Decizie nr. 785 din 15 decembrie 2016

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Sindicatul Revoluţionarilor din România Decembrie 1989 - Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluţiei Române şi Integrare Euro Atlantică Bucureşti, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluţiei Române şi Integrare Euro Atlantică Prahova, de Daniel Perju şi Mioara Gheorghe, în Dosarul nr. 501/2CAF/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 15D/2016.

2.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Daniel Perju, personal şi în calitate de reprezentant al Sindicatului Revoluţionarilor din România Decembrie 1989, şi consilier juridic Alina Vîlcu, cu împuternicire aflată la dosar, pentru partea Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepţiei Daniel Perju, în nume personal şi în calitate de reprezentant al Sindicatului Revoluţionarilor din România Decembrie 1989, a depus note scrise în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate şi în cuprinsul acestora cere Curţii Constituţionale să solicite Guvernului stenograma Şedinţei de Guvern şi banda magnetică cu înregistrarea acesteia din data de 29 decembrie 2014 şi reformularea punctului de vedere exprimat în prezenta cauză. De asemenea se solicită Curţii să analizeze dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004 sub toate aspectele, nu doar în raport cu criticile formulate.

4.Faţă de cererea de probe formulată, reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice lasă la aprecierea Curţii soluţionarea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca neîntemeiată solicitarea unui nou punct de vedere Guvernului şi ca inadmisibile celelalte cereri formulate de autorul excepţiei.

5.Curtea, potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de probe formulată, întrucât asupra acestor solicitări s-a mai pronunţat într-o cauză similară, iar Guvernul a transmis punctul său de vedere cu privire la prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

6.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei Daniel Perju care solicită admiterea acesteia, reiterând, pe larg, criticile de neconstituţionalitate cuprinse în încheierea de sesizare a instanţei. Depune note scrise.

7.Reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice solicită respingerea excepţiei, ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Depune un punct de vedere.

8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât există precedent constituţional în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

9.Prin Încheierea din 28 septembrie 2015, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 11 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 501/2CAF/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Revoluţionarilor din România Decembrie 1989 - Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluţiei Române şi Integrare Euro Atlantică Bucureşti, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluţiei Române şi Integrare Euro Atlantică Prahova, de Daniel Perju şi Mioara Gheorghe, într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face, respectiv "retragerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014".

10.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că actul normativ criticat a fost emis cu nerespectarea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6), din partea introductivă nu se poate constata caracterul de urgenţă, întrucât procedura de instituire a unei situaţii de urgenţă este reglementată de art. 10 şi următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004. Totodată, se arată că Guvernul nu era abilitat prin lege să emită ordonanţe în domeniul Legii nr. 341/2004, încălcându-se art. 108 din Legea fundamentală.

11.De asemenea, autorii excepţiei apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost supusă dezbaterii publice, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. În plus, susţin că proiectul de act normativ nu a fost pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 29 decembrie 2014 şi afectează adevărul istoric al evenimentelor din Decembrie 1989, face o nouă redefinire a Revoluţiei şi creează o discriminare între Luptătorii cu merite deosebite şi cei cu rol determinant.

12.Autorii excepţiei consideră că, pentru a fi aplicat în înţelesul său, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil şi să asigure securitatea juridică a destinatarilor lui, lucru care nu s-a întâmplat şi în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, încălcându-se astfel Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

13.În final, apreciază că susţinerea din partea introductivă a ordonanţei nu poate fi considerată ca fiind veridică, întrucât se motivează că aplicarea abuzivă şi frauduloasă a Legii nr. 341/2004 a generat inechităţi. Or, dacă există asemenea abuzuri, autorii excepţiei consideră că cei care le-au constatat trebuiau să sesizeze organele de anchetă şi să nu modifice adevărul istoric stipulat în lege.

14.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 este neconstituţională în întregul ei, ca urmare a neîndeplinirii cerinţelor art. 115 alin. (4) din Constituţie. Astfel, pornind de la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia ordonanţelor de urgenţă, instanţa consideră că actul normativ criticat a fost adoptat fără a fi întrunite condiţiile imperative ale existenţei urgenţei şi situaţiei extraordinare. În acest sens apreciază că motivele expuse de Guvern nu relevă o situaţie extraordinară, neobişnuită ce impunea modificarea Legii nr. 341/2004, considerentele fiind legate de modul de aplicare al acestei legi, precum şi de existenţa unor impedimente administrative.

15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

16.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că situaţia extraordinară a fost apreciată la momentul emiterii actului normativ criticat, ca fiind determinată de "reluarea plăţilor privind indemnizaţiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015". În ceea ce priveşte susţinerea privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin neîndeplinirea procedurii privind transparenţa decizională, arată că, potrivit art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, în cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.

17.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente şi notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare.

20.În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 15 alin. (1) potrivit căruia cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi, art. 108 referitor la actele Guvernului, art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativă. De asemenea se apreciază că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, nu au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, şi cele ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

21.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, nepublicată*) în Monitorul Oficial al României la data pronunţării prezentei decizii, Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, şi Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016.

22.Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. În baza dispoziţiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

23.Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".

24.Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.

25.Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condiţiile legii, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.

26.Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut", "Luptător cu Rol Determinant" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legi, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.

27.Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a reţinut, în esenţă, că, potrivit jurisprudenţei sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie, este neîntemeiată.

28.Cu privire la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanţă, Curtea a reţinut caracterul neîntemeiat al acesteia, întrucât, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, care abrogă alin. (2) al art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 şi pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţe pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004.

29.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost supusă dezbaterii publice, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, "În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare". Astfel, legiuitorul, ţinând cont de realitatea existenţei unor situaţii în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerinţelor privind asigurarea transparenţei decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici. Totodată, Curtea a apreciat că aspectul invocat de autorii excepţiei, potrivit căruia "actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 29 decembrie 2014", excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.

30.Referitor la existenţa unei pretinse discriminări între categoria Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite şi categoria Luptător cu Rol Determinant, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele legale supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

31.Prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, Curtea a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare". Ca atare, Curtea a reţinut că indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.

32.De asemenea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, precitată, Curtea a reţinut, în esenţă, că, deşi temeiul moral al acordării dreptului la indemnizaţie reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, "acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989".

33.Pentru argumentele menţionate anterior, Curtea a constatat şi netemeinicia criticilor de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie.

34.Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

35.În final, Curtea constată că celelalte dispoziţii din Constituţie invocate nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

36.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Revoluţionarilor din România Decembrie 1989 - Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluţiei Române şi Integrare Euro Atlantică Bucureşti, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru cinstirea Eroilor Martiri Tulcea, Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluţiei Române şi Integrare Euro Atlantică Prahova, de Daniel Perju şi Mioara Gheorghe, în Dosarul nr. 501/2CAF/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici