pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector
Notă *) Republicat în temeiul art. V din Hotărârea Guvernului nr. 890 din 11 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 13 ianuarie 1999, dându-se textelor o noua numerotare.
Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 a fost aprobat prin H.C.M. nr. 772/1966 şi a mai fost republicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 49 din 28 iunie 1984. Ulterior republicarii a fost modificat prin:
–Hotărârea Guvernului nr. 1.028 din 18 septembrie 1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 15 noiembrie 1991;
–Hotărârea Guvernului nr. 594 din 2 septembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 13 septembrie 1991;
–Hotărârea Guvernului nr. 756 din 1 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 15 noiembrie 1991;
–Hotărârea Guvernului nr. 582 din 31 august 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 15 septembrie 1994;
–Hotărârea Guvernului nr. 152 din 16 martie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 martie 1995;
–Hotărârea Guvernului nr. 778 din 2 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 1 noiembrie 1995;
–Hotărârea Guvernului nr. 1.085 din 28 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 30 decembrie 1995;
–Hotărârea Guvernului nr. 166 din 5 mai 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 15 mai 1997;
–Hotărârea Guvernului nr. 667 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 5 octombrie 1998;
–Ordonanţa Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 30 ianuarie 1998 (aprobată şi modificată prin Legea nr. 252 din 30 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 30 decembrie 1998).
Dispoziţiile prezentului regulament se aplică circulaţiei pe drumurile publice.
Pe drumurile care nu sunt deschise circulaţiei publice se aplică, dacă este cazul, reguli stabilite de administratorul acelor drumuri. La intrarea pe aceste drumuri, cel care le administrează va instala, în loc vizibil, un panou cu inscripţia "Drum interzis circulaţiei publice".
Organele poliţiei şi ale administraţiei publice locale vor întreprinde acţiuni continue de popularizare a regulilor de circulaţie.
Organele poliţiei, prin intermediul presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei, vor da îndrumări practice pentru circulaţia pe drumurile publice în condiţii speciale, cu arătarea consecinţelor nerespectării regulilor de circulaţie în aceste cazuri.
Instituţiile şi cadrele medicale abilitate, care constata, cu orice prilej, ca o persoană posesoare de permis de conducere este inapta medical pentru a conduce un autovehicul ori suferă de o afectiune medicală incompatibilă cu calitatea de conducător auto, sunt obligate sa comunice despre aceasta de îndată serviciului poliţiei rutiere în a cărui raza teritorială cel în cauza îşi are domiciliul sau reşedinţa.
Sunt interzise închiderea sau crearea de restrictii pentru circulaţia vehiculelor sau a pietonilor, depozitarea de materiale ori lăsarea de obiecte pe partea carosabilă a drumurilor publice şi a trotuarelor, fără acordul prealabil al organelor de poliţie. Executanţii de lucrări în partea carosabilă a drumurilor publice au obligaţia ca, la terminarea lucrărilor, sa aducă porţiunea de drum respectiva la starea tehnica iniţială, stare verificata şi atestata de administratorul drumului şi de organul de poliţie care a avizat executarea lucrărilor.
Lucrările care se executa în zona drumului public, precum şi obstacolele producătoare de restrictii pentru circulaţie trebuie să fie semnalizate conform instrucţiunilor comune elaborate de Ministerul de Interne şi Ministerul Transporturilor.
În caz de producere a unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice a drumului public sau a semnalizarii necorespunzătoare a obstacolelor sau a lucrărilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, respectiv executantul lucrărilor, răspunde contraventional, civil sau penal, după caz.
La sesizarea organelor de poliţie, administratorul drumului public este obligat sa ia măsuri de remediere sau de inlaturare imediata a cauzelor generatoare de evenimente rutiere datorate configuraţiei, stării sau dotării tehnice necorespunzătoare a drumului.
Organele căilor ferate, de acord cu administratorii drumurilor publice şi cu organele poliţiei, vor stabili, în raport cu intensitatea circulaţiei şi cu condiţiile de vizibilitate, trecerile la nivel cu calea ferată care necesita să fie prevăzute cu bariere sau cu semnalizare optica sau acustica.
La trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere, organele căilor ferate, împreună cu administratorii drumurilor publice, precum şi cu deţinătorii terenurilor invecinate vor lua măsuri pentru înlăturarea obstacolelor ce împiedica vizibilitatea caii ferate, potrivit standardelor în vigoare, de la locul unde conducătorii vehiculelor sunt obligaţi sa oprească potrivit prezentului regulament.
În cazul când, la trecerile la nivel cu calea ferată fără bariere, nu se pot asigura condiţiile prevăzute în alineatul precedent, administratorii drumurilor publice, împreună cu organele căilor ferate şi cu acordul organelor poliţiei, vor lua măsuri, după caz, pentru:
–mutarea trecerii la nivel pe alt amplasament cu vizibilitate;
–desfiinţarea trecerii la nivel cu abaterea circulaţiei rutiere pe alta trecere la nivel invecinata, cu vizibilitate asigurata sau având bariera pazita;
–instalarea de paza sau dispozitive automate, în ordinea urgenţei stabilite de aceste organe.
Staţiile de tramvaie, troleibuze sau autobuze, precum şi traseele acestor autovehicule, se stabilesc de serviciile regulate de transport public, cu acordul organelor poliţiei.
Dacă, în localităţi, traseele tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor trec peste calea ferată la acelaşi nivel, în amândouă părţile înainte de trecere trebuie să existe staţii de oprire.
Este interzisă organizarea de concursuri sau antrenamente ori a altor manifestatii sportive pe drumurile publice fără acordul prealabil al organelor poliţiei.
Este interzisă lăsarea pe drumurile publice a animalelor nesupravegheate.
Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie să se conformeze semnificatiei mijloacelor de semnalizare rutiera, semnalelor agentului de circulaţie şi ale conducătorilor de vehicule.
A. Indicatoare
Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a)de avertizare;
b)de reglementare, care pot fi:
–de prioritate;
–de interzicere sau restrictie;
–de obligare;
c)de orientare şi informare.
Indicatoarele pot fi însoţite de semne adiţionale.
B. Marcaje
Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a)longitudinale, care pot fi:
–de separare a sensurilor de circulaţie;
–de delimitare a benzilor de circulaţie;
–de delimitare a părţii carosabile;
b)transversale, care pot fi:
–de oprire;
–de cedare a trecerii;
–de traversare pentru pietoni;
–de traversare pentru biciclisti;
c)alte marcaje, care pot fi:
1.diverse:
–de ghidare;
–pentru spaţii inguste;
–pentru spaţii interzise;
–pentru interzicerea stationarii;
–pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre;
–pentru locurile de parcare;
2.laterale:
–pe lucrări de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.);
–pe parapete;
–pe stâlpi şi copaci aflaţi pe platforma drumului;
–pe borduri.
C. Semnalele luminoase
Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersectii au următoarele semnificatii:
a)semnalul de culoare verde permite trecerea.
În cazul în care pe semnalul de culoare verde sunt aplicate sageti directionale, conducătorii de vehicule vor circula numai în direcţia sau direcţiile indirecte. Aceeaşi obligaţie revine conducătorilor de vehicule şi atunci când sagetile directionale sunt aplicate sub semnal, pe o tablita adiţională;
b)semnalul de culoare roşie interzice trecerea.
La apariţia acestui semnal, conducătorii de vehicule vor opri înaintea marcajului de oprire sau, după caz, de traversare pentru pietoni, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semnalul este instalat deasupra sau de cealaltă parte a intersectiei şi nu exista marcaje de oprire, conducătorii de
vehicule vor opri înainte de coltul intersectiei, respectând regulile de circulaţie aplicabile pentru intersectii.
Pietonii nu trebuie să se angajeze în traversarea părţii carosabile decât după ce s-au asigurat ca acest lucru se poate face în siguranţa. Pietonul surprins în timpul traversarii de semnalul de culoare roşie va continua deplasarea numai după ce s-a asigurat ca o poate face fără pericol, iar dacă drumul este prevăzut cu refugiu sau cu spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, va aştepta pe acesta apariţia semnalului de culoare verde;
c)semnalul de culoare galbena, împreună cu cel de culoare roşie, interzic trecerea.
La acest semnal, conducătorii de vehicule vor opri, după caz, în locurile prevăzute la lit. b) alin. 2.
Dacă semnalul de culoare galbena apare după cel de culoare verde, iar vehiculul se afla atât de aproape de semnal încât nu poate fi oprit în condiţii de siguranţă înainte de a fi depăşit semnalul, acesta poate să treacă.
Când semnalul de culoare galbena funcţionează singur intermitent, conducătorii de vehicule care se apropie de acest semnal trebuie să reducă viteza şi să respecte semnalizarea şi regulile de circulaţie aplicabile pentru acea zonă.
Autovehiculele prevăzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), când se deplaseaza în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta, pot circula prin intersectii, chiar dacă semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacă indicatoarele existente obliga la acordarea priorităţii ori interzic accesul.
Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alineatul precedent sunt obligaţi sa folosească din timp mijloacele de avertizare sonore şi luminoase.
D. Semnalele agentului de circulaţie
Semnalele agentului de circulaţie au următoarele semnificatii:
a)bratul ridicat vertical înseamnă "Atenţie, oprire" pentru toate persoanele ce se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu mai pot opri în condiţii de siguranţă;
b)bratul sau bratele intinse orizontal înseamnă "Oprire" pentru toate persoanele care, indiferent de direcţia lor de mers, circula în sensul sau sensurile intersectate de bratul sau bratele intinse; după ce a făcut acest semnal, agentul de circulaţie poate cobori bratul sau bratele; pentru persoanele care se găsesc în faţa sau în spatele agentului de circulaţie, poziţia corpului acestuia înseamnă, de asemenea, "Oprire".
Dispoziţiile prevăzute la art. 12 lit. b) alin. 2 se aplică în mod corespunzător;
c)balansarea în plan vertical a unei lumini roşii pe timp de noapte, înseamnă "Oprire" pentru conducătorii de vehicule şi pietonii spre care se îndreaptă aceasta lumina;
d)miscarea bratului în plan vertical înseamnă reducerea vitezei autovehiculului;
e)rotirea vioaie a bratului înseamnă mărirea vitezei autovehiculului, iar pentru pietoni, grabirea traversarii strazii.
Pentru oprirea persoanei căreia i s-a adresat unul din semnalele prevăzute la alin. 1 lit. a), b) şi c) agentul de circulaţie poate folosi şi fluierul.
Agentul de circulaţie poate face semn cu bratul ca vehiculul sa avanseze, sa treacă prin faţa sau prin spatele sau, prin partea sa stanga sau dreapta, iar pietonii sa traverseze strada.
Semnalele sau indicaţiile agentului de circulaţie vor fi respectate cu precădere, atât faţă de semnificatia oricărui mijloc de semnalizare rutiera, cat şi faţă de regulile de circulaţie.
Pentru a semnaliza pe timpul nopţii, agenţii de circulaţie vor folosi bastoane de circulaţie iluminate sau reflectorizante.
La semnalul dat cu bratul sau cu bastonul de circulaţie, prin balansarea acestuia în plan vertical, de către un ofiţer sau subofiţer de poliţie sau de controlul circulaţiei din Ministerul Apărării Naţionale, care se afla într-un autovehicul ce însoţeşte o coloana oficială de autovehicule ori prin folosirea prelungită a avertizoarelor speciale sonore şi luminoase, conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa oprească de îndată vehiculele în afară părţii carosabile sau cat mai aproape de bordura ori acostament, până la trecerea coloanei.
Când semnalul de oprire se adresează unui anume conducător de vehicul, acesta este obligat sa oprească pe partea dreaptă a drumului, cat mai aproape de trotuar sau acostament ori, dacă este posibil, în afară părţii carosabile. Aceeaşi obligaţie revine şi conducătorului de vehicul care se apropie din sens opus sau care este ajuns din urma de un autovehicul al poliţiei care are în funcţiune dispozitivul special cu lumini de culoare albastra şi roşie, şi este somat prin sistemul acustic.
Coloanele oficiale vor fi însoţite de echipaje ale poliţiei rutiere, conform instrucţiunilor emise de Ministerul de Interne. Coloanele oficiale, precum şi cele cu specific militar ale Ministerului Apărării Naţionale vor fi însoţite de echipaje de control al circulaţiei aparţinând acestui minister. Transporturile agabaritice pot fi însoţite de echipaje ale poliţiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei sau de controlul circulaţiei din Ministerul Apărării Naţionale pentru cele organizate de acest minister după obţinerea, în prealabil, a avizelor eliberate de administratorul drumului public.
În cazul în care conducătorul de autovehicul căruia i s-a adresat unul din semnalele prevăzute la alin. 2 nu a oprit, agentul de circulaţie poate lua măsurile necesare pentru imobilizarea acestui autovehicul, dacă sunt date sau indicii potrivit cărora conducătorul autovehiculului sau o altă persoană care se afla în autovehicul a comis o faptă prevăzută de legea penală.
Agenţii de circulaţie care fac semnale vehiculelor în mers trebuie să fie echipati şi plasati în asa fel încât să fie vazuti şi uşor de recunoscut, atât ziua cat şi noaptea, de toţi cei care folosesc drumul public.
E. Semnalele conducătorilor de vehicule
Pentru a preveni un pericol sau a nu stanjeni circulaţia, conducătorii vehiculelor semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, cu luminile farurilor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu bratul.
Semnalizarea cu mijloacele de mai sus nu scuteşte pe conducătorii vehiculelor de obligaţia micsorarii vitezei şi a luării tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor.
Semnalizarile cu mijloacele de avertizare sonora nu pot fi folosite în zonele de acţiune a indicatorului "Claxonarea interzisă", precum şi în localităţile unde acest mod de semnalizare este interzis prin decizii ale administraţiei publice locale, iar în celelalte localităţi, între orele 22-6.
Se exceptează de la prevederile alineatului precedent autovehiculele prevăzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), când se deplaseaza în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta, precum şi cele care se afla în una dintre situaţiile stipulate la art. 65.
Pentru prevenirea pietonilor şi a conducătorilor de vehicule, inclusiv a biciclistilor, mijloacele de avertizare sonora se folosesc numai la o distanta de cel puţin 30 m de aceştia.
Este interzisă folosirea în mod abuziv a mijloacelor de avertizare sonora.
Conducătorul de autovehicul este obligat ca de la lăsarea serii şi până în zorii zilei, precum şi ziua când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa, ori în alte condiţii meteorologice ce reduc vizibilitatea pe drum, sa folosească sistemul de lumini al autovehiculului astfel:
a)în timpul opririi sau stationarii pe partea carosabilă, luminile de poziţie sau de stationare;
b)în mers, atât în localităţi, cat şi în afară acestora sau pe autostrăzi, luminile de intalnire sau de drum, după gradul de iluminare a drumului public.
În cazul în care, din sens contrar, se apropie un autovehicul, conducătorul autovehiculului este obligat ca, de la o distanta de cel puţin 200 m, sa folosească luminile de intalnire, concomitent cu reducerea vitezei.
Semnalizarea prin schimbarea luminii de intalnire cu lumina de drum se foloseşte pe timp de noapte la intersectii care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau agent de circulaţie.
Conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi sa semnalizeze la schimbarea direcţiei de mers şi la depasire numai cu luminile intermitente ale semnalizatoarelor, în raport cu schimbarea direcţiei de mers. Oprirea se semnalizeaza cu lumina roşie a lanternelor din spate.
Conducătorii motocicletelor, bicicletelor, vehiculelor cu tracţiune animala sau ai celor trase ori impinse cu mana, precum şi ai vehiculelor care nu circula în mod obişnuit pe drumurile publice, vor semnaliza cu bratul intins orizontal intenţia lor de a schimba direcţia de mers sau de a depăşi, corespunzător manevrei pe care urmează sa o execute. Oprirea acestor vehicule, cu excepţia motocicletelor, va fi semnalizata prin balansarea bratului conducătorului în plan vertical.
Intenţia de a schimba direcţia de mers sau de a depăşi se semnalizeaza, indiferent de mijlocul de semnalizare folosit, cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afară localităţilor, înainte de schimbarea direcţiei de mers sau de depasire.
Semnalizarile cu mijloace de avertizare sonora sau cu luminile se fac în mod obligatoriu ori de câte ori este necesar pentru evitarea unui pericol imediat.
A. Poziţii în timpul mersului
Toate vehiculele, inclusiv cele trase sau impinse cu mana, vor fi conduse pe partea dreaptă a drumului public în direcţia de mers.
Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducătorul de vehicul nu va trece peste linia continua, simpla sau dubla, şi nici peste marcajul pentru spaţii interzise.
Marcajul discontinuu are caracter orientativ, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorul de vehicul schimba banda de circulaţie, direcţia de mers ori când s-a angajat în depasire. Aceste manevre se vor executa numai după ce conducătorul de vehicul a semnalizat şi s-a asigurat că nu periclitează siguranţa celorlalţi participanţi la trafic care îl urmează sau îl preced. Aceleaşi obligaţii revin conducătorului şi atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.
În cazul când sensul de circulaţie este separat de o linie continua şi una discontinua, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificatia liniei cea mai apropiată de vehicul în direcţia de mers.
Circulaţia vehiculelor pe drumurile publice cu mai multe benzi pe acelaşi sens se desfăşoară astfel:
–pe banda de lângă bordura sau acostament vor circula vehiculele destinate transportului public şi cele care se deplaseaza cu viteza redusă;
–pe celelalte benzi vor fi conduse vehiculele care, potrivit legii, pot circula cu viteze superioare.
Pe autostrăzi, banda de lângă axa drumului va fi folosită numai în vederea executării manevrei de depasire, dacă celelalte benzi, în direcţia de mers, sunt ocupate de alte autovehicule.
Faptul ca vehiculele de pe o bandă circula mai repede decât vehiculele de pe celelalte benzi nu este considerat ca fiind o depasire în sensul art. 31.
Pe autostrăzi sunt interzise circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, cu excepţia celor autorizate de autoritatea competentă, a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h, precum şi invatarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de sasiuri şi de vehicule cu motor, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele, competitiile sportive de orice fel şi cortegiile.
Pe autostrada conducătorului auto îi este interzis:
a)sa circule sau sa staţioneze pe banda de urgenta;
b)să efectueze manevra de întoarcere sau de mers înapoi ori sa pătrundă în zona mediana, inclusiv pe racordarile dintre cele doua părţi carosabile;
c)sa remorcheze un autovehicul rămas în până dincolo de cea mai apropiată ieşire de pe autostrada ori să între pe autostrada cu un autovehicul remorcat.
La intersectiile cu marcaje, conducătorii de vehicule se vor încadra pe benzile corespunzătoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 m înainte de intersectie, având obligaţia de a respecta semnificatiile indicatoarelor şi marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers.
La intersectiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor ocupa în mers, la o distanta de cel puţin 50 m de intersectie, următoarele poziţii:
a)cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre dreapta, banda din dreapta;
b)cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre stanga, banda din stanga;
c)cei care vor sa meargă înainte, oricare dintre benzi.
Dacă în intersectie circula şi tramvaie, iar spaţiul dintre sina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe doua randuri, toţi conducătorii de vehicule, indiferent de direcţia de mers voita, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului.
În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie neprevăzută cu refugiu pentru pietoni, vehiculele vor fi oprite, în ordinea sosirii, în spatele acestuia, urmând să fie repuse în mişcare numai după ce uşile tramvaiului au fost închise.
Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stanga este interzisă în locurile unde sunt instalate indicatoare cu aceasta semnificaţie.
Dacă în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele vor fi conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate.
Este interzisă circulaţia vehiculelor pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare prin care se interzice accesul.
B. Depăşirea
Vehiculele se depăşesc numai pe partea stanga, cu excepţia celor ai căror conducatori au semnalizat şi s-au încadrat corespunzător, din timp, în intenţia de a schimba direcţia de mers la stanga, precum şi a tramvaielor care se depăşesc pe partea dreaptă.
Tramvaiele aflate în mers pot fi depăşite şi pe partea stanga, atunci când drumul public este cu sens unic sau când între sina din dreapta şi marginea trotuarului nu exista spaţiu pentru depasire.
Cel ce efectuează depăşirea este obligat:
a)sa semnalizeze intenţia de a se angaja în depasire şi să se angajeze în depasire numai după ce s-a convins ca aceasta se poate face fără pericol;
b)sa păstreze în timpul depăşirii o distanta laterala suficienta faţă de vehiculul depăşit;
c)sa reintre pe partea dreaptă a drumului după ce se va asigura ca aceasta se poate face fără pericol pentru vehiculul depăşit.
Conducătorul vehiculului ce urmează a fi depăşit trebuie să creeze condiţii pentru depasire, fiind obligat sa ia următoarele măsuri:
a)sa nu mărească viteza cu care circulă, atunci când i se semnalizeaza ca urmează a fi depăşit;
b)să se angajeze cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului.
Dacă lăţimea insuficienta, profilul sau starea părţii carosabile nu permite, datorită intensitatii circulaţiei din sens opus, depăşirea cu usurinta şi fără pericol a unui vehicul lent, lung sau greu ori obligat să respecte o limita inferioară de viteza, conducătorul unui astfel de vehicul este obligat sa reducă viteza şi, la nevoie, sa elibereze banda de îndată ce este posibil pentru a lasă sa treacă vehiculele care îl urmează.
În scopul inlesnirii deplasarilor pe drumurile din afară localităţilor cu o singura banda pe sens, conducătorul vehiculului lent, lung sau greu este obligat, cu excepţia cazului în care depăşeşte ori se pregăteşte să depăşească, sa menţină o distanta suficienta faţă de vehiculul care îl precede, pentru ca ceilalţi conducatori să poată folosi, fără pericol, intervalul astfel creat. Aceasta dispoziţie nu este aplicabilă când circulaţia este foarte intensa sau în locurile unde depăşirea este interzisă.
Depăşirea este interzisă:
a)în intersectii cu circulaţia nedirijata;
b)în apropierea vârfurilor de panta, când vizibilitatea este redusă sub 50 m;
c)în curbe unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d)pe poduri; prin excepţie, vehiculele cu tracţiune animala, motocicletele fără atas şi bicicletele pot fi depăşite pe podurile metalice, de beton sau din zidărie de piatra care au o lungime de peste 20 m şi o latime de cel puţin 7 m;
e)la treceri pentru pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj;
f)la treceri la nivel cu calea ferată şi la mai puţin de 50 m de acestea;
g)în staţii de tramvai, când tramvaiul este oprit sau dacă acesta se găseşte la mai puţin de 50 m de statie; tramvaiul poate fi depăşit în staţiile prevăzute cu refugii pentru pietoni;
h)în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
i)în zona de acţiune a indicatoarelor cu semnificatia "Depăşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fără atas, interzisă" sau "Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri";
j)în situaţia când vehiculul ce ar urma să fie depăşit este angajat în depăşirea altui vehicul oprit sau în mers (triplare), dacă prin aceasta manevra se trece peste axa care desparte cele doua sensuri de circulaţie ale drumului;
k)în situaţia când se apropie din sens opus un alt vehicul şi când pentru realizarea depăşirii ar fi necesar să se treacă peste axa care desparte cele doua sensuri de circulaţie ale drumului.
C. Prioritatea de trecere
Când doua vehicule se apropie simultan de o intersectie venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate la intersectii, vehiculul ce vine dinspre dreapta are prioritate de trecere.
Are, de asemenea, prioritate vehiculul care circulă pe un drum public la începutul căruia este instalat indicatorul cu semnificatia "Drum cu prioritate" ori "Prioritate faţă de circulaţia din sens invers" sau care se apropie de o intersectie unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Intersectie cu un drum fără prioritate".
Administratorii drumurilor publice ce se intersectează cu sectoare de drum cu prioritate sunt obligaţi sa instaleze, înainte de intersectie, unul dintre indicatoarele cu semnificatia "Cedează trecerea" sau "Oprire".
Au prioritate de trecere autovehiculele prevăzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), când se deplaseaza în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta, precum şi tramvaiele în mişcare.
La apropierea autovehiculelor prevăzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), ceilalţi conducatori vor micşora viteza şi vor circula cat mai aproape de marginea din dreapta drumului până când sunt depasiti.
Nu au prioritate de trecere:
a)vehiculele care urmează să între într-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, faţă de vehiculele care circulă dinspre dreapta;
b)vehiculele care circulă pe un drum public unde este instalat unul dintre indicatoarele cu semnificatia "Cedează trecerea" sau "Oprire";
c)vehiculele care întâlnesc indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers";
d)vehiculele care coboară o panta faţă de vehiculele care urca;
e)vehiculele care se pun în mişcare sau cele care ies din garaje, curţi, ganguri faţă de vehiculele care circulă pe drumul public, indiferent de direcţia de mers. Fac excepţie autovehiculele din serviciile regulate de transport public care se pun în mişcare din staţii;
f)vehiculele care executa virajul la stanga faţă de cele care circulă din sens opus;
g)vehiculele care executa manevra de întoarcere.
Conducătorul care circulă în acelaşi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane, la apropierea de o statie semnalizata ca atare este obligat sa reducă viteza şi, la nevoie, sa oprească pentru a permite conducătorilor acestor vehicule să efectueze manevrele necesare repunerii în mişcare din statie.
Conducătorul unui autovehicul din serviciile regulate de transport public de persoane este obligat sa repuna în mişcare vehiculul din statie numai după ce a semnalizat intenţia de a efectua aceasta manevra.
D. Întoarcerea şi mersul înapoi
Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de circulaţie pe celălalt sens, prin manevra înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul este obligat sa semnalizeze şi să se asigure ca din faţa, din spate sau din lateral nu circula în acel moment nici un vehicul.
Nu se executa aceasta manevra:
a)în locurile unde este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisă";
b)la trecerile pentru pietoni;
c)în curbe cu vizibilitate redusă;
d)în locurile unde soliditatea drumului nu este verificata (marginile prapastiilor, malurile santurilor etc.);
e)pe poduri şi sub poduri;
f)la trecerile peste calea ferată şi la o distanta mai mica de 50 m de trecerea peste calea ferată;
g)în vârfuri de panta şi pe o distanta de 50 m de o parte şi alta a vârfului de panta;
h)în intersectii şi la o distanta mai mica de 50 m de cel mai apropiat colt de intersectie;
i)la mai puţin de 50 m de staţiile de tramvai, troleibuz sau autobuz;
j)pe timp de ceata şi în orice împrejurare când vizibilitatea este redusă sub 100 m, dacă conducătorul vehiculului nu este pilotat de altă persoană.
Este interzis mersul autovehiculelor înapoi pe o distanta mai mare de 50 m sau la ieşirea din garaje, curţi ori ganguri.
În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculele pot fi manevrate înapoi numai atunci când conducătorii acestora sunt pilotati de alte persoane.
E. Trecerea la nivel cu calea ferată
La apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată nepazita, conducătorul de vehicul este obligat sa oprească în locul unde are o vizibilitate maxima asupra caii ferate, fără a trece de linia din dreptul indicatorului "Trecere la nivel cu calea ferată, simpla, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată, dubla, fără bariere", ori de marcajul de oprire, putând continua sa circule numai după ce s-a asigurat că nu vine nici un tren ori alt vehicul feroviar.
La apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată prevăzută cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare luminoasa, conducătorul de vehicul va reduce viteza, continuand sa circule numai dacă barierele sau semibarierele sunt deschise, iar semnalele luminoase de culoare roşie sunt stinse.
Dacă barierele sau semibarierele sunt în curs de coborare ori sunt închise, iar semnalele luminoase de culoare roşie funcţionează intermitent alternativ, conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa oprească, în ordinea sosirii, înaintea marcajului de oprire sau, în lipsa acestuia, a instalaţiei de semnalizare luminoasa.
Pe timpul cat semnalele luminoase de culoare roşie sunt stinse poate funcţiona un semnal luminos de culoare alba intermitent, având cadenta lenta, care semnifica permisiunea de a trece.
F. Oprirea şi staţionarea voluntara. Parcarea
Oprirea este imobilizarea voluntara pe drum a unui vehicul pentru o durată de cel mult 5 minute; peste aceasta durata se considera stationare voluntara.
Oprirea şi staţionarea voluntara sunt permise în localităţi numai pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers.
Pe drumurile cu sens unic, oprirea şi staţionarea voluntara a vehiculelor sunt permise şi pe partea stanga, dacă rămâne libera cel puţin o bandă de circulaţie.
Oprirea şi staţionarea voluntara se fac lângă şi paralel cu trotuarul, vehiculele urmând să fie aşezate unul după altul, cu excepţia motocicletelor fără atas ce pot fi oprite sau stationate una lângă alta. Oprirea şi staţionarea voluntara se pot face total sau parţial şi pe trotuar, fără să se stânjenească circulaţia pietonilor ori să-i determine sa circule pe partea carosabilă a drumului.
Pe drumurile din afară localităţilor, vehiculele vor fi oprite sau stationate voluntar numai în afară părţii carosabile, iar când nu este posibil, cat mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axa acestuia.
Oprirea voluntara este interzisă:
a)în zona de acţiune a indicatorului "Oprirea interzisă" şi a marcajului cu semnificatia de interzicere a opririi;
b)la o distanta mai mica de 50 m înainte de o trecere la nivel cu calea ferată;
c)pe poduri, sub poduri, precum şi în tunele rutiere;
d)în curbe şi pe sectoare de drum cu vizibilitate redusă;
e)în locul unde este instalat indicatorul "Trecere pentru pietoni" sau pe marcajul de traversare pentru pietoni;
f)în locuri cu sens giratoriu;
g)în intersectii şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanta mai mica de 5 m de coltul intersectiei;
h)la mai puţin de 25 m înainte de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport public;
i)în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă a drumului public, dacă prin aceasta se stanjeneste circulaţia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, dacă conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi determinati, din aceasta cauza, sa treacă peste acest marcaj;
j)pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificatia de interzicere a depăşirii;
k)în locuri unde observarea unui indicator sau a unui semnal luminos ar fi împiedicată;
l)pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatia "Drum ingustat", "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" sau "Prioritate faţă de circulaţia din sens invers".
Interdicţiile de la alin. 1 [cu excepţia celei de la lit. k)], nu sunt aplicabile conducătorilor autovehiculelor prevăzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), atunci când se afla în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta.
Staţionarea voluntara este interzisă:
a)în cazurile în care este interzisă oprirea voluntara;
b)în zona de acţiune a indicatorului cu semnificatia "Staţionarea interzisă" şi a marcajului de interzicere a stationarii;
c)pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;
d)în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice;
e)pe partea carosabilă a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibila scoaterea vehiculelor în afară părţii carosabile, acestea vor staţiona cat mai aproape de marginea drumului;
f)în panta şi în rampa;
g)în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare alternanta", în alta zi sau perioada decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificatia "Zona de stationare cu durata limitată", peste durata stabilită.
Interdicţiile de la alin. 1 nu sunt aplicabile autovehiculelor prevăzute la art. 75 alin. 2 lit. a) şi b), atunci când se afla în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenta.
Conducătorii care părăsesc autovehiculele stationate sunt obligaţi să le asigure cu frana de mana, sa scoată cheia din contact, sa introducă maneta schimbatorului într-una din viteze sau în marsarier şi sa incuie uşile, cu excepţia cazurilor când aceste măsuri nu sunt posibile datorită particularitatilor de construcţie a autovehiculului.
Oricărui vehicul care stationeaza pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde staţionarea este permisă, trebuie să i se semnalizeze prezenta prin aprinderea lanternelor de poziţie, cat şi prin lumina roşie din spate, dacă locul de stationare este neiluminat.
Nu este permisă staţionarea pe drumurile publice, în timpul nopţii, a tractoarelor, a remorcilor, a vehiculelor cu tracţiune animala, ori a celor trase sau impinse cu mana.
Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele trebuie aşezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligaţia să respecte şi celelalte reguli stabilite pentru stationare.
A. Obligaţiile conducătorilor de autovehicule
Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai dacă sunt înmatriculate potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.
Conducătorii de autovehicule trebuie să posede permis de conducere, valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul condus.
Conducătorii de autovehicule sunt obligaţi:
1.înainte de plecarea în cursa:
a)sa verifice starea tehnica a autovehiculului, în special sistemele de transmisie, direcţie, franare, rulare, lumini şi semnalizare. Dacă autovehiculul nu îndeplineşte condiţiile tehnice, conducătorul sau nu va pleca în cursa;
b)la ieşirea din garaj şi la schimbul pe traseu să semneze de primirea autovehiculului, dacă corespunde din punct de vedere tehnic pentru a putea circula;
2.în timpul conducerii, să aibă asupra lor:
a)permisul de conducere;
b)certificatul de înmatriculare;
c)cartea de identitate a conducătorului auto;
d)dovada efectuării inspecţiei tehnice periodice;
e)licenta de execuţie pentru cei care efectuează transporturi rutiere publice;
f)atestatul de exercitare a activităţii de taximetrie şi autorizaţia de instructor, pentru cei care practica aceste profesii;
g)alte documente prevăzute de lege;
3.sa nu conducă autovehiculul după ce a consumat băuturi alcoolice, produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare, precum şi în cazul în care este bolnav, rănit sau într-o stare avansată de oboseala, de natura a pune în pericol siguranţa circulaţiei;
4.sa nu transporte persoane în stare de ebrietate pe motociclete sau în cabina, ori în caroseria autovehiculelor destinate transportului de mărfuri;
5.sa transporte ofiţerii sau subofiterii de poliţie, la cererea acestora, pentru prinderea persoanelor urmărite care incearca sa dispara, pentru conducerea la punctele de prim-ajutor a persoanelor care necesita asistenţa medicală şi pentru deplasarea la locurile unde s-au produs accidente de circulaţie sau calamitati.
Ofiţerul sau subofiterul de poliţie care foloseşte un autovehicul în situaţiile de mai sus este obligat să prezinte legitimatia de serviciu, iar după terminarea misiunii, sa consemneze în foaia de parcurs sau în ordinul de serviciu distanta parcursă, timpul cat a durat deplasarea, cu indicarea descifrabila a numelui sau, a organului poliţiei din care face parte şi a numărului legitimatiei sale de serviciu. Când autovehiculul nu aparţine unei instituţii sau agent economic, ofiţerul sau subofiterul care îl foloseşte va prezenta conducătorului auto legitimatia de serviciu;
6.sa oprească imediat autovehiculul:
a)la semnalul regulamentar al ofiţerului sau subofiterului de poliţie;
b)la semnalul agenţilor căilor ferate postati la trecerile la nivel;
c)la semnalul conducătorilor de coloane, inclusiv cele militare;
d)la semnalul orbilor care traverseaza strada (semnal dat prin ridicarea bastonului alb);
7.sa oprească imediat când sunt angajaţi într-un accident şi sa dea concursul ori de câte ori trec pe lângă locul unui accident, în scopul acordării primului-ajutor şi transportării persoanelor accidentate la cea mai apropiată unitate sanitară;
8.sa nu schimbe poziţia autovehiculului angajat în accident, până la sosirea organelor poliţiei, şi să asigure păstrarea urmelor la locul accidentului, dacă acesta a avut ca rezultat moartea, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii vreunei persoane sau dacă accidentul constituie infracţiune ori s-a produs ca urmare a unei infracţiuni.
În cazul când din accident au rezultat raniri de persoane, le vor acorda primul ajutor, iar dacă nu este posibila transportarea acestora la cea mai apropiată unitate sanitară cu alte mijloace de transport, le vor transporta ei înşişi, după care se vor întoarce imediat la locul accidentului.
În cazul în care s-a produs un accident de circulaţie de pe urma căruia au rezultat numai pagube materiale care, prin consecinţele lor, nu constituie o faptă prevăzută de legea penală, conducătorii vehiculelor angajate în accident sunt obligaţi sa scoată imediat vehiculele în afară părţii carosabile, iar dacă nu este posibil, să le conducă lângă bordura sau acostament, semnalizand prezenta lor, potrivit art. 78.
Conducătorii auto aflaţi în situaţia prevăzută la alineatul precedent sunt obligaţi sa anunţe imediat cel mai apropiat organ de poliţie pentru constatarea şi întocmirea documentelor specifice.
Dacă în accident este angajat un autovehicul al salvării, poliţiei, jandarmeriei ori al pompierilor, precum şi al Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Paza, Serviciului de Informaţii Externe, atunci când se afla în executarea unei misiuni ce nu suporta amânare, conducătorul acestuia va anunta de îndată organul de poliţie cel mai apropiat, urmând ca după terminarea misiunii să se prezinte la sediul poliţiei, în vederea întocmirii actelor de constatare;
9.sa sesizeze organul poliţiei cel mai apropiat, imediat ce iau cunoştinţa despre producerea vreunui accident, precum şi despre apariţia poleiului pe drumul public pe care au circulat, a obstacolelor sau surparilor de natura a pune în pericol securitatea circulaţiei;
10.sa inmaneze, la cerere, ofiţerului sau subofiterului de poliţie documentele prevăzute la art. 44 pct. 2, precum şi cele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate şi să se prezinte la termen la unitatea de poliţie care l-a citat, pentru soluţionarea oricărei probleme legate de calitatea sa de conducător.
Certificatele de înmatriculare a autovehiculelor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul ofiţerului sau subofiterului de poliţie.
Conducătorul auto este obligat să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi al bunurilor transportate, în cazuri justificate, atunci când sunt indicii cu privire la existenta unei fapte ilicite;
11.sa nu transporte persoane în caroseria autobasculantelor, pe autocisterne, pe platforme, deasupra incarcaturilor, pe părţile laterale ale caroseriei, sau care stau în picioare în caroseria autocamioanelor, pe scări, precum şi în remorci, cu excepţia remorcilor de la tractoare special amenajate pentru transportul persoanelor;
12.sa nu transporte persoane pe motociclete şi motorete care nu au sa şi scări; copiii sub 14 ani se transporta numai în atasul motocicletei; sa nu transporte pe motociclete sau motorete obiecte voluminoase, iar când conduc motociclete şi scutere fără atas ori motorete, atât conducătorii acestora, cat şi insotitorii lor, sa poarte pe cap casca de protecţie;
13.sa nu transporte în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau pe motociclete mai multe persoane decât numărul locurilor stabilite în certificatul de înmatriculare; sa nu transporte copii în vârsta de până la 12 ani pe scaunul din faţa al autovehiculelor, chiar dacă sunt ţinuţi în brate de către persoane majore.
Copiii în vârsta de până la 7 ani, ţinuţi în brate, nu se socotesc în numărul persoanelor care pot fi transportate în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau în atasul motocicletelor;
14.sa nu încredinţeze conducerea autovehiculului persoanelor care nu au permis de conducere sau care poseda permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte autovehiculul respectiv;
15.sa nu încredinţeze spre folosinţă altei persoane permisul sau de conducere;
16.sa nu deschidă uşile autovehiculului în timpul mersului, sa pornească de pe loc numai cu uşile închise şi asigurate şi sa nu arunce din vehicul, el sau pasagerii, obiecte, substanţe sau alte bunuri.
În timpul opririi sau stationarii pe drumurile publice, deschiderea uşilor autovehiculului este permisă numai dacă aceasta nu prezintă pericol pentru circulaţie;
17.în timpul mersului, sa nu angajeze discuţii cu ceilalţi călători ori să aibă preocupări care i-ar putea distrage, de o maniera periculoasa, atenţia, sa nu folosească mijloace de telefonie mobila, cu excepţia celor de tipul "mâini libere", ori instalaţii de sonorizare care să depăşească nivelul de zgomot admis pentru tipul de vehicul respectiv;
18.sa nu între pe drumurile publice modernizate cu autovehicule care au pe roti sau caroserie noroi, var etc. ce se depun pe partea carosabilă, ori cu autovehicule din care se scurg sau cad produse petroliere sau materiale de construcţii;
19.sa curete tablitele cu numărul de înmatriculare, astfel încât acesta să fie vizibil tot timpul cat autovehiculul circula pe drumurile publice;
20.sa conducă în asa fel autovehiculul încât sa nu stropeasca pietonii, clădirile şi celelalte vehicule atunci când pe drumurile publice exista apa sau noroi;
21.sa nu lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda;
22.sa nu circule, fără motiv întemeiat, cu viteza redusă, stanjenind prin aceasta circulaţia normală a celorlalte autovehicule; în cazul când împrejurările impun a se circula cu viteza redusă, sa circule cat mai aproape de partea dreaptă a drumului public;
23.sa nu circule cu o viteză inferioară celei prescrise de indicatorul "Viteza minima obligatorie" pe sectoarele de drum unde acţionează acest indicator;
24.sa păstreze faţă de autovehiculul din faţa sa o distanta corespunzătoare pentru a putea evita lovirea în cazul când acel autovehicul incetineste viteza sau opreşte brusc;
25.sa conducă cu atenţie sporită când întâlnesc autovehicule echipate cu lumini giratoare de culoare galbena şi autovehicule purtând inscripţia "Şcoala" sau un semn distinctiv în forma de disc galben în centrul căruia se afla semnul exclamarii;
26.sa acorde prioritate pietonilor la trecerile prevăzute cu indicatoare sau marcate cu linii transversale pentru trecerea acestora;
27.să se prezinte la verificarea medicală atunci când sunt trimişi de organele poliţiei ori periodic, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă.
Conducătorii tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor au, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 44, şi următoarele obligaţii:
a)sa nu deschidă uşile pentru urcarea şi coborârea pasagerilor decât în statie, cu excepţia cazurilor de necesitate;
b)sa nu permită în timpul mersului accesul nici unei persoane în cabina de conducere, când aceasta este separată de restul autovehiculului;
c)sa nu pornească din statie înainte de urcarea şi coborârea călătorilor şi de luarea măsurilor de precautie necesare pentru a evita orice situaţie periculoasa previzibila.
La staţiile de alimentare, conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi:
a)sa oprească funcţionarea motorului când sunt în asteptare în faţa dispozitivului de alimentare;
b)sa nu plece de lângă autovehicul;
c)sa nu fumeze pe locul unde este amplasata statia;
d)sa nu regleze şi nici sa repare motorul la o distanta mai mica de 50 m de statie;
e)sa oprească imediat motorul şi sa îndepărteze autovehiculul la o distanta de cel puţin 50 m de statie dacă se produc rateuri. Conducătorii celorlalte autovehicule care se găsesc în statie sunt obligaţi sa dea ajutor la îndepărtarea autovehiculului.
B. Viteza
Limitele maxime de viteza sunt:
a)în localităţi, 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum, administratorul drumului, împreună cu organele de poliţie pot stabili pentru autoturisme, prin indicatoare, limite maxime de viteza care nu pot depăşi 80 km/h;
b)în afară localităţilor:
–pe autostrăzi, 120 km/h;
–pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.
În funcţie de categoria din care fac parte autovehiculele, conform art. 96, vitezele maxime admise în afară localităţilor se limitează astfel:
a)autovehiculele din categoria A, 100 km/h pe autostrăzi şi 80 km/h pentru celelalte categorii de drumuri;
b)autovehiculele din categoria C, 90 km/h pe autostrăzi şi 70 km/h pe celelalte categorii de drumuri;
c)autovehiculele din categoria D, 90 km/h pe autostrăzi şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri;
d)autovehiculele din categoria Tr, 50 km/h.
Viteza maxima pentru autovehiculele care tracteaza remorci este cu 10 km/h mai mica decât viteza maxima admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator.
Viteza maxima admisă în afară localităţilor pentru autovehiculele conduse de persoane care au mai puţin de un an practica de conducere este cu 10 km/h mai mica decât viteza maxima admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele respective.
Conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi să se conformeze restrictiilor impuse de indicatorul "Limitare de viteza" pe sectoarele de drum unde acestea acţionează.
Conducătorii trebuie să adapteze viteza ţinând seama de împrejurări, în special de caracteristicile şi starea drumului, de starea şi incarcatura vehiculului, de condiţiile atmosferice şi de intensitatea circulaţiei, astfel încât să poată opri vehiculul în limitele câmpului sau de vizibilitate către înainte, precum şi în faţa oricărui obstacol previzibil.
Conducătorul trebuie să reducă viteza în următoarele situaţii:
a)la trecerea prin intersectiile cu circulaţie nedirijata;
b)pe poduri;
c)la curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate;
d)la trecerile la nivel cu calea ferată, prevăzute cu bariere sau semibariere;
e)la trecerea pe lângă grupuri şi coloane, indiferent dacă acestea se afla în mers sau stationeaza;
f)la trecerea pe lângă animale;
g)în pieţe aglomerate;
h)când se circula din direcţie opusă tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii, pe drumurile cu o singura banda pe sens;
i)la trecerea prin dreptul statiilor de tramvai;
j)la depăşirea troleibuzelor şi a autobuzelor oprite în staţii, precum şi a tramvaielor aflate în staţii prevăzute cu refugiu;
k)pe timp de ceata, ploi torentiale şi ninsori abundente;
l)pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare, precum şi pe cele acoperite cu polei, zapada, mazga sau piatra cubica umeda;
m)în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli şi terenuri de joc) unde este instalat indicatorul "Copii";
n)la trecerile pentru pietoni prevăzute cu indicator sau marcate;
o)în locurile unde sunt instalate indicatoare cu semnificatia "Animale";
p)la schimbarea direcţiei de mers prin viraje.
Autovehiculele destinate stingerii incendiilor şi autosalvarile aflate în acţiuni de intervenţie, precum şi cele ale organelor Ministerului de Interne şi ale Ministerului Public, aflate în misiune, pot circula cu viteza impusa de necesitaţi, conducătorii acestor autovehicule având obligaţia sa ia toate măsurile pentru prevenirea accidentelor.
C. Remorcarea
Autovehiculele rămase în până şi remorcile pot fi remorcate prin intermediul unei bare metalice cu o lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cărui echipament de franare nu este defect poate fi remorcat cu o legătură flexibila omologata. Bara sau legătură flexibila trebuie fixată la elementul de remorcare cu care este prevăzut autovehiculul tragator.
Prin remorca se înţelege orice vehicul destinat prin construcţie a fi atasat unui autovehicul.
În cazul remorcarii autovehiculelor:
a)la volanul autovehiculul remorcat trebuie să se găsească un conducător cu permis de conducere valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul respectiv;
b)la pornire, depasire, schimbare de direcţie prin viraj şi la oprire, conducătorul autovehiculului tragator este obligat sa avertizeze, prin mijloacele de semnalizare corespunzătoare, pe conducătorul autovehiculului remorcat.
Remorcarea a doua sau mai multe autovehicule este interzisă.
Autovehiculului care tracteaza i se pot ataşa cel mult două remorci, cu excepţia autoturismului căruia i se poate ataşa numai o remorca uşoară. Prin remorca uşoară se înţelege orice remorca a carei greutate maxima autorizata nu depăşeşte 750 kg.
Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune animala, precum şi a celui tras sau impins cu mana, nu poate fi încredinţată minorilor care nu au 14 ani împliniţi şi nici persoanelor surde sau debile mintal. Animalele izolate sau în turma trebuie să fie însoţite, pe drumurile publice, de un număr corespunzător de conducatori.
Este interzis conducătorilor vehiculelor cu tracţiune animala, celor trase sau impinse cu mana, precum şi persoanelor care conduc pe drumurile publice animale izolate sau în turma:
a)sa circule pe autostrăzi şi pe drumurile naţionale E (deschise traficului internaţional), iar pe celelalte drumuri naţionale, atunci când în afară părţii carosabile exista spaţiu pentru circulaţia acestora sau drumuri laterale;
b)sa conducă în timp ce se găsesc sub influenţa băuturilor alcoolice;
c)sa circule pe timp de noapte ori ziua când este ceata, fără felinar aprins; acesta va fi aşezat pe partea stanga a vehiculului, astfel ca lumina să fie vizibila din ambele sensuri ale circulaţiei, iar conducătorii de animale îl vor tine în mana;
d)sa schimbe direcţia de mers fără a semnaliza cu mana şi a se asigura ca, din faţa sau din spate, nu circula în imediata lor apropiere un vehicul;
e)sa părăsească vehiculul sau animalele în timpul mersului sau stationarii.
Conducătorilor de vehicule cu tracţiune animala le este interzis:
a)sa circule pe drumurile publice cu vehiculul neechipat cu felinar şi elemente reflectorizante montate la loc vizibil în partea din spate, iar noaptea ori ziua, când ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa ori în alte condiţii meteorologice ce reduc vizibilitatea, fără felinar aprins, instalat lateral în partea stanga a vehiculului;
b)sa doarma în timpul mersului sau stationarii cu animalele inhamate;
c)sa circule cu manji sau alte animale neinhamate, care însoţesc vehiculul, dacă acestea nu sunt legate de partea dreaptă a vehiculului;
d)să între cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite;
e)sa conducă vehicule cu roti pneumatice, dacă aceste vehicule nu sunt prevăzute cu frane.
Dacă în afară părţii carosabile nu exista spaţiu pentru circulaţia animalelor izolate sau în turma, acestea vor fi conduse cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului în asa fel încât sa nu stânjenească circulaţia vehiculelor.
Dacă turmele sau grupuri mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe trasee în care se includ şi drumuri modernizate, se vor lua măsuri ca, pe cat posibil, acestea să fie transportate în vehicule special amenajate.
Conducătorilor vehiculelor cu tracţiune animala, ai tractoarelor şi utilajelor agricole, precum şi ai turmelor de animale le este interzisă traversarea autostrazilor şi a drumurilor naţionale E (deschise traficului internaţional) prin alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate.
Circulaţia bicicletelor, mopedelor şi a motoretelor pe autostrăzi şi pe drumurile naţionale E (deschise traficului internaţional) este interzisă. Este permisă circulaţia cu bicicleta pe celelalte drumuri publice cu trafic intens numai persoanelor care au împlinit vârsta de 14 ani.
Este interzisă conducerea pe drumurile publice a bicicletelor cu motor şi a mopedelor de către persoane care nu au împlinit vârsta de 16 ani.
Biciclistii vor circula numai pe pistele special destinate, când pe traseul pe care se deplaseaza întâlnesc indicatorul cu semnificatia "Pista pentru biciclete".
Se interzice biciclistilor:
a)sa circule cu bicicleta fără a fi echipata cu frana eficace, sonerie, o lumina alba îndreptată înainte, precum şi o lumina roşie sau un dispozitiv reflectorizant îndreptat înapoi;
b)sa invete sa conducă bicicleta pe drumuri publice cu circulaţie intensa;
c)sa circule pe trotuare sau pe mijlocul părţii carosabile, pe aleile pentru pietoni din parcuri şi grădini publice;
d)sa circule câte doi sau mai mulţi în acelaşi rând, în afară competiţiilor sportive organizate;
e)sa circule luând mâinile de pe ghidon sau picioarele de pe pedale;
f)să se ţină cu mana de autovehicule în mers sau sa circule în spatele acestora la o distanta mai mica de 25 m;
g)sa transporte alte persoane pe biciclete prevăzute cu un singur loc, cu excepţia transportului copiilor până la 7 ani, dacă bicicleta este prevăzută în acest scop cu un suport aşezat în faţa;
h)sa transporte orice fel de obiecte care ar stanjeni conducerea bicicletei sau circulaţia celorlalte vehicule;
i)sa circule în timp ce se găsesc sub influenţa băuturilor alcoolice;
j)sa circule pe autostrăzi şi pe drumurile naţionale E (deschise traficului internaţional), precum şi pe celelalte drumuri naţionale, dacă în direcţia în care se deplaseaza exista drumuri sau poteci laterale ce pot fi folosite de biciclisti.Secţiunea a VI-a Circulaţia pietonilor şi călătorilor
Pietonii sunt obligaţi:
a)sa circule numai pe trotuare, iar în lipsa acestora, pe potecile laterale ale drumurilor publice;
b)sa nu circule pe autostrăzi şi pe partea carosabilă a drumurilor naţionale E (deschise traficului internaţional);
c)sa circule numai pe partea stanga a drumurilor publice dacă acestea nu au trotuare sau poteci;
d)sa nu circule pe sectoarele de drum public la începutul cărora este instalat indicatorul cu semnificatia "Accesul interzis pietonilor";
e)sa traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în oraşe unde asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la coltul strazilor, după ce s-au asigurat că nu exista vreun pericol. Traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora;
f)sa circule cu carucioarele şi saniutele cu copii numai pe trotuare sau poteci.
Sunt interzise manifestările distractive (hore, dansuri) sau plimbarile şi stationarile pietonilor în grup, pe partea carosabilă a drumurilor publice.
Călătorii sunt obligaţi:
a)sa nu urce, sa nu coboare şi sa nu deschidă uşile autovehiculului, în timpul mersului;
b)sa nu calatoreasca pe scarile sau pe părţile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor, autobuzelor sau ale altor mijloace de transport ori stand în picioare în caroseria autocamioanelor sau remorcilor;
c)sa nu distraga prin discuţii atenţia conducătorilor autovehiculelor de transport public.Secţiunea a VII-a Circulaţia coloanelor
Conducătorii coloanelor sunt obligaţi:
a)sa formeze coloane de cel mult patru persoane în rând, cu excepţia manifestatiilor sau defilarilor;
b)sa nu admită mersul în cadenta la trecerea peste poduri;
c)să aibă în flancul stang, în randurile din faţa şi din spate ale coloanei, ziua stegulete roşii, iar pe timp de noapte sau ceata, felinare cu lumina roşie.
Copiii în coloana vor circula câte doi în rând şi vor traversa strada sau drumul sub supraveghere.
Administratorii drumurilor publice sunt obligaţi sa ia măsurile necesare pentru securitatea circulaţiei pe timp de ninsoare sau polei, ori în alte situaţii asemănătoare.
Pe timp de ceata sau în alte condiţii atmosferice care împiedica vizibilitatea peste 20 m, autovehiculele de orice fel, în mers şi în stationare, vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi sa dea semnale sonore şi sa răspundă în acelaşi fel la semnalele date de conducătorii autovehiculelor care se apropie. În asemenea condiţii semnalele sonore pot fi folosite şi în localităţile, locurile sau în timpul în care claxonatul este interzis.
Tractoarele, precum şi maşinile agricole, maşinile autopropulsate pentru lucrări şi alte autovehicule care nu sunt supuse înmatriculării pot circula pe drumurile publice numai pe traseele şi în condiţiile stabilite prin reglementări ale Ministerului Transporturilor şi Ministerului de Interne.
În zilele de sambata, duminica, precum şi în celelalte zile nelucrătoare, de la ora 7 până la ora 22, se va interzice eşalonat, prin ordin al ministrului transporturilor, circulaţia pe autostrăzi şi pe drumurile naţionale E*) (deschise traficului internaţional) a autovehiculelor de transport de marfa a căror masă maxima autorizata depăşeşte 3,5 tone.
Se exceptează de la prevederile alin. 2 autovehiculele care transporta mărfuri perisabile sau animale vii, autovehiculele care se deplaseaza la intervenţii ce nu suporta amânare, autovehiculele Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, precum şi autovehiculele care circulă pe bază de autorizaţii eliberate de Ministerul Transporturilor.
Notă *) Drumurile naţionale E (deschise traficului internaţional) sunt cuprinse în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 152/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 martie 1995.
În cazul incarcaturilor uşor inflamabile, explozivilor sau altor incarcaturi periculoase, şefii de garaje, înlocuitorii acestora şi conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa verifice, înainte de plecarea în cursa, existenta şi buna funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor, prevăzute pentru transportul acestor incarcaturi.
Conducătorii vehiculelor cu care se transporta incarcaturi periculoase au obligaţia să respecte indicaţiile stabilite la punctele de primire a acestor incarcaturi, în legătură cu încărcarea, transportul şi descărcarea.
Este interzis ca în autovehiculele care transporta incarcaturi periculoase să se afle pasageri sau incarcaturi neprevăzute în foaia de parcurs.
Incarcatura periculoasa trebuie să fie însoţită pe tot parcursul de cel puţin o persoană care să-i cunoască bine caracteristicile.
Dacă, din cauza deteriorării ambalajului în timpul transportului sau din alte cauze, substantele uşor inflamabile sau alte substanţe periculoase se imprastie pe drum, conducătorul vehiculului este obligat sa oprească imediat ce observa aceasta şi, împreună cu persoana care îl însoţeşte, sa avertizeze pe cei din jur de pericol şi sa ia măsurile necesare pentru izolare, anuntand de cele intamplate cel mai apropiat organ al poliţiei.
Conducătorilor de vehicule cu care se transporta incarcaturi periculoase le este interzis:
a)sa provoace socuri vehiculului condus;
b)sa fumeze în timpul transportului sau sa aprinda focuri la opriri ori stationari, la o distanta mai mica de 50 m de vehicul;
c)sa lase vehiculul şi incarcatura fără supraveghere;
d)sa lase vehiculul încărcat în garaj;
e)sa păstreze în vehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confectionate în acest scop;
f)sa remorcheze autovehicule rămase în până;
g)sa staţioneze pe partea carosabilă a drumurilor publice pe timp de noapte.
În caroseria autocamioanelor care transporta mărfuri se pot transporta, împreună cu incarcatura, numai incarcatorii sau insotitorii mărfurilor, prevăzuţi în foaia de parcurs, cu obligaţia ca aceştia sa nu calatoreasca deasupra încărcăturii sau în picioare.
Conducătorul autoturismului şi pasagerul care ocupa locul din faţa sunt obligaţi sa poarte centura de siguranţă în timpul circulaţiei pe drumurile publice atât în localităţi cat şi în afară acestora.
Sunt exceptaţi de la obligaţia de a purta centura de siguranţă:
a)conducătorul de autoturism, pe timpul cat executa manevra de mers înapoi;
b)instructorul auto, în timpul orelor de pregătire a cursanţilor;
c)femeia care poarta o sarcina vizibila, dacă nu poate ocupa unul din locurile din spate;
d)politistul, conducătorul autoturismului armatei destinat controlului circulaţiei şi cel al autovehiculului pompierilor, atunci când sunt în misiune, precum şi cei care conduc autovehicule ale salvării;
e)conducătorul şi însoţitorul acestuia, care executa cu autoturismul servicii publice "din poarta în poarta".
Deţinătorii de autovehicule sunt obligaţi să le înmatriculeze înainte de a le pune în circulaţie şi sa ceara radierea lor din evidenta organelor poliţiei, potrivit prevederilor prezentului regulament.
Deţinătorii de autovehicule sunt obligaţi sa monteze pe autovehiculele care circulă pe drumurile publice tablite purtând numărul de înmatriculare, confectionate şi plasate potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.
Deţinătorii autovehiculelor accidentate sunt obligaţi sa ceara organului poliţiei cel mai apropiat autorizaţia de a efectua reparaţiile necesare, pe care o vor prezenta responsabilului de atelier sau persoanei care urmează să efectueze reparaţia.
Deţinătorul de autovehicul este obligat sa comunice, la cererea organelor de poliţie, identitatea persoanei căreia i-a încredinţat autovehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.
Unităţile deţinătoare de autovehicule sunt obligate:
a)sa verifice starea tehnica a autovehiculelor, să facă menţiune în foaia de parcurs ca acestea se găsesc în buna stare de funcţionare şi sa nu permită ieşirea în circulaţie a acelora care nu îndeplinesc condiţiile tehnice;
b)sa elibereze foaia de parcurs sau ordin de serviciu pentru fiecare autovehicul care pleacă în cursa;
c)sa nu permită conducerea autovehiculelor de către persoane care nu poseda permis de conducere sau care poseda permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte autovehiculul respectiv;
d)sa nu permită conducătorilor de autovehicule sa plece în cursa sub influenţa băuturilor alcoolice sau în stare de oboseala accentuata;
e)la întoarcere sa ţină seama de observaţiile făcute de agenţii de circulaţie sau de conducătorii de autovehicule în foaia de parcurs şi sa ridice de la aceştia cheia de contact, certificatul de înmatriculare şi foaia de parcurs în care se va menţiona ora sosirii din cursa;
f)sa anunţe imediat organele poliţiei despre orice accident săvârşit de conducătorii de autovehicule sau când în foaia de parcurs se constata modificări, ştersături ori adăugiri şi când conducătorii de autovehicule se întorc din cursa sub influenţa băuturilor alcoolice;
g)sa ia măsuri ca, la intrările şi ieşirile din garaje şi depouri, să se instaleze indicatoare de prevenire.
Autovehiculele şi remorcile care circulă pe drumurile publice trebuie să fie în buna stare de funcţionare şi sa îndeplinească condiţiile tehnice stabilite de autorităţile competente.
Este interzisă montarea la autovehicule, remorci sau semiremorci a altor lumini, a luminilor de alta culoare decât cele omologate ori de alta intensitate decât cea prevăzută prin construcţie.
Se exceptează de la dispoziţiile alineatului precedent:
a)autovehiculele poliţiei, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare albastra şi roşie, precum şi cele aparţinând salvării, Ministerului Apărării Naţionale destinate controlului circulaţiei autovehiculelor din parcul propriu, ale jandarmeriei, unităţilor speciale ale Serviciului Roman de Informaţii şi cele ale Serviciului pentru Protecţie şi Paza, care vor fi inscriptionate ca atare şi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare albastra, conform prevederilor legale;
b)autovehiculele destinate stingerii incendiilor, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare roşie;
c)autovehiculele cu gabarite sau mase depăşite ori care însoţesc asemenea autovehicule, cele care transporta substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii, repararii sau executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei strazilor, deszapezirii sau tractarii autovehiculelor rămase în până, precum şi alte autovehicule aparţinând unităţilor autorizate de Inspectoratul General al Poliţiei, care vor fi echipate cu dispozitive speciale cu lumini de culoare galbena.
Sunt interzise dotarea şi utilizarea dispozitivelor antiradar.
Autovehiculele care transporta incarcaturi periculoase trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de agreere, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.
Conducătorii de autovehicule prevăzute la alineatul precedent trebuie să fie autorizaţi pentru acest fel de transport, conform prevederilor legale.
Incarcaturile care depăşesc vehiculul spre în faţa, spre în spate ori în părţi trebuie să fie semnalizate vizibil în toate cazurile în care marginile lor risca sa nu fie observate de ceilalţi participanţi la trafic. Noaptea, precum şi în orice alta împrejurare în care vizibilitatea este redusă, aceasta semnalizare trebuie să fie facuta, în faţa, cu o lanterna cu lumina alba şi cu un dispozitiv reflectorizant de culoare alba, iar în spate, cu o lanterna cu lumina roşie şi cu un dispozitiv reflectorizant de culoare roşie.
Dacă pe traseul pe care circulă autovehiculele, remorcile şi semiremorcile ce depăşesc gabaritele, greutatea pe osie sau tonajul, stabilite de dispoziţiile legale în vigoare, sunt montate indicatoare rutiere ce interzic accesul, conducătorii autovehiculelor vor respecta semnificatia acestora, cu excepţia cazului când în autorizaţia specială, eliberata de organul competent, se permite deplasarea pe un astfel de drum.
Dacă, în urma unei defectiuni survenite pe parcurs, autovehiculele nu mai îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în prezentul capitol, conducătorii lor sunt obligaţi sa ia toate măsurile pentru înlăturarea deficienţelor, iar dacă aceasta nu se poate realiza pe loc, vor merge la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparare, cu o viteză care să asigure evitarea oricărui accident.
Dacă defecţiunile survenite nu permit deplasarea autovehiculelor la garaj sau la cel mai apropiat punct de reparare, conducătorii lor sunt obligaţi să le scoată din partea carosabilă, iar dacă aceasta nu este posibil, să le deplaseze cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului public, semnalizand prezenta lor prin aprinderea lanternelor de poziţie (şi prin lumina roşie din spate, dacă locul respectiv nu este iluminat).
Orice conducător de vehicul este obligat sa îi ajute pe conducătorii autovehiculelor rămase în până, la scoaterea acestora din partea carosabilă a drumului public.
În cazul când defectiunea priveşte sistemul de iluminat, conducătorii autovehiculelor rămase în până sunt obligaţi să asigure funcţionarea cel puţin a farului din partea stanga a autovehiculului.
Dacă sistemul de iluminat nu funcţionează, autovehiculele nu vor circula în timpul nopţii sau pe ceata, poziţia lor fiind semnalizata prin instalarea în faţa şi în spate a câte unui triunghi reflectorizant.
Se interzice circulaţia pe drumurile publice a vehiculului, dacă:
a)depăşeşte, împreună cu incarcatura, lăţimea, lungimea sau înălţimea stabilită pentru categoria din care face parte şi nu are autorizaţie sa circule pe acel sector de drum, eliberata de autoritatea competentă;
b)depăşeşte masele maxime autorizate care nu sunt admise de autoritatea competentă sa circule pe drumurile publice;
c)nu respecta regulile referitoare la transportul produselor periculoase;
d)dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoasa, mijloacele de identificare fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsesc, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate de autoritatea competentă;
e)echipamentul de franare este defect;
f)mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise;
g)anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintă taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă;
h)zgomotul în mers sau stationare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul;
i)motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
j)sunt montate alte dispozitive de avertizare sonora decât cele omologate de autoritatea competentă;
k)elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natura sa provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
l)are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competentă;
m)are aplicate inscripţii, desene, semne distinctive sau reclame, de natura sa împiedice ori sa diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi de semnalizare luminoase ori citirea numărului de înmatriculare;
n)are montate accesorii, parbrize ori geamuri laterale, care restrang sau estompeaza vizibilitatea conducătorului în timpul mersului;
o)prezintă scurgeri de carburant sau lubrifiant;
p)plăcile de înmatriculate sunt deteriorate ori nu sunt conforme cu standardul.
În situaţiile prevăzute la alin. 1 lit. c)-p), o dată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale, organele de poliţie vor retrage certificatul de înmatriculare până la remedierea deficienţelor constatate.
În cazurile prevăzute la alineatul precedent, în situaţiile de la alin. 1 lit. c) şi p), precum şi atunci când, la controlul în trafic, conducătorul auto este depistat conducand vehiculul având dovada inlocuitoare a certificatului de înmatriculare fără valabilitate sau cu valabilitate expirată, organele de poliţie vor aplica şi măsura reţinerii plăcuţelor cu numerele de înmatriculare, până când au încetat motivele pentru care certificatul de înmatriculare a fost retras.
Autovehiculele şi remorcile se înmatriculează permanent sau temporar la inspectoratele de poliţie judeţene sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza căreia proprietarii îşi au domiciliul (sediul) ori reşedinţa în cazul cetăţenilor străini.
La cererea persoanelor juridice, autovehiculele şi remorcile se înmatriculează la inspectoratele de poliţie judeţene sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza cărora acestea au reprezentante, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unităţi subordonate.
Autovehiculele şi remorcile aparţinând Ministerului Apărării Naţionale se înmatriculează la acest minister, iar tramvaiele şi troleibuzele, la persoanele juridice care le deţin.
Este interzisă punerea în circulaţie a unei remorci neinmatriculate.
Persoanele care deţin autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state şi au sau îşi stabilesc domiciliul ori reşedinţa în România sunt obligate să solicite înmatricularea acestora în termen de 30 de zile de la data intrării în ţara a vehiculelor.
În caz de nerespectare a dispoziţiilor de la alineatul precedent, după 60 de zile de la expirarea termenului organele de poliţie vor retine certificatele şi plăcile cu numerele de înmatriculare străine, care vor fi remise autorităţilor emitente.
La înscrierea în circulaţie autovehiculului sau remorcii i se atribuie plăcuţe cu un singur număr de înmatriculare, cu excepţia cazurilor autorizate de Ministerul de Interne.
Autovehiculele şi remorcile se înmatriculează numai dacă sunt omologate pentru circulaţie de către Regia Autonomă "Registrul Auto Roman".
Autovehiculele şi remorcile care nu pot fi identificate de către Regia Autonomă "Registrul Auto Roman" datorită alterarii sau lipsei numerelor de identificare a acestora poansonate de constructor nu vor fi omologate pentru circulaţie. Se exceptează autovehiculele şi remorcile pentru care poliţia poate stabili provenienţă legală a acestora.
Înmatricularea autovehiculelor şi a remorcilor se face pe baza următoarelor documente:
–fişa de înmatriculare semnată, după caz, de actualul şi de fostul proprietar, cu vizele care atesta plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport şi a primei de asigurare prin efectul legii;
–cartea de identitate a vehiculului, prevăzută cu elemente de secretizare aplicate de Regia Autonomă "Registrul Auto Roman";
–dovada de plată a taxei de înmatriculare;
–dovada de efectuare a formalităţilor vamale de import definitiv (pentru înmatricularea permanenta) sau temporar (pentru înmatricularea temporară), în cazul autovehiculelor şi al remorcilor dobândite din străinătate.
La înmatricularea autovehiculelor şi a remorcilor, cu excepţia celor noi, proprietarii acestora vor face dovada efectuării inspecţiei tehnice periodice la statia Regiei Autonome "Registrul Auto Roman", chiar dacă inspecţia tehnica anterioară nu avea termenul de valabilitate expirat.
Autovehiculele şi remorcile aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea în România, se înmatriculează la cererea celor interesaţi, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza aceloraşi documente prevăzute la art. 82, cu excepţia taxei de înmatriculare şi a dovezii de plată a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport, dacă, pe bază de reciprocitate, se acordă scutiri pentru acestea.
Se înmatriculează temporar:
a)autovehiculele şi remorcile care urmează să fie scoase definitiv din România, la cererea celor interesaţi;
b)autovehiculele şi remorcile care sunt importate temporar în România;
c)autovehiculele şi remorcile închiriate, din străinătate, de către persoane juridice române.
Pentru cazul prevăzut la lit. a), înmatricularea temporară se efectuează pe o perioadă ce nu poate depăşi termenul de valabilitate a asigurării internaţionale (cartea verde), iar pentru cazurile prevăzute la lit. b) şi c), perioada de înmatriculare temporară nu poate depăşi sfârşitul anului în curs, dacă solicitarea a fost facuta în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârşitul anului următor, dacă solicitarea a fost facuta în ultimele 3 luni ale anului în curs. Dacă introducerea în România a autovehiculelor şi a remorcilor care se înmatriculează temporar a fost facuta printr-o operaţiune de import temporar, perioada de înmatriculare temporară nu poate depăşi termenul limita stabilit pentru importul temporar.
Inspectoratele de poliţie judeţene şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti eliberează, pentru fiecare autovehicul sau remorca înmatriculată, un certificat de înmatriculare, ale cărui forma şi conţinut sunt stabilite de Inspectoratul General al Poliţiei.
Titularul certificatului de înmatriculare este obligat sa declare unităţii de poliţie emitente schimbarea oricăror date referitoare la proprietar ori la vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit aceasta modificare, cu excepţia schimbării caroseriei sau a sasiului, caz în care va proceda conform prevederilor art. 94.
Inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti autorizeaza provizoriu circulaţia autovehiculelor şi a remorcilor neinmatriculate, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, în vederea efectuării formalităţilor premergătoare înmatriculării.
Autorizaţia provizorie de circulaţie da dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României.
Inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti autorizeaza circulaţia pentru probe a autovehiculelor şi remorcilor:
a)care efectuează probe în vederea omologării, precum şi a autosasiurilor care efectuează deplasări de la unităţile constructoare la cele care le caroseaza, la solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea sau încercarea autovehiculelor sau a remorcilor;
b)supuse comercializării, în vederea probelor solicitate de clienţi, la cererea persoanelor juridice care deţin spaţiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor şi au un volum mediu de vânzări de cel puţin 5 autovehicule sau remorci într-un interval de o luna.
Autorizaţiile de circulaţie pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data eliberării.
Este interzis transportul comercial de bunuri şi persoane cu autovehicule şi remorci care circulă în baza autorizării de circulaţie pentru probe, folosirea acestor autorizaţii pentru autovehicule şi remorci de provenienţă străină pentru care nu au fost efectuate formalităţile vamale în România, precum şi circulaţia vehiculelor prevăzute la lit. b) în afară judeţului sau a municipiului Bucureşti în raza căruia îşi are sediul titularul autorizaţiei de circulaţie pentru probe.
Pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare sau a autorizaţiei provizorii de circulaţie ori pentru probe trebuie declarata în termen de 48 de ore de la constatarea faptului unităţii de poliţie celei mai apropiate, care va elibera o adeverinta în acest sens.
În termen de cel mult 15 zile de la declararea pierderii, a furtului sau a distrugerii certificatului de înmatriculare, titularul acestuia este obligat să solicite eliberarea unui alt certificat de înmatriculare.
Noul certificat de înmatriculare se eliberează de către unitatea de poliţie care a emis certificatul anterior, în baza adeverintei menţionate mai sus şi a dovezii de publicare în Monitorul Oficial al României pentru declararea nulităţii documentului pierdut sau furat.
La înmatriculare, inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti atribuie fiecărui autovehicul ori remorca un număr de înmatriculare, compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine.
Numărul de înmatriculare a autovehiculelor şi remorcilor prevăzute la art. 83 este compus din indicativul CD, CO sau TC, după caz, şi numărul de ordine.
În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul judeţului şi numărul de ordine se adauga luna şi anul în care expira valabilitatea înmatriculării.
La autorizarea provizorie a circulaţiei autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine.
La autorizarea circulaţiei pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numărul de ordine şi înscrisul lt; lt;Probe gt; gt;.
O dată cu înmatricularea sau autorizarea circulaţiei se eliberează şi plăcile cu numărul atribuit.
Numărul de înmatriculare, cel provizoriu şi de probe se aplică pe plăci metalice având fondul alb reflectorizant şi înscrisul cu litere majuscule şi cifre arabe, în relief.
Plăcile se fixează la partea din faţa şi din spate a autovehiculului, iar la motocicleta, motoreta şi remorca, numai la partea din spate, în locurile special destinate.
Pe placa din spate se aplică ecusonul care atesta efectuarea inspecţiei tehnice periodice, iar pe placa din faţa, ecusonul inspecţiei tehnice suplimentare pentru poluare.
Indicativele judeţelor şi al municipiului Bucureşti, alcătuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului placilor şi ale înscrisurilor aplicate, precum şi condiţiile de calitate sunt stabilite prin standard de stat.
Numerele de înmatriculare, forma şi dimensiunile placilor cu numere de înmatriculare pentru autovehiculele şi remorcile aparţinând Ministerului Apărării Naţionale se stabilesc şi se atribuie de către acest minister.
Proprietarii de autovehicule şi remorci înmatriculate sunt obligaţi sa ceara radierea acestora din evidenta inspectoratelor de poliţie judeţene sau a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit una dintre situaţiile următoare:
a)la trecerea în proprietatea lor a autovehiculelor sau a remorcilor înmatriculate pe numele fostului proprietar, pe baza prezentării cărţii de identitate a vehiculului şi a fisei de înmatriculare, precum şi a predării certificatului şi a placilor cu numărul de înmatriculare;
b)la schimbarea domiciliului (sediului) lor în raza altui inspectorat de poliţie judeţean sau a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti decât acela la care se afla înmatriculat autovehiculul sau remorca, pe baza prezentării cărţii de identitate a vehiculului şi a fisei de înmatriculare, precum şi a predării certificatului şi a placilor cu numărul de înmatriculare;
c)la scoaterea definitivă din România a autovehiculelor şi a remorcilor, pe baza prezentării cărţii de identitate a vehiculului şi a predării certificatului şi a placilor cu numărul de înmatriculare;
d)în cazul când autovehiculul sau remorca au devenit improprii din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice şi au fost dezmembrate, pe baza dovezii care atesta dezmembrarea şi a predării cărţii de identitate a vehiculului, precum şi a certificatului şi a placilor cu numărul de înmatriculare;
e)în cazul schimbării caroseriei sau a sasiului.
În cazul nerespectării prevederilor alineatului precedent, o dată cu constatarea contravenţiei organele de poliţie vor retine certificatul de înmatriculare, precum şi plăcile cu numerele de înmatriculare.
Proprietarii autovehiculelor şi ai remorcilor pot solicita radierea acestora, dacă nu mai doresc să le păstreze în circulaţie. În acest caz, proprietarii vor face dovada ca poseda spaţiu propriu amenajat parcarii acestor autovehicule şi remorci cat timp sunt radiate din circulaţie, fiind interzisă parcarea acestora în alte locuri.
La efectuarea radierii, inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti comunică aceasta operaţiune organelor fiscale.
Cărţile de identitate reţinute de poliţie conform prevederilor lit. d) vor fi remise Regiei Autonome "Registrul Auto Roman".
Permisul de conducere se eliberează de către inspectoratul de poliţie judeţean sau de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul (sau reşedinţa în cazul cetăţenilor străini), precum şi de către Inspectoratul General al Poliţiei.
Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc de către Inspectoratul General al Poliţiei.
Permisul de conducere prevăzut la art. 96 este valabil pe o perioadă de 10 ani de la data eliberării.
Prevederea de la alineatul precedent se aplică şi permiselor model nou, emise până la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 166/1997.
La expirarea perioadei de valabilitate, acesta va fi preschimbat de unităţile de poliţie, fără susţinerea unui nou examen, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul de Interne.
