Decizia nr. 176 din 21 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 și ale art. 38 alin. (1), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Andreia Diana Notrețu, prin Sindicatul Național al Lucrătorilor din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în Dosarul nr. 17.061/3/2020 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.148D/2021.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.Magistratul-asistent menționează că autorul excepției a formulat o cerere de conexare a dosarului la alte 4 dosare ale Curții Constituționale, aflate în stadiul redactării raportului.

4.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.331D/2021, nr. 1.332D/2021, nr. 1.384D/2021, nr. 1.402D/2021, nr. 1.428D/2021, nr. 1.571D/2021, nr. 2.060D/2021, nr. 914D/2022, nr. 984D/2022, nr. 1.093D/2022, nr. 1.540D/2022, nr. 1.541D/2022 și nr. 2.063D/2022, având un obiect similar, excepții ridicate de Navara-Maria Roșu (fostă Dumitrașcu) și alții în Dosarul nr. 2.877/30/2019 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul din Rețeaua Veterinară a județului Ilfov, în numele și pentru membrii de sindicat Oana Nicoleta Balaban și alții, în Dosarul nr. 2.478/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adrian Turtoi și alții în Dosarul nr. 29.952/3/2019 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Liber al Personalului Sanitar Veterinar Tulcea, pentru membrul de sindicat Viorica Cotos, în Dosarul nr. 325/88/2019 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Aurelia Stan și alții în Dosarul nr. 2.875/30/2019 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, de Rodica Borodatîi și alții în Dosarul nr. 12.975/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul din Rețeaua Veterinară a județului Ilfov, pentru membrii de sindicat Camelia Georgeta Ilie și alții, în Dosarul nr. 28.330/3/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Liber Independent din Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, pentru membrii de sindicat Teofilia Banu și alții, în Dosarul nr. 10.424/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Cristian Bratu în Dosarul nr. 2.036/93/2021 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul Veterinarilor din Administrația Centrală - Esculap, în nume propriu și în calitate de reprezentant al membrului de sindicat Oana-Flavia Ioniță, în Dosarul nr. 5.765/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Salariaților din Agenția Domeniilor Statului, în numele și pentru membrii de sindicat Dragoș Dumitrescu și, respectiv, Octavian Șoldea, în dosarele nr. 22.186/3/2021 și nr. 35.417/3/2021 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul Veterinarilor din Administrația Centrală - Esculap, în nume propriu și în calitate de reprezentant al membrului de sindicat Daniel Spoială, în Dosarul nr. 34.269/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

5.La apelul nominal se prezintă domnul avocat Robert Ciocaniu, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosare, în calitate de reprezentant al autorilor excepției din dosarele nr. 2.060D/2021, nr. 1.093D/2022 și nr. 2.063D/2022, precum și domnul avocat Alexandru Soare, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosare, în calitate de reprezentant al autorilor excepției din dosarele nr. 1.384D/2021 și nr. 1.428D/2021. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

6.Având cuvântul cu privire la cererea de conexare formulată de autorul excepției din Dosarul nr. 1.148D/2021, cei doi avocați și reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de respingere a acesteia. Curtea respinge cererea de conexare formulată în Dosarul nr. 1.148D/2021.7. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.331D/2021, nr. 1.332D/2021, nr. 1.384D/2021, nr. 1.402D/ 2021, nr. 1.428D/2021, nr. 1.571D/2021, nr. 2.060D/2021, nr. 914D/2022, nr. 984D/2022, nr. 1.093D/2022, nr. 1.540D/ 2022, nr. 1.541D/2022 și nr. 2.063D/2022 la Dosarul nr. 1.148D/ 2021. Cei doi avocați prezenți și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.331D/2021, nr. 1.332D/2021, nr. 1.384D/2021, nr. 1.402D/ 2021, nr. 1.428D/2021, nr. 1.571D/2021, nr. 2.060D/2021, nr. 914D/2022, nr. 984D/2022, nr. 1.093D/2022, nr. 1.540D/ 2022, nr. 1.541D/2022 și nr. 2.063D/2022 la Dosarul nr. 1.148D/ 2021, care a fost primul înregistrat.

