Decizie nr. 660 din 8 noiembrie 2016

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanţă de urgenţă, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Mioara Gheorghe în Dosarul nr. 5.205/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 338D/2016.

2.La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Casa Naţională de Pensii Publice, Ministerul Justiţiei şi Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepţiei prin care cere ca instanţa de contencios constituţional să solicite Guvernului atât stenograma şedinţei din 29 decembrie 2014, cât şi banda magnetică cu înregistrarea şedinţelor de Guvern din data de 23 şi 29 decembrie 2014, pentru a se verifica dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost sau nu discutată şi/sau adoptată în timpul şedinţei. De asemenea cere să fie solicitat Consiliului Legislativ avizul transmis Guvernului a doua zi, la ora 12 şi 22 de minute, pentru a se verifica cum a fost posibil ca "observaţiile şi propunerile" acestuia să se regăsească ad litteram în actul normativ aprobat cu o zi înaintea formulării acestora, precum şi Avizul de oportunitate nr. 186A din 29 decembrie 2014, emis de ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul şi avizul emis de ministrul de justiţie sau persoana desemnată legal.

4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestor cereri formulate de autorul excepţiei.

5.Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de Mioara Gheorghe.

6.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că există jurisprudenţă în materie a Curţii Constituţionale şi nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea soluţiilor de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7.Prin Încheierea din 3 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.205/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit ia victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, coroborate cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, precum şi a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

8.Excepţia a fost ridicată de Mioara Gheorghe cu prilejul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ, în care a solicitat acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, precum şi ale art. I şi art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.

9.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că, prin Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, a fost recunoscut un raport juridic de obligaţii între statul român şi victimele evenimentelor din decembrie 1989.

Pentru a stabili întinderea dreptului la reparaţie cuvenită acestor persoane, art. 3 din legea amintită a prevăzut o serie de titluri. Aceste titluri s-au acordat în temeiul principiilor stabilite în art. 2 din aceeaşi lege. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 abrogă aceste principii, lăsând fără temei legal titlurile menţionate şi instituie în acelaşi timp un "supratitlu" pe criterii stabilite ad-hoc.

10.Autorul excepţiei arată că, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, i s-a acordat titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite şi a beneficiat de o indemnizaţie reparatorie, potrivit art. 4 alin. (4) din aceeaşi lege. Ulterior, prin art. 18 din Legea nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 şi art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, s-a prevăzut că indemnizaţiile reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu se acordă în anii 2012, 2013 şi 2014. Prin art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 s-a prevăzut că, în anul 2015, indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014. În acelaşi timp, însă, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a desfiinţat în mod abuziv existenţa dreptului stabilit conform dispoziţiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.

11.Aşa fiind, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât, potrivit competenţei stabilite de art. 102 alin. (1) şi art. 74 alin. (3) din Constituţie, Guvernul nu putea modifica Legea nr. 341/2004 prin emiterea unor ordonanţe. De asemenea arată că a existat o contradicţie între declaraţiile publice ale Guvernului şi faptele acestuia.

12.Totodată, consideră că prin modificarea titlurilor stabilite de Legea nr. 341/2004 şi derobarea de obligaţia de a plăti indemnizaţiile prevăzute de lege au fost încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie.

13.Autorul excepţiei susţine şi că nu a existat o situaţie extraordinară care să justifice emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. În acest sens arată că există o necorelare între motivele invocate de Guvern în nota de fundamentare şi efectele reglementării. Astfel, deşi Guvernul invocă "reluarea plăţilor privind indemnizaţiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, aprobat pentru anul 2015", în realitate, nu pot fi avute în vedere toate categoriile de beneficiari, întrucât numai indemnizaţiile dispuse de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu s-au acordat în anii 2012, 2013 şi 2014. În plus, de vreme ce dispoziţiile Legii nr. 283/2011, care prevedeau că nu se acordă aceste indemnizaţii, nu au fost prorogate pentru anul 2015, nu era necesară o ordonanţă care să prevadă reluarea acestor plăţi. De altfel, susţine că nu se poate vorbi de "reluarea unor plăţi", de vreme ce dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 referitoare la Luptătorii Remarcaţi pentru Fapte Deosebite nu se mai regăsesc în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Mai arată că nu sunt reale nici motivele invocate de Guvern referitoare la eliminarea dificultăţilor în executarea bugetului de stat şi încadrarea în bugetul aprobat pentru anul 2015, acestea fiind contrazise de afirmaţiile publice făcute de ministrul finanţelor publice şi prim-ministru.

14.Totodată, autorul excepţiei susţine că Guvernul a folosit impropriu limba română în actele normative criticate şi a mistificat adevărul istoric, ceea ce aduce atingere art. 33 alin. (3) din Constituţie.