Permisul de conducere este valabil pentru una sau mai multe dintre următoarele categorii de autovehicule:
Categoria A: autovehiculul cu doua roti (motocicleta), cu sau fără atas, având capacitatea cilindrică a motorului peste 50 cmc, sau viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h, şi autovehiculul cu trei roti (triciclul) având capacitatea cilindrică a motorului mai mare de 50 cmc sau viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h, precum şi masa totală maxima autorizata mai mica de 400 kg;
Categoria B:
–autovehiculele a căror masă totală maxima autorizata nu depăşeşte 3.500 kg şi al căror număr de locuri pe scaune, în afară locului conducătorului, nu este mai mare de 8;
–ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul din categoria B şi o remorca în cazul în care masa totală maxima autorizata a ansamblului nu depăşeşte 3.500 kg, iar masa totală maxima autorizata a remorcii nu depăşeşte masa proprie a autovehiculului tragator;
–triciclurile sau cvadriciclurile având masa proprie peste 550 kg;
Categoria B+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din categoria B şi o remorca, dacă ansamblul respectiv nu se încadrează în categoria B;
Categoria C: autovehiculele, altele decât cele din categoria D, a căror masă totală maxima autorizata este mai mare de 3.500 kg;
Categoria C+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din categoria C şi o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg;
Categoria D: autovehiculele destinate transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afară locului conducătorului;
Categoria D+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din categoria D şi o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane;
Categoria Tr: tractoare şi maşini autopropulsate pentru lucrări;
Categoria Tb: troleibuze;
Categoria Tv: tramvaie.
Permisul de conducere este valabil şi pentru una sau mai multe dintre următoarele subcategorii:
Subcategoria A1: autovehiculul cu doua sau trei roti (motoreta) având capacitatea cilindrică a motorului de cel mult 50 cmc şi viteza maxima, prin construcţie, de cel puţin 25 km/h, dar nu mai mare de 50 km/h;
Subcategoria B1: autovehiculul cu trei sau patru roti (tricicluri şi, respectiv, cvadricicluri) având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg şi fiind echipat cu un motor termic cu capacitatea cilindrică mai mare de 50 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalenta ori cu viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h;
Subcategoria C1: autovehiculele, altele decât cele din categoria D, a căror masă totală maxima autorizata este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg;
Subcategoria C1+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din subcategoria C1 şi o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maxima autorizata a ansamblului sa nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maxima autorizata a remorcii sa nu depăşească masa proprie a vehiculului tragator.
Subcategoria D1: autovehiculele destinate transportului de persoane având cel puţin 9, dar nu mai mult de 16 locuri pe scaune, în afară locului conducătorului;
Subcategoria D1+E: ansamblul de vehicule constând dintr-un vehicul tragator din subcategoria D1 şi o remorca a carei masa totală maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maxima autorizata a ansamblului sa nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maxima autorizata a remorcii sa nu depăşească masa proprie a vehiculului tragator. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane.
Autovehiculelor din categoriile B, C şi D şi din subcategoriile C1 şi D1 li se poate ataşa o remorca având masa totală maxima autorizata sub 750 kg, fără ca prin aceasta să se schimbe categoria din care fac parte.
Termenul masa totală maxima autorizata înseamnă masa proprie a vehiculului şi a încărcăturii maxime.
Permisul de conducere valabil pentru o categorie da dreptul de a conduce şi autovehicule din subcategoria pe care aceasta o include.
Permisul de conducere valabil pentru categoriile C+E sau D+E este valabil şi pentru conducerea ansamblurilor de vehicule din categoria B+E, dacă titularul acestuia poseda categoria B.
Permisul de conducere valabil pentru categoria C+E este valabil şi pentru categoria D+E, dacă titularul acestuia poseda categoria D.
Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1+E este valabil şi pentru subcategoria D1+E, dacă titularul acestuia poseda subcategoria D1.
Posesorii permisului de conducere pentru categoriile C sau C+E au dreptul sa conducă tractoare, iar permisele de conducere pentru categoriile D sau D+E sunt valabile şi pentru conducerea troleibuzelor.
Posesorii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A nu au dreptul sa conducă motociclete de o putere mai mare de 25 kW sau cu un raport putere/masa proprie de peste 0,16 KW/kg, dacă nu au cel puţin 2 ani vechime în conducerea motocicletelor. Aceasta condiţie nu se aplică persoanelor care au vârsta de cel puţin 21 de ani şi au susţinut examenul pe motociclete fără atas, cu o putere a motorului de cel puţin 35 kW.
Categoriile Tr, Tb şi Tv se înscriu în permisele de conducere la rubrica "Menţiuni".
Posesorii permisului de conducere pentru tractoare au dreptul sa conducă un ansamblu de vehicule compus dintr-un tractor şi una sau doua remorci.
Permisul de conducere se obţine pe bază de examen.
Examinarea persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se efectuează la Inspectoratul General al Poliţiei ori la inspectoratul de poliţie judeţean sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza căreia îşi au domiciliul (sau reşedinţa, în cazul cetăţenilor străini). Prin excepţie, absolvenţii cursurilor organizate de şcolile de pregătire a conducătorilor de autovehicule din categoriile sau subcategoriile C, C1, D1, precum şi pentru tractoare, tramvaie ori troleibuze vor fi examinati, pentru prima data, la inspectoratul de poliţie judeţean sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în raza căreia îşi are sediul şcoala respectiva.
Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
–să aibă vârsta de cel puţin 18 ani, excepţie făcând persoana care solicită obţinerea permisului de conducere valabil pentru subcategoria A1, care trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani, pentru categoria C+E trebuie să aibă vârsta de cel puţin 20 de ani, iar pentru categoriile D, D1, Tv şi Tb trebuie să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani;
–să fie apta din punct de vedere medical şi psihologic pentru conducerea autovehiculelor din categoria pentru care solicită examinarea;
–sa fi absolvit cursurile unei şcoli de pregătire a conducătorilor de autovehicule organizate, potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1, C, C1, D, D1, Tr, Tb şi Tv;
–sa nu fi fost condamnata definitiv pentru una dintre infracţiunile prevăzute la art. 22 alin. 4 din Decretul nr. 328/1966, republicat.
Pentru admiterea prezentării la examen, candidatul va depune următoarele documente:
–fişa de şcolarizare, al carei model se stabileşte de către Inspectoratul General al Poliţiei;
–certificat de cazier judiciar;
–chitanţa de plată a taxei de examinare.
Pregătirea practica a candidaţilor care solicită obţinerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E poate fi efectuată şi de către instructori auto independenţi.
Inspectoratul General al Poliţiei, inspectoratele de poliţie judeţene sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pot aproba, de la caz la caz, cu respectarea prevederilor art. 102, prezentarea la examen a persoanelor care nu au urmat cursurile complete ale unei şcoli de pregătire a conducătorilor de autovehicule, în vederea obţinerii permisului de conducere.
Membrii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare se vor prezenta la examen în condiţiile stabilite de Ministerul de Interne şi de Ministerul Afacerilor Externe.
Candidaţii la examenul pentru obţinerea permisului de conducere vor fi examinati la proba teoretică de cunoaştere a regulilor de circulaţie şi a elementelor de mecanică legate de conducerea în siguranţa a autovehiculului, precum şi la proba de conducere, corespunzător categoriei de autovehicule pentru care solicită permisul.
Persoanele cu handicap care se încadrează în baremurile minime de sănătate fizica şi psihică stabilite în acest sens vor fi examinate la proba de conducere pe autovehicule adaptate infirmităţii lor.
Rezultatul examinării se consemnează prin calificativul "admis" sau "respins". Candidaţii care nu promovează oricare dintre probe sunt declaraţi respinsi.
În cazul în care se constată că unui candidat i-a fost permisă prezentarea la examen ori ca acesta a fost declarat admis prin încălcarea dispoziţiilor legale, şeful Inspectoratului General al Poliţiei, directorul Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti sau şeful inspectoratului de poliţie judeţean, după caz, va dispune anularea examenului.
Persoanele care, deşi admise la proba teoretică, nu se prezintă în termen de 90 de zile pentru susţinerea probei practice vor fi declarate respinse.
Persoanele declarate respinse vor putea susţine un nou examen numai după o perioadă de cel puţin 30 de zile, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea şcolii, în caz contrar, vor efectua un nou curs complet de pregătire.
Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile C1, C sau D1 trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoria B.
Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoria D trebuie să facă dovada ca a condus efectiv autovehicule din categoriile C sau D1 pe o perioadă de cel puţin 2 ani.
Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile B+E, C1+E, C+E, D1+E sau D+E trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile sau subcategoriile B, C1, C, D1 şi, respectiv, D.
Şcolile care pregătesc persoane pentru obţinerea permisului de conducere vor funcţiona în baza unui regulament elaborat de Ministerul de Interne şi Ministerul Transporturilor, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale.
Persoanele care efectuează pregătirea teoretică (profesori de legislaţie rutiera) şi practica (instructori auto) vor fi autorizate în acest sens de autoritatea competentă. Condiţiile de autorizare se stabilesc prin instrucţiuni comune elaborate de Ministerul de Interne şi de Ministerul Transporturilor.
Instructorii auto sau profesorii de legislaţie rutiera, cărora li s-au retras autorizaţiile sau acestea au expirat, nu mai au dreptul să efectueze pregătirea persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere.
Şcolile care pregătesc persoane pentru obţinerea permisului de conducere din subordinea Ministerului Apărării Naţionale şi a Ministerului de Interne, precum şi instructorii auto şi profesorii de legislaţie rutiera care îşi desfăşoară activitatea în aceste şcoli se autorizeaza de către ministerele respective.
Autovehiculele, cu excepţia motocicletelor, destinate învăţării conducerii, vor fi dotate cu dubla comanda (frana şi ambreiaj).
Acestea vor fi echipate cu o caseta având inscripţia "ŞCOALA", excepţie făcând autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele, care vor avea înscrisul "ŞCOALA" aplicat pe părţile laterale, în faţa şi în spate.
Folosirea pe drumurile publice a autovehiculelor prevăzute la art. 104 este permisă numai sub supravegherea instructorilor auto.
Pregătirea practica a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere se face numai pe trasee stabilite de poliţie.
Răspunderea pentru încălcarea regulilor de circulaţie revine atât instructorului auto cat şi persoanei care conduce autovehiculul.
Posesorii permisului de conducere sunt obligaţi să solicite eliberarea unui nou permis de conducere la schimbarea oricăror date înscrise în vechiul permis de conducere.
Posesorii permiselor de conducere obţinute în alte state sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile de la data stabilirii domiciliului ori a reşedinţei în România, să solicite organelor de poliţie preschimbarea acestora. Permisul de conducere naţional eliberat în alte state va fi reţinut de organele de poliţie, urmând a fi remis autorităţilor statului emitent.
Ministerul de Interne stabileşte condiţiile în care permisele de conducere străine pot fi preschimbate cu documente similare româneşti.
Pierderea, furtul sau distrugerea permisului de conducere trebuie declarata în termen de 48 de ore de la constatarea faptului unităţii de poliţie celei mai apropiate, care va elibera o adeverinta în acest sens.
În termen de 15 zile de la declararea pierderii, furtului sau distrugerii permisului de conducere, titularul acestuia este obligat să solicite eliberarea unui alt permis de conducere.
Noul permis se eliberează de către unitatea de poliţie în raza căreia titularul îşi are domiciliul (sau reşedinţa, în cazul cetăţenilor străini), în baza adeverintei menţionate la art. 107 şi a dovezii de publicare în Monitorul Oficial al României pentru declararea nulităţii documentului pierdut sau furat.
Conducătorii auto care practica activitatea de taximetrie trebuie să fie autorizaţi în acest sens de autoritatea competentă. Condiţiile de autorizare se stabilesc prin instrucţiuni comune elaborate de Ministerul Transporturilor şi de Ministerul de Interne.
Vehiculele înmatriculate în România care circulă în străinătate vor purta, la partea din spate, simbolul lt; lt;RO gt; gt;, de forma ovala. Simbolul va avea lungimea de 175 mm şi lăţimea de 115 mm, iar literele de culoare neagra, pe fond alb, cu înălţimea de 80 mm şi grosimea scrisului de 10 mm, fiind plasate în mijlocul simbolului oval.
Vehiculele înmatriculate în străinătate care circulă în România vor purta, la partea din spate, simbolul tarii în care sunt înmatriculate.
Permisul de conducere eliberat de organele poliţiei potrivit art. 96 este valabil în circulaţia internationala pe teritoriul statelor care au aderat la Convenţia internationala asupra circulaţiei rutiere, la care România este parte.
Permisul de conducere eliberat de organele poliţiei pentru conducerea autovehiculelor cu capacitate cilindrică până la 69 cmc inclusiv nu este valabil în circulaţia internationala. Pentru a circula pe teritoriul altor state, posesorul unui asemenea permis trebuie să posede un permis internaţional de conducere, eliberat de Automobil Clubul Roman.