8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Robert Ciocaniu, care solicită admiterea excepției. În prealabil, face o analiză a conținutului normativ al art. 38 alin. (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Între aceste prevederi și cele criticate din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 intervine Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, care este contrară art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece sporul pentru condiții de muncă, prin natura sa, nu are o legătură fundamentală cu salariul de bază. Astfel, riscurile profesionale în cadrul activității personalului sanitar-veterinar sunt similare, dovedite prin buletine de expertizare. Prin urmare, sporul pentru condiții de muncă ar trebui acordat independent de cuantumul salariului de bază al celor care își desfășoară activitatea în astfel de condiții, care este un criteriu artificial.

9.Interpretarea criticată conduce la consecințe inechitabile în fapt, în măsura în care, de exemplu, persoane care își desfășoară activitatea în același loc expus la riscuri profesionale pot să primească sau să nu primească acest spor, pentru simplul motiv că salariile lor de bază au un cuantum diferit. În acest fel, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de lege devine iluzoriu câtă vreme nu va fi acordat celor care nu au ajuns la nivelul salariului de bază aferent anului 2022.10. În final, arată că principiul nediscriminării cu referire la încadrarea în muncă și remunerația muncii invocate sunt reglementate și prin directive de drept al Uniunii Europene. Ca atare, se încalcă și art. 148 din Constituție.

11.Domnul avocat Alexandru Soare solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor invocate anterior, precum și ale altor alineate ale art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, coroborate cu art. 6 și 23 din aceeași lege, în coroborare cu lit. B din cap. I subcapitolul 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.

12.În continuare, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 662 din 8 noiembrie 2016. În aplicarea acestei decizii, arată că, deși criteriul cuantumului salariului are o anumită relevanță, este discriminatorie condiționarea de acesta a sporului pentru condiții de muncă, întrucât, de exemplu, atât persoana care câștigă un leu, cât și cea care câștigă 5 lei își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Scopul declarat al Legii-cadru nr. 153/2017 de a asigura salarizarea unitară nu este atins, în fapt, din cauza adoptării măsurilor criticate.

13.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale, potrivit căreia sporurile și premiile sunt drepturi salariale suplimentare cu privire la care legiuitorul poate dispune. Interpretarea criticată a instanței supreme corespunde voinței legiuitorului, în sensul că sporul pentru condiții vătămătoare nu poate fi aplicat direct și nemijlocit, ci este supus normelor de reglementare care l-au consacrat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

14.Prin Sentința nr. 562 din 16 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 17.061/3/2020, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 și ale art. 38 alin. (1), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Andreia Diana Notrețu, prin Sindicatul Național al Lucrătorilor din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.148D/2021.15. Prin Încheierea din 9 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.877/30/2019, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6), precum și ale art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Navara-Maria Roșu (fostă Dumitrașcu) și alții într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.331D/2021.16. Prin Încheierea din 9 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.478/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul din Rețeaua Veterinară a județului Ilfov, în numele și pentru membrii de sindicat Oana Nicoleta Balaban și alții, într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.332D/2021.17. Prin Încheierea din 16 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 29.952/3/2019, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, corelate cu art. 23 și art. 6 lit. b), c), d) și q) din aceeași lege, în corelare cu prevederile art. 1 din cap. I lit. B din anexa nr. VIII la aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Adrian Turtoi și alții într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.384D/2021.18. Prin Încheierea din 8 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 325/88/2019, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în forma aplicabilă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 229/2020, coroborate cu dispozițiile cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 și 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care se interpretează prin prisma raționamentului avut în vedere în Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Decizia nr. 37 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și Decizia nr. 82 din 7 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Liber al Personalului Sanitar Veterinar Tulcea, pentru membrul de sindicat Viorica Cotos, într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.402D/2021.19. Prin Încheierea din 25 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.875/30/2019, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. b), c), d) și g), ale art. 23 și ale art. 38 alin. (1), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, coroborate cu prevederile art. 1 din cap. I subcap.2 lit. B din anexa nr. VIII la aceeași lege. Excepția a fost ridicată de Aurelia Stan și alții într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.428D/2021. 20. Prin Încheierea din 1 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 12.975/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6), precum și ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Rodica Borodatîi și alții într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.571D/2021.21. Prin Decizia nr. 2.878 din 13 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 28.330/3/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul din Rețeaua Veterinară a județului Ilfov, pentru membrii de sindicat Camelia Georgeta Ilie și alții, într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.060D/2021.22. Prin Încheierea din 30 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 10.424/3/2020, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Liber Independent din Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, pentru membrii de sindicat Teofilia Banu și alții, într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 914D/2022.23. Prin Încheierea din 3 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.036/93/2021, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23, ale art. 36 alin. (1) și ale art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Cristian Bratu într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 984D/2022.24. Prin Decizia civilă nr. 2.002 din 11 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.765/2/2020, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Veterinarilor din Administrația Centrală - Esculap, în nume propriu și în calitate de reprezentant al membrului de sindicat Oana-Flavia Ioniță, într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.093D/2022.25. Prin încheierile din 3 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 22.186/3/2021 și nr. 35.417/3/2021, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23, corelat cu art. 36 alin. (1), art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Salariaților din Agenția Domeniilor Statului, în numele și pentru membrii de sindicat Dragoș Dumitrescu și, respectiv, Octavian Șoldea, în cauze având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.540D/2022 și nr. 1.541D/2022.26. Prin Decizia civilă nr. 423 din 1 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 34.269/3/2019, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Veterinarilor din Administrația Centrală - Esculap, în nume propriu și în calitate de reprezentant al membrului de sindicat Daniel Spoială, într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.063D/2022.27. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, potrivit Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, paragrafele 68, 79 și 81, doar personalului care a ajuns la nivelul de salarizare din anul 2022 i se aplică în întregime Legea-cadru nr. 153/2017, inclusiv în ceea ce privește sporurile. Ca atare, celorlalți salariați li se aplică sistemul de salarizare reglementat de legislația anterioară, majorat cu procentele aferente fiecărui an. Prin urmare, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/ periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, se acordă doar personalului care beneficiază de un salariu calculat potrivit dispozițiilor acestei legi, neavând o autonomie proprie care să îi permită o aplicare directă și nemijlocită în baza art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, fără o coroborare a acestui text de lege cu cel al art. 38 din același act normativ. În aceste condiții, autorii excepției consideră că art. 38, raportat la art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 34 din Constituție.

28.În Dosarul nr. 1.332D/2021, autorul excepției critică în mod explicit nu doar dispozițiile legale cu care instanța judecătorească a învestit Curtea Constituțională, ci și interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de instanța supremă. Astfel, se încalcă principiul nediscriminării, așa cum este dezvoltat în dreptul Uniunii Europene și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin nesocotirea prevederilor art. 148 alin. (2) din Constituție. Deși întreg personalul sanitar-veterinar își desfășoară activitatea în condiții similare, deosebit de periculoase, confirmate prin buletine de expertizare, dispozițiile criticate împiedică acordarea sporului corespunzător pe criteriul depășirii (sau nedepășirii) a cuantumului salariului după 1 ianuarie 2018 a nivelului anului 2022. 29. Tot cu referire la critici de neconstituționalitate ridicate de autori care fac parte din personalul sanitar-veterinar, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.402D/2021 se arată că Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de instanța supremă, are prioritate de aplicare față de deciziile anterioare ale acesteia, respectiv Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 și Decizia nr. 37 din 7 mai 2020. Astfel, interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 discriminează pe funcționarii publici și personalul contractual al căror salariu de bază este mai mic decât cuantumul salariului inferior grilei corespunzătoare anului 2022. Această discriminare operează până la data de 1 decembrie 2020, când, prin Legea nr. 229/2020 pentru completarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care a introdus alin. (9) la art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, a fost acordat sporul pentru condiții de muncă.

30.Tot în Dosarul Curții nr. 1.402D/2021, autorul excepției citează pe larg din jurisprudența Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la interzicerea discriminării și, în particular, arată că art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, ratificat de România în anul 2006, protejează nu doar drepturile fundamentale, ci și orice drept garantat de legislația internă. Criteriul de diferențiere a (ne)acordării sporului pentru condiții de muncă - nivelul salariului de bază - nu este obiectiv, nu ține seama de finalitatea acordării sporului, iar măsura criticată nu este justificată obiectiv și rezonabil. Nici scopul Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv eliminarea inechităților sociale, nu este atins prin acordarea diferențiată a sporului pentru condiții de muncă. În plus, nici justificarea lipsei de fonduri nu este validă, având în vedere că tot legiuitorul a acordat, începând cu 1 decembrie 2020, acest spor.

31.Din cauza neacordării sporului se încalcă și art. 34 și 35 din Constituție, deoarece personalului bugetar care lucrează în condiții nocive nu i se asigură în mod efectiv cele două drepturi, precum și dreptul la securitatea și igiena în muncă consacrat de Carta socială europeană revizuită. Autorul din acest dosar apreciază că o soluție-remediu ar fi apelul la tehnica interpretării conforme a legislației și a jurisprudenței criticate cu dreptul Uniunii Europene.

32.Pe lângă interpretarea instanței supreme dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, este menționată și criticată interpretarea dată dispozițiilor legale criticate de către Curtea de Conturi prin Decizia III/nr. 10 din 27 august 2020. În schimb, în susținerea criticilor de neconstituționalitate este invocată Hotărârea nr. 729/2019 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care a fost evocată în decizia criticată a instanței supreme.

33.În argumentarea motivării, autorii pleacă de la definiția sporului pentru condiții de muncă ce se regăsește în art. 1 alin. (2) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“ din administrația publică centrală, și anume: compensație financiară a riscurilor, acordată personalului care își desfășoară activitatea în condiții de muncă vătămătoare, periculoase, deosebit de periculoase, condiții grele de muncă sau condiții deosebite de muncă reprezentate de izolare. Autoritățile și instituțiile publice, inclusiv cele din administrația publică centrală, sunt obligate să asigure funcționarilor publici și personalului contractual condiții normale de muncă și igienă care să le ocrotească sănătatea și integritatea fizică și psihică, elemente ce reprezintă obiectul unui drept care derivă direct din drepturile constituționale la viață, integritate fizică și psihică și la sănătate. În măsura în care instituția nu elimină factorii de risc la care se expun angajații, conform buletinelor de expertiză, aceștia beneficiază prin lege de un spor care să compenseze această expunere.

34.Autorul din Dosarul Curții Constituționale nr. 1.148D/2021 apreciază că dreptul la sporul pentru condiții de muncă nu are nicio legătură cu nivelul salariului de bază pentru anul 2022, astfel încât acordarea acestuia nu ar trebui condiționată de aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017, în condițiile prevăzute de art. 38 din aceasta. Deși toți angajații Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură sunt expuși la cei 5 factori de risc constatați în anul 2018 prin buletin de expertiză al Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București, doar aceia care au ajuns la nivelul salarial din 2022 îl vor primi (auditor și manager public), nu și cei care se află în situația autorului excepției. Din cauza acestei condiționări, conchide autorul, este denaturată însăși rațiunea instituirii prin lege a sporului pentru condiții de muncă și se ajunge la un tratament discriminatoriu al unor categorii de salariați, în speță funcționari publici, aflați, în mod obiectiv, în situații asemănătoare. De asemenea, se încalcă și art. 34 din Legea fundamentală, deoarece ocrotirea sănătății nu se poate realiza în funcție de nivelul de salarizare.

35.Tot în susținerea criticii raportate la art. 34 din Constituție, se arată că jurisprudența Curții Constituționale, în particular Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, prin care s-a statuat că legiuitorul nu poate fi cenzurat de către Curtea Constituțională cu referire la stabilirea sporurilor, a premiilor și a altor stimulente financiare, care nu au natura unor drepturi fundamentale, nu este relevantă, deoarece sporul pentru condiții de muncă este consacrat de către legiuitor având în vedere art. 34 din Constituție.

36.Mai departe, se arată că însăși instanța supremă, prin decizia criticată, admite că, prin natura sa, sporul pentru condiții de muncă nu are nicio legătură cu nivelul salariului; cu alte cuvinte, că premisa argumentării din prezenta excepție este însușită inclusiv de către instanța supremă, care, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, paragraful 82, a restrâns acordarea sporului pentru condiții de muncă și în ceea ce îi privește pe cei aflați în categoria autorilor prezentei excepții.

37.În susținerea ideii că normele criticate sunt discriminatorii se citează pe larg din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, se face trimitere la art. 23 alin. (2) din Declarația Universală a Drepturilor Omului și la alte documente internaționale, precum și la dreptul Uniunii Europene și este indicată o opinie doctrinară cu referire la raportul dintre puterea jurisdicțională a Curții Constituționale de a constata neconstituționalitatea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și la rolul instanțelor judecătorești în aplicarea acesteia.

38.În susținerea criticii privind presupusa încălcare a standardelor de calitate a legii instituite de art. 1 alin. (5) din Constituție sunt evocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, din cauza neclarității prevederilor criticate, s-a ajuns la o practică judecătorească neunitară referitoare la (ne)acordarea sporului pentru condiții de muncă.

39.Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.

40.Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.

41.Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată.

42.Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.