15.De asemenea consideră că prin actele normative criticate s-a creat o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de revoluţionari, fiind omişi, sub aspectul acordării titlurilor, pe criterii geografice, temporale sau faptice persoane care au avut contribuţii determinate la desfăşurarea Revoluţiei din 1989.

16.Totodată, consideră că prelungirea suspendării efectelor Legii nr. 341/2004 pe parcursul a 6 ani şi persecuţia politică asupra comunităţii Luptătorilor remarcaţi prin Fapte Deosebite, pe parcursul ultimilor 3 ani cu perspectiva generalizării pe viaţă, contravine protecţiei conferite în baza art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17.Autorul excepţiei consideră că au fost încălcate şi prevederile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate, întrucât indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia mai sus amintită. Astfel, dispariţia din lege a indemnizaţiei reparatorii pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică, printr-o ordonanţă de urgenţă, fapt nepermis de art. 115 alin. (6) din Constituţie.

18.În sfârşit, autorul excepţiei susţine că actele normative criticate au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, fiind inaccesibile, imprecise şi imprevizibile.

19.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că, potrivit art. 115 din Constituţie, Guvernul poate fi abilitat să emită ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. De asemenea consideră că necesitatea adoptării ordonanţelor a fost justificată de situaţia social-economică, iar măsurile dispuse nu afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie şi nu vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Totodată, arată că nu există o obligaţie a statului de a reglementa indemnizaţii reparatorii, acestea nereprezentând un drept fundamental. Mai arată că nu sunt înfrânte nici prevederile constituţionale privind neretroactivitatea legii civile, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu produc efecte pentru trecut, ci urmează a fi aplicate începând cu data intrării în vigoare. În sfârşit, arată că o parte din criticile formulate de autorul excepţiei nu vizează aspecte de neconstituţionalitate.

20.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

21.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate se aplică pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare. De asemenea consideră că a existat o situaţie extraordinară la data emiterii ordonanţelor de urgenţă supuse analizei de constituţionalitate şi nu s-a adus atingere unor drepturi fundamentale. Referitor la critica raportată la art. 44 alin. (4) din Constituţie şi art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale arată că autorul excepţiei nu şi-a motivat susţinerile.

22.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât au fost îndeplinite condiţiile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie privind emiterea ordonanţelor de urgenţă de către Guvern, iar dreptul la indemnizaţie reparatorie nu este un drept fundamental.

23.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

24.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

25.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. De asemenea, obiect al excepţiei îl constituie şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Autorul excepţiei critică atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 în ansamblul său, cât şi, în special, dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanţă de urgenţă, dispoziţii care au următorul conţinut: "În anul 2015 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014 următoarele drepturi: [...] j) indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare." Totodată, obiect al excepţiei îl constituie şi dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.

26.Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 33 alin. (3) privind accesul la cultură, art. 44 alin. (4) privind dreptul de proprietate privată, art. 74 alin. (3) privind iniţiativa legislativă, art. 102 alin. (1) referitor la rolul Guvernului şi art. 115 alin. (4) şi (6) privind delegarea legislativă. De asemenea invocă încălcarea art. 3 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea torturii, respectiv interzicerea discriminării şi art. 1 din Primul Protocol la convenţia menţionată, privind proprietatea.

27.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 au mai fost supuse analizei de constituţionalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, şi Decizia nr. 178 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, Curtea a reţinut că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit acestei legi, titlurile ce puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989". De asemenea, Legea nr. 42/1990 stabilea drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

28.Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, prin art. 17, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative ale reglementării abrogate. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".

29.Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de aceasta, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calitătile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.

30.Curtea a observat că indemnizaţia prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, potrivit căruia "De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 ["Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite"], numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", nu a fost acordată, după cum urmează:

–în anul 2012, potrivit art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011;

–în anul 2013, potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012;

–în anul 2014, potrivit art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013.

31.Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate dispoziţiile din Legea nr. 341/2004 care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989" în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut", "Luptător cu Rol Determinant" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legii, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate potrivit noii reglementări.

32.Analizând în continuare critica potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 prin emiterea unor ordonanţe, Curtea reţine că, în temeiul art. 115 din Constituţie, Guvernul se bucură de delegarea prerogativei legislative, putând emite, în limitele şi condiţiile stabilite de textul constituţional, norme cu putere de lege sub forma ordonanţelor simple şi ordonanţelor de urgenţă. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat că "ordonanţa, fiind expresia unei delegări legislative, în mod necesar implică şi posibilitatea modificării sau abrogării legilor în vigoare, în funcţie de limitele abilitării legislative [...]". De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a reţinut că, prin ordonanţe, Guvernul poate "să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă".

33.Prin decizii mai recente, aşa cum sunt Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 6 iulie 2009, Decizia nr. 984 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 4 august 2009, ori Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, Curtea a reţinut că adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă, adoptată de Parlament, încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (4) din Constituţie, dar, prin Decizia nr. 278 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, a precizat că această limitare a legiferării priveşte numai situaţia când sunt afectate drepturi fundamentale.

34.Or, Curtea observă că, prin modificările aduse Legii nr. 341/2004 de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 nu sunt contracarate măsuri legale adoptate de Parlament vizând drepturi fundamentale. Mai mult, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, Curtea a constatat îndeplinirea condiţiilor constituţionale privind emiterea celor două acte normative. Astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că, potrivit jurisprudenţei sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie, este neîntemeiată.

35.Cât priveşte critica invocată în cadrul prezentei excepţii de neconstitutionalitate, referitoare la inexistenţa unei situaţii extraordinare, care să fi justificat emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Curtea observă că autorul excepţiei are în vedere o pretinsă necorelare între motivele invocate de Guvern în nota de fundamentare şi efectele reglementării. Faţă de această critică, Curtea reţine că, referindu-se la categoriile de "beneficiari" ai Legii nr. 341/2004 menţionaţi în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, autorul are în vedere categoriile de persoane îndreptăţite să primească indemnizaţie reparatorie potrivit conţinutului acestei legi anterior modificărilor aduse prin ordonanţa de urgenţă menţionată. Or, în mod evident, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 Guvernul nu putea avea în vedere decât reglementările Legii nr. 341/2004 în redactarea de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, respectiv cele modificate prin această ordonanţă. În consecinţă, Guvernul s-a referit la categoriile de beneficiari ai indemnizaţiei stabiliţi prin acest din urmă act normativ, iar nu la reglementarea anterioară.

36.Referitor la criticile autorului excepţiei potrivit cărora nu sunt susţinute motivele invocate de Guvern referitoare la necesitatea eliminării dificultăţilor în exercitarea bugetului de stat şi încadrarea în bugetul aprobat pentru anul 2015, întrucât ar fi existat declaraţii publice ale unor membri ai Guvernului care contraziceau aceste motive, Curtea apreciază că aceste afirmaţii publice nu pot fi considerate ca reprezentând un criteriu obiectiv de apreciere a conformităţii celor afirmate printr-un act normativ cu realitatea bugetară, ci constituie o simplă declaraţie de intenţie politică şi de program de guvernare, care rămâne însă supusă discuţiei până la concretizarea normativă a acesteia.

37.Analizând respectarea condiţiilor constituţionale de emitere a Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015, Curtea, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, a constatat că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 şi pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţe pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004. Ca atare, Curtea a retinut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituţionalitate.

38.În continuare, examinând criticile de neconstitutionalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015 şi Decizia nr. 178 din 29 martie 2016, a reţinut că dispoziţiile de lege deduse controlului de constituţionalitate nu conţin, în sine, nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, textele urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condiţiile noii reglementări, de recunoştinţă şi gratitudine.

39.În ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate instituie o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de revoluţionari - "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite", prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea, prin aceleaşi decizii, a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu a putut fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea a arătat că negarea posibilităţii legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie el originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă. În acest sens a fost invocată Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012.

40.Cât priveşte critica potrivit căreia sistarea plăţii indemnizaţiei reparatorii contravine prevederilor constituţionale ale art. 44, Curtea a constatat netemeinicia acestor susţineri, reţinând, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare". Ca atare, indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.

41.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constitutionale, soluţia şi considerentele deciziilor mai sus invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

42.Analizând, în continuare, motivele invocate de autorul excepţiei privind încălcarea prevederilor art. 33 alin. (3) din Constituţie, Curtea reţine că problemele privind corectitudinea lingvistică a actelor normative ori interpretarea istorică care a reprezentat temeiul unor reglementări nu reprezintă aspecte ce revin competenţei de control a Curţii Constituţionale.

43.Referitor la critica privind caracterul inaccesibil, imprecis ori imprevizibil al normelor de drept supuse analizei de constituţionalitate, Curtea observă că autorul excepţiei vizează modificările aduse Legii nr. 341/2004 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Or, Curtea constată că emiterea acestei ordonanţe de urgenţă a avut în vedere tocmai reglementarea unor prevederi clare, fără echivoc, menite să descurajeze abuzurile şi încălcarea legii, precum şi plata, în temeiul criteriilor stabilite prin lege, a indemnizaţiilor reparatorii.

44.Cât priveşte critica raportată la prevederile art. 3 din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea torturii, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză.

45.În sfârşit, referitor la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Curtea observă că autorul excepţiei nu formulează critici de neconstituţionalitate distincte privind acest act normativ, ci le include în cadrul criticilor vizând Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, astfel că cele reţinute cu privire la aceste din urmă acte normative sunt aplicabile şi în privinţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.

46.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mioara Gheorghe în Dosarul nr. 5.205/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanţă de urgenţă, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 8 noiembrie 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. Valer Dorneanu

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea