Decizie nr. 645 din 11 noiembrie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de Mircea Alexandru Mitrea în Dosarul nr. 6.864/105/2013 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 487D/2014.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că nu se încalcă principiul egalităţii în faţa legii şi nici dreptul de proprietate. Se mai menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 325 din 25 iunie 2013, şi se mai arată că dispoziţiile legale criticate reprezintă reflectarea normelor europene care au adoptat principiul "poluatorul plăteşte".

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4.Prin Încheierea din 5 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 6.864/105/2013, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie invocată de Mircea Alexandru Mitrea, într-un dosar având ca obiect contestarea unei decizii de impunere privind timbrul de mediu.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei arată, în esenţă, că taxa nu are un caracter unitar, întrucât chiar actul normativ în cauză prevede anumite excepţii de la regulă. Totodată, a arătat că, prin raportare la preţul de piaţă al autovehiculelor, taxa ce i-a fost impusă s-a ridicat la aproximativ 30% din valoarea acestuia, cu atât mai mult cu cât aceasta a fost stabilită în mod incorect şi abuziv în euro, deşi este o taxă internă. Se mai arată că actul normativ a preluat Regulamentul C.E. nr. 715/2007 doar în parte, acesta fiind aplicabil numai autovehiculelor cu motoare Euro 5 şi Euro 6, în timp ce autovehiculele cu motoare Euro 1 şi Euro 2 nu cad sub incidenţa acestuia.

6.În ceea ce priveşte dubla taxare asupra aceluiaşi bun, a arătat că, prin perceperea impozitului şi timbrului de mediu, sarcina sa fiscală a fost mărită în mod disproporţionat, fiindu-i afectat dreptul de proprietate, ce nu mai poate fi exercitat ca urmare a impunerii unor taxe atât de mari.

7.Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa apreciază că, în baza principiului poluatorul plăteşte, din punct de vedere al echităţii, o atare taxă trebuie plătită de către poluator, situaţie care se regăseşte în ipoteza actului normativ criticat. Totodată, în ceea ce priveşte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situaţii identice, instanţa apreciază că acesta este respectat, deoarece obligaţia de plată a timbrului de mediu incumbă tuturor celor aflaţi în ipotezele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013.

8.Nu în ultimul rând, criticile de neconstituţionalitate referitoare la cuantumul taxei au fost formulate de reclamant în mod generic, fără a indica elementele ce îi caracterizează situaţia individuală. În aceste condiţii, caracterul proporţional şi rezonabil al taxei nu poate fi apreciat în cauză, prin raportare la principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, potrivit căruia fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni.

9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată că timbrul de mediu a fost instituit de stat în realizarea obligaţiei sale înscrise în art. 35 alin. (2) din Constituţie potrivit căruia "Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept", respectiv dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.

11.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Din examinarea excepţiei rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 4 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, care au următoare formulare:

–Art. 4: "Obligaţia de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:

a)cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare;

b)la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;

c)cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;

d)cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule."

–Art. 6: "(1) Timbrul se calculează pe baza elementelor prevăzute la anexele nr. 1-6, după cum urmează:

a)pentru autovehiculele din categoria M(1) cărora le corespunde norma de poluare Euro 5, timbrul de mediu se calculează după formula:

Suma de plată = [A x B x (100 - C) ]/100, unde:

A = nivelul emisiilor de CO(2), exprimat în grame/km menţionate în cartea de identitate a vehiculului;

B = valoarea emisiilor de CO(2), exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1;

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;

b)pentru autovehiculele din categoria M(1) cărora le corespund normele de poluare euro 4 şi euro 3, timbrul de mediu se calculează după formula: Suma de plată = [A x B x (100 - C) ]/100, unde:

A = nivelul emisiilor de CO(2), exprimat în grame/km menţionate în cartea de identitate a vehiculului;

B = valoarea emisiilor de CO(2), exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie şi prevăzută în anexa nr. 2 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;

c)pentru autovehiculele din categoria M(1) cărora le corespund normele de poluare non-Euro, Euro 1 sau Euro 2, după formula:

Suma de plată = [E x D x (100 - C) ]/100, unde:

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana nr. 2 din anexa nr. 3;

D = cilindreea exprimată în centimetri cubi, prevăzută în certificatul de înmatriculare a autovehiculului sau în cartea de identitate a vehiculului;

E = valoarea prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie şi valoarea prevăzută în coloana 4 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;

d)formula prevăzută la lit. c) se aplică şi pentru autovehiculele din categoriile M(2), M(3), N(1), N(2) şi N(3), pentru care nivelul timbrului de mediu este prevăzut în coloana 2 din anexa nr. 5. (2) Norma de poluare Euro şi nivelul emisiei de CO(2), la care se face referire la alin. (1), sunt cele menţionate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român» în cartea de identitate a vehiculului, în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3)Timbrul pentru autovehiculele cărora le corespunde norma de poluare Euro 6 se va determina pe baza formulei prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu intrarea în vigoare a normei Euro 6 pentru înmatricularea, vânzarea şi introducerea în circulaţie a vehiculelor noi, conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor.

(4)Pentru autovehiculele care fac parte din categoria celor hibride şi electrice timbrul de mediu nu se datorează.

(5)Cota de reducere a timbrului, prevăzută în anexa nr. 3, este stabilită în funcţie de vechimea autovehiculului.

(6)Cu ocazia calculului timbrului pot fi acordate reduceri suplimentare faţă de cota de reducere prevăzută în anexa nr. 3, în funcţie de abaterile de la situaţia standard a elementului/elementelor care a/au stat la baza stabilirii cotei fixe, dacă persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat declară pe propria răspundere că rulajul mediu anual real al autovehiculului în cauză este mai mare decât rulajul mediu anual considerat standard pentru categoria respectivă de autovehicule, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. În acest caz, calculul timbrului se face pe baza cotei de reducere rezultate din cota prevăzută în anexa nr. 3, majorată cu cota de reducere suplimentară prevăzută în anexa nr. 6. Atunci când noua cotă de reducere este mai mare de 90%, se aplică cota de reducere de 90%.

(7)Suma reprezentând timbrul ce urmează a fi plătită, calculată potrivit prevederilor alin. (1), poate fi ajustată şi atunci când persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat face dovada, pe baza expertizei tehnice efectuate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român», că deprecierea autovehiculului rulat este mai mare, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(8)Vechimea autovehiculului se calculează în funcţie de data primei înmatriculării a acestuia.

(9)Atunci când persoana care solicită înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat nu poate face dovada datei înmatriculării autovehiculului, timbrul se calculează în funcţie de anul de fabricaţie."

14.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste texte de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 44 privind dreptul de proprietate, ale art. 56 privind justa aşezare a sarcinilor fiscale şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

15.Curtea constată că autorul excepţiei porneşte de la o premisă greşită prin stabilirea criteriului preţului automobilului achiziţionat drept punct de reper în invocarea încălcării justei aşezări a sarcinilor fiscale. Din analiza dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă şi a anexelor sale reiese faptul că elementul de referinţă este cel al normei de poluare cu CO(2). Cuantumul timbrului de mediu care trebuie plătit rezultă în urma unei formule de calcul în care intră norma de poluare care este calculată şi în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, precum şi de tipul de motor (cu aprindere prin scânteie sau cu aprindere prin combustie). Aşadar, criteriile sunt obiective, ţinându-se seama de nivelul de poluare, neîncălcându-se deci prevederile art. 56 alin. (2) din Constituţie.

16.Referitor la o aşa-zisă dublă taxare, trebuie observat că impozitul pe mijloacele de transport are o natură total diferită faţă de timbrul de mediu, ele având finalităţi diferite. Timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinaţie clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, iar impozitul vizează alimentarea bugetului autorităţilor locale în vederea bunei desfăşurări a activităţii acestora. Timbrul de mediu se plăteşte o singură dată, impozitul se plăteşte anual.

17.Trebuie observat faptul că, potrivit art. 35 alin. (2) din Constituţie, statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos. Potrivit art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se utilizează de Administraţia Fondului pentru Mediu în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. În aceste condiţii, măsurile luate de legiuitor au avut în vedere îndeplinirea obligaţiei prevăzute de chiar textul Constituţiei României.

18.În ceea ce priveşte invocarea art. 148 din Constituţie, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, şi prin Decizia nr. 921 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, Curtea a statuat că "folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz."

19.Or, Curtea reţine că, în cauză, pe de o parte, autorul excepţiei indică un principiu de drept al Uniunii Europene (libera circulaţie a mărfurilor), principiu ce poate avea valenţe multiple. Aşadar, nu este suficient de clar precizat în această materie, nefiind îndeplinită prima condiţie, referitoare la caracterul clar, precis şi neechivoc al normei.

20.Pe de altă parte, autorul excepţiei mai invocă jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitoare la art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 11 aprilie 2011, pronunţată în Cauza - C-402/09 - Ioan Tatu împotriva Statului român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei şi alţii. Articolul menţionat se referă la dispoziţii fiscale. Curtea reţine că această hotărâre se referea la taxa pe poluare pentru autovehicule prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, şi nu la timbru de mediu stabilit pe baza unor criterii diferite.

21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Alexandru Mitrea în Dosarul nr. 6.864/105/2013 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 4 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae