp, boxa ....... mp) şi curte (gradina) ....... mp, terasa ........ mp, folosite în exclusivitate şi ......... mp, folosite în comun.

Locuinta care face obiectul închirierii va fi folosită de chiriaş şi de familia sa compusa din: ........... chiriaş ............. sotie ........... fiu .......... fiica.

Locuinta descrisă la cap. I se preda în stare de folosinţă, cu instalaţiile şi inventarul prevăzute în procesul-verbal de predare-preluare încheiat între subsemnaţii, care face parte integrantă din prezentul contract.

Termenul de închiriere este de ..... ani (luni), cu începere de la data de ....... până la data de .... **).

Notă **) Menţiune specială, în condiţiile în care proprietarul doreşte sa preia locuinta la o anumită data, în intervalul perioadei de închiriere.

La expirarea termenului contractul poate fi reînnoit cu acordul ambelor părţi.

II. Chiria aferentă locuinţei ce face obiectul contractului

Chiria lunară este de ...... lei, calculată în conformitate cu prevederile legale. Chiria se datorează începând cu data de ........... şi se achită în contul proprietarului nr. ........... la Banca ............, până la data de ......... .

La data încheierii prezentului contract chiriaşul a achitat proprietarului, cu anticipatie, suma de ...... lei, reprezentând chiria aferentă locuinţei pe o perioadă de ....... luni.

Chiria se va plati lunar, începând cu data de ........, la sediul ....., în contul ....... .

Pe durata închirierii cuantumul chiriei se va putea modifica în următoarele situaţii în care părţile cad de acord: ............................ .

Orice modificare a cuantumului chiriei se va comunică în scris chiriaşului cu 30 de zile înainte de termenul scadent de plată.

Neplata la termen a chiriei atrage o penalizare de 0,5% asupra sumei datorate, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi care urmează celei în care suma a devenit exigibilă, fără ca majorarea să poată depăşi totalul chiriei restante.

III. Obligaţiile părţilor privind folosirea şi întreţinerea spaţiilor care fac obiectul contractului

a)Proprietarul se obliga:

–sa predea chiriaşului locuinta în stare normală de folosinţă;

–sa ia măsuri pentru repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi funcţionalitate a clădirii, pe toată durata închirierii locuinţei;

–sa întreţină în bune condiţii elementele structurii de rezistenta ale clădirii, elementele de construcţie exterioare ale clădirii (acoperis, fatada, împrejmuiri, pavimente, scări exterioare), curţile şi grădinile, precum şi spaţiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri); sa întreţină în bune condiţii instalaţiile comune, proprii clădirii (ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de încălzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze, centrale termice, crematorii, instalaţii de colectare a deşeurilor, instalaţii de antena colectivă, telefonie etc.).

b)Chiriaşul se obliga:

–să efectueze lucrările de întreţinere, de reparaţii sau de înlocuire a elementelor de construcţii şi instalaţii din folosinţă exclusiva;

–sa repare sau sa înlocuiască elementele de construcţii şi instalaţii deteriorate din folosinţă comuna, ca urmare a folosirii lor necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sunt în interiorul sau în exteriorul clădirii; dacă persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparaţii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc în comun elementele de construcţii, instalaţii, obiectele şi dotările aferente;

–să asigure curăţenia şi igienizarea în interiorul locuinţei şi la părţile de folosinţă comuna, pe toată durata contractului de închiriere;

–sa comunice proprietarului în termen de 30 de zile orice modificare produsă în venitul net al familiei sale, sub sancţiunea rezilierii contractului de închiriere;

–sa predea proprietarului, la mutarea din locuinta, locuinta în stare de folosinţă şi curăţenie şi cu obiectele de inventar trecute în procesul-verbal de predare-preluare întocmit la preluarea locuinţei.

IV. Nulitatea şi rezilierea contractului

Sunt nule de drept clauzele incluse în contract, care:

–obliga chiriaşul sa recupereze sau sa plătească în avans proprietarului orice suma cu titlu de reparatie în sarcina proprietarului;

–prevăd responsabilitatea colectivă a chiriaşilor în caz de degradare a elementelor de construcţii şi instalaţii, a obiectelor şi dotărilor aferente spaţiilor comune, cu excepţia celor menţionate la cap. III pct. b), astfel cum sunt acestea formulate;

–impun chiriaşilor să facă asigurări de daune;

–exonereaza proprietarul de obligaţiile ce îi revin potrivit prevederilor legale;

–autorizeaza proprietarul să obţină venituri din nerespectarea clauzelor contractului de închiriere.

Rezilierea contractului de închiriere înainte de termenul stabilit se face:

a)la cererea chiriaşului, cu condiţia notificării prealabile într-un termen minim de 30 de zile;

b)la cererea proprietarului, atunci când:

–chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutive;

–chiriaşul a pricinuit însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care este situata aceasta, instalaţiilor, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor sau dacă înstrăinează fără drept părţi ale acestora;

–chiriaşul are un comportament care face imposibila convieţuirea sau împiedica folosirea normală a locuinţei;

–chiriaşul nu a respectat clauzele contractuale.

Evacuarea chiriaşului se face numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, acesta fiind obligat sa plătească chiria prevăzută în contract, până la data execuţiei efective a hotărârii de evacuare.

Contractul încetează în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului sau de la data înregistrării decesului, dacă persoanele îndreptăţite prin lege nu au solicitat locuinta.

V. Alte clauze convenite între părţi

Contractul de închiriere este accesoriu la contractul de muncă*).

Notă *) Aceasta menţiune se face numai la închirierea locuinţelor de serviciu şi de intervenţie.

Prezentul contract s-a încheiat astăzi, ......., în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, şi un exemplar pentru organele fiscale teritoriale.