Dispoziţia de la alineatul precedent se aplică tuturor posesorilor de permise de conducere care vor sa circule pe teritoriul statelor care nu au aderat la Convenţia internationala asupra circulaţiei rutiere, la care România este parte, sau al statelor cu care România nu are convenţii de reciprocitate.
Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
a)contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. b) alin. 3, art. 18 alin. 3, art. 23, 24, 40, 53 şi 61 alin. 1, cu amendă de la 40.000 lei la 100.000 lei;
b)contravenţiile prevăzute la art. 8, 12 alin. 1 lit. c), art. 18 alin. 1, art. 20, 21, 22, 26 alin. 1, art. 27 alin. 1-3, art. 37 alin. 2-5, art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1, art. 44 pct. 1, 20, 22 şi 23, art. 54 lit. d) şi e), art. 55 lit. b) - e) şi art. 60 lit. a)-h), cu amendă de la 60.000 lei la 150.000 lei;
c)contravenţiile prevăzute la art. 14 alin. 1 lit. a), d) şi e), art. 14 alin. 4, art. 25 alin. 1 şi 2, art. 42, 44 pct. 4, 11, 12, 13 alin. 1 şi pct. 16, art. 47 alin. 1 dacă se depăşeşte cu până la 20 km/h viteza maxima admisă pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul, art. 47 alin. 2, art. 52, 59 alin. 1, art. 62, 71 alin. 1, art. 78 alin. 1, art. 79 alin. 1 lit. d), g)-i) şi o), art. 121 alin. 1 şi art. 122 alin. 1, cu amendă de la 100.000 lei la 250.000 lei;
d)contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. a) alin. 2, art. 19 alin. 1 şi 2, art. 28, 29, 44 pct. 18, 21, 24 şi 26, art. 45, 46, 50 alin. 1, art. 51, 63 alin. 1, art. 65, 74, 78 alin. 3 şi 4, art. 91 alin. 2 şi 3, art. 105 alin. 2 şi art. 110 alin. 2, cu amendă de la 120.000 lei la 300.000 lei;
e)contravenţiile prevăzute la art. 12 lit. b) alin. 2, art. 14 alin. 1 lit. b) şi c), art. 18 alin. 4, art. 34, 44 pct. 8 alin. 4, pct. 19, 25 şi 27, art. 48 alin. 2, art. 54 lit. a) şi b), art. 57, 60 lit. i) şi j), art. 61 alin. 2, art. 70, 73, 78 alin. 2 şi 5, art. 79 alin. 1 lit. e) şi f), art. 89 alin. 1 şi 2, art. 91 alin. 1, art. 97 alin. 6, art. 104, 106 alin. 1 şi 2, art. 107 alin. 2, art. 123 şi art. 124 alin. 2 şi 3, cu amendă de la 150.000 lei la 350.000 lei;
f)contravenţiile prevăzute la art. 3, 12 lit. b) alin. 1, art. 15 alin. 1 şi 2, art. 26 alin. 2 şi 4, art. 30, 31, 32, 33, 41, 44 pct. 2, 5 alin. 1, pct. 8 alin. 2 şi 3, pct. 9 şi 17, art. 47 alin. 1, dacă se depăşeşte cu până la 30 km/h viteza maxima admisă pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul, art. 54 lit. c), art. 55 lit. a), art. 56, 58, 59 alin. 3, art. 66 alin. 1 şi 2, art. 68, 69, 72 alin. 2-4, art. 75 alin. 1 şi 3, art. 76, 77 şi art. 79 alin. 1 lit. a)-c), j)-n) şi p), cu amendă de la 200.000 lei la 400.000 lei;
g)contravenţiile prevăzute la art. 4 alin. 1, 2 şi 4, art. 7, 26 alin. 5, art. 35, 36 alin. 1 şi 2, art. 44 pct. 3, 6, 7, 10 alin. 1 şi 3 şi pct. 15, art. 47 alin. 1, dacă se depăşeşte cu peste 30 km/h viteza maxima admisă pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul, art. 59 alin. 2, art. 64, 67, 80 alin. 4 şi 5, art. 86, 88 alin. 3, art. 94 alin. 1, art. 103 alin. 2 şi 3 şi art. 109, cu amendă de la 600.000 lei la 900.000 lei.
Se sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei fapta oricărei persoane de a repara sau de a incuviinta repararea autovehiculelor având urme de accident, fără a i se prezenta şi fără ca aceasta sa retina o copie de pe procesul-verbal de constatare sau autorizaţia de reparatie eliberata de organele de poliţie.
Neîndeplinirea de către persoanele fizice aparţinând administratorilor drumurilor publice sau organelor căilor ferate a obligaţiilor ce le revin din prezentul regulament, precum şi instalarea şi aplicarea mijloacelor de semnalizare rutiera fără acordul organelor de specialitate ale poliţiei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 800.000 lei la 1.000.000 lei.
În cazul când faptele prevăzute în prezentul capitol, sancţionate contraventional, sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, ele se pedepsesc în conformitate cu legea penală.
Constatarea contravenţiei se face, prin proces-verbal de constatare, atât de către agenţii de circulaţie, cat şi de ceilalţi ofiţeri şi subofiteri de poliţie, care aplica şi sancţiunea.
În cazul în care ofiţerul sau subofiterul de poliţie apreciază ca prin fapta comisă nu s-a pus în pericol iminent siguranţa circulaţiei, poate aplica avertismentul verbal sau prin proces-verbal de constatare a contravenţiei.
În situaţia în care identitatea contravenientului nu poate fi stabilită o dată cu constatarea faptei, agentul constatator va invita la sediul poliţiei proprietarul autovehiculului, pentru identificarea persoanei vinovate şi aplicarea sancţiunii.
Contravenientul poate achită în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni*).
Notă *) Potrivit art. 26 alin. 2 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, plata amenzilor contravenţionale se poate face la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la unitatea menţionată în procesul-verbal.
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, însoţită de copia acestuia, se depune, după caz, la Direcţia Poliţiei Rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei, la inspectoratul judeţean de poliţie sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, la poliţia municipala sau oraseneasca ori la postul de poliţie al comunei din care face parte ofiţerul sau subofiterul de poliţie constatator, în termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal.
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de judecătoria în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia.
Persoanele cărora li s-a anulat permisul de conducere conform art. 42 alin. 1 lit. a) şi b) şi alin. 2 din Decretul nr. 328/1966, privind circulaţia pe drumurile publice, republicat, pot solicita aprobarea pentru prezentarea la examen, în vederea obţinerii unui nou permis de conducere, şefului inspectoratului judeţean de poliţie sau, după caz, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în raza căreia au avut domiciliul la data anulării permisului de conducere.
Persoanele care nu obţin aprobarea prevăzută la alin. 1 se pot adresa Inspectoratului General al Poliţiei.
Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care solicită aprobarea pentru prezentarea la examen, în vederea obţinerii permisului de conducere, în condiţiile art. 22 alin. 6 din Decretul nr. 328/1966, republicat.
În cazul săvârşirii uneia dintre faptele prevăzute la art. 40 alin. 1, cu excepţia celor prevăzute la lit. c), şi alin. 2 din Decretul nr. 328/1966, republicat, ofiţerul sau subofiterul de poliţie retine permisul de conducere o dată cu constatarea contravenţiei ori, dacă nu este posibil, imediat după constatare.
La reţinerea permisului de conducere ofiţerul sau subofiterul de poliţie eliberează contravenientului o dovadă în care se va menţiona perioada în care acesta are dreptul sa conducă autovehicule, dar nu mai mult de 15 zile din momentul reţinerii documentului.
În situaţia în care, ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie, s-a cauzat unei persoane o vătămare corporală din culpa, ofiţerul sau subofiterul de poliţie va retine permisul de conducere conducătorului auto, eliberandu-i o dovadă cu termen de valabilitate de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii ei până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
În cazurile în care conducătorul auto se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, autovehiculul prezintă defectiuni tehnice la sistemul de direcţie şi franare sau când continuarea conducerii autovehiculului nu mai poate fi permisă, dovada eliberata va fi fără termen de valabilitate, având înscrisă menţiunea interdicţiei de a conduce.
Recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei de către instituţiile medicale autorizate de Ministerul Sănătăţii se va efectua numai în prezenta organelor de poliţie.
Permisul de conducere reţinut în condiţiile legii se prezintă conducerii inspectoratului judeţean de poliţie, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau a Direcţiei Poliţiei Rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei, cu propunerea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule, pentru a decide asupra măsurii administrative şi a duratei acesteia.
Permisul de conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, atunci când termenul măsurii administrative a expirat, când s-a hotărât ca exercitarea dreptului de a conduce autovehicule nu se suspenda sau dacă, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, a fost anulat procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
Dispoziţiile speciale care se referă la autovehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvării şi poliţiei sunt aplicabile în cazul când aceste autovehicule pot fi recunoscute de la distanta printr-un semn distinctiv propriu ori prin construcţie, precum şi prin semnalul optic sau sonor de avertizare pe care-l folosesc.
Autovehiculele conduse de persoane care au o practica de conducere mai puţin de un an vor fi prevăzute cu un semn distinctiv în forma de disc, în centrul căruia se afla semnul exclamarii (Atenţie).
Discul va fi de culoare galbena, cu diametrul de 100 mm, iar semnul exclamarii de culoare neagra, cu lungimea de 60 mm şi diametrul punctului de 10 mm.
La autoturisme, discurile vor fi plasate în interior, unul la coltul din dreapta jos al parbrizului şi celălalt în partea dreaptă a geamului din spate.
La celelalte autovehicule, discul din faţa va fi plasat în cabina în partea dreaptă a parbrizului, iar cel din spate lângă numărul de înmatriculare; la autovehiculele pe doua sau trei roti, discul se instaleaza lângă numărul de înmatriculare din spate.
În toate unităţile de învăţământ, curs primar şi gimnazial, se vor preda elevilor săptămânal şi, respectiv, lunar, pe parcursul anului şcolar, lecţii de circulaţie rutiera.
Organele poliţiei vor sprijini şi vor îndrumă cadrele didactice din unităţile de învăţământ, în desfăşurarea acestei activităţi.
Permisul de conducere al conducătorilor de autovehicule decedati va fi predat organului de poliţie cel mai apropiat, în termen de 10 zile de către persoana care îl deţine.
În termen de 15 zile de la data publicării Hotărârii Guvernului nr. 778 din 2 octombrie 1995 în Monitorul Oficial al României*), Inspectoratul General al Poliţiei va elabora noi modele pentru permisul de conducere şi certificatul de înmatriculare.
Posesorii permiselor de conducere, obţinute anterior datei intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 778/1995, sunt obligaţi să solicite preschimbarea acestora, după cum urmează:
a)în perioada 1 noiembrie 1998 - 31 octombrie 1999, posesorii permiselor de conducere născuţi în anii pari, fără a se depăşi ziua şi luna naşterii;
b)în perioada 1 noiembrie 1999 - 31 octombrie 2000, posesorii permiselor de conducere născuţi în anii impari, fără a se depăşi ziua şi luna naşterii.
Posesorii certificatelor de înmatriculare, obţinute anterior datei intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 778/1995, sunt obligaţi să solicite preschimbarea acestora, după cum urmează:
a)în perioada 1 noiembrie 1998 - 31 octombrie 1999, deţinătorii care au obţinut acest document în primele 10 zile ale lunilor în care au fost emise;
b)în perioada 1 noiembrie 1999 - 31 octombrie 2000, deţinătorii care au obţinut acest document în intervalul 11 - 20 al lunilor în care au fost emise;
c)în perioada 1 noiembrie 2000 - 31 octombrie 2001, toţi deţinătorii care au obţinut acest document în intervalul 21 - sfârşitul lunilor în care au fost emise.
În cazul depistarii, cu ocazia controlului efectuat în trafic de către organele de poliţie, a nerespectării dispoziţiilor prevăzute la alin. 2 şi 3, permisul de conducere sau, după caz, certificatul de înmatriculare se va retine în vederea preschimbarii.
Permisele de conducere şi certificatele de înmatriculare vor fi eliberate titularilor după achitarea anticipata a contravalorii documentelor.
Notă *) Hotărârea Guvernului nr. 778/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 1 noiembrie 1995.
Cu ocazia preschimbarii permiselor de conducere, echivalarea dintre vechile şi noile categorii şi subcategorii se va face după cum urmează:
–categoria G cu categoria A;
–categoria A cu categoria A;
–categoria B cu categoria B;
–categoria C cu categoria C;
–categoria D cu categoria D;
–categoriile B, C şi E cu categoriile B+E şi C+E;
–categoriile C şi E cu categoria C+E;
–categoriile C, D şi E cu categoriile C+E şi D+E;
–categoriile B, C, D şi E cu categoriile B+E, C+E şi D+E;
–categoria F cu categoria Tr;
–categoria H cu categoria Tb;
–categoria I cu categoria Tv.
Pierderea sau furtul permisului de conducere, al certificatului de înmatriculare sau al autorizaţiei de circulaţie pentru probe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