43.Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este întemeiată. Astfel, deși legiuitorul are competența, exercitată prin adoptarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, să acorde sau nu sporuri și alte drepturi salariale, precum și de a stabili data acordării acestora, aceste drepturi nu pot fi acordate beneficiarilor în mod diferențiat decât ținând seama de situația obiectiv diferită a acestora. Sporul pentru condiții de muncă, odată stabilit, prin buletine de expertiză, că este identic pentru personalul bugetar, fie nu va fi acordat deloc, fie va trebui să fie acordat tuturor, criteriul nivelului salariului de bază fiind unul discriminatoriu.

44.Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.

45.Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este întemeiată, deoarece sporul pentru condiții de muncă nu are nicio legătură cu nivelul salariului, ci exclusiv cu condițiile efective de muncă și numărul factorilor de risc reținuți în mod concret în buletinul de expertizare. Tratamentul diferențiat în cadrul aceleiași categorii de personal în funcție de cuantumul salariului de bază poate genera diferențe de tratament.

46.Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este neîntemeiată.

47.Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției.

48.Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția este neîntemeiată.

49.Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții Constituționale nr. 1.540D/2022 și nr. 1.541D/2022, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției.

50.Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.

51.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

52.Guvernul, președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile avocaților prezenți, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

53.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

54.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit actelor de sesizare, prevederile art. 36 alin. (1), ale art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3), (4) și (6) și ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din motivarea excepției rezultă că autorii acesteia fac referire, fără să le critice, și la alte dispoziții ale Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv ale art. 6 lit. b), c), d) și g) și ale art. 23, precum și la dispozițiile art. 1 din cap. I lit. B și ale cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 și 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, având în vedere că dispozițiile legale efectiv criticate sunt într-o legătură necesară cu acestea în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021. Aceste dispoziții au următorul conținut:

–Art. 6 lit. b), c), d) și g) din Legea-cadru nr. 153/2017:

Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: […]b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție;

c)principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală;

d)principiul importanței sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor; […]g) principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilității salariale pentru personalul din sectorul bugetar;

–Art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017: „Locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.“;

–Art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017: „La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38.“;

–Art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017:

(1)Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.

(2)Începând cu data de 1 iulie 2017:

a)se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; […]

(3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;“ [celelalte prevederi conținute în alin. (3) dispun cu privire la o serie de excepții de la reglementarea de la lit. a) a alin. (1), precum și la anumite categorii de personal bugetar];

(4)În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h ). […]

(6)În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.

–Art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie norme tranzitorii aplicabile în intervalul de până la aplicarea integrală a acesteia;

–Art. 1 din cap. I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017:

(1)Funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat.

(2)Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevederilor din Regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.

–Cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 și 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017:

Personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază și de următoarele categorii de sporuri și drepturi:

a)Sporuri:

1.Spor pentru condiții deosebite de muncă vătămătoare/periculoase care implică risc de îmbolnăvire și/sau contagiune directă sau indirectă, respectiv riscuri asociate datorate condițiilor specifice de desfășurare a activității - de până la 35%;

2.Sporul pentru condiții deosebit de periculoase cum sunt TBC, bruceloză, gripa aviară, encefalopatii spongiforme transmisibile, salmoneloze, alte zoonoze, pesta, febra aftoasă, leucoze și alte boli asemenea, anatomie patologică, necropsii și medicină legală, corespunzător activității efective desfășurate în aceste condiții, precum și corespunzător activității specifice din laboratoarele sanitare și pentru siguranța alimentelor - de până la 75%;

55.Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 1 alin. (1) din cap. I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 au fost modificate prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 27 octombrie 2023. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției prevederile art. 1 din cap. I lit. B din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.

56.Prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, instanța supremă a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), (4) și (6) din același act normativ, personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

57.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind standardele de calitate a legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 34 privind dreptul la sănătate, art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos, art. 41 alin. (2) privind dreptul la muncă, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 148 alin. (2) referitor la relația dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene.

58.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că o parte dintre criticile formulate în cauza de față sunt similare cu cele ridicate în cauza soluționată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 26 mai 2021. În această cauză, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 și lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a observat că nemulțumirea autorului excepției rezida în modul de interpretare și aplicare a textelor de lege criticate. În acest context, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), (4) și (6) din aceeași lege-cadru, personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale cu sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

59.De asemenea, în Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, paragraful 15, Curtea a reluat jurisprudența sa constantă, potrivit căreia sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, și că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Totodată, în mod implicit, a admis Curtea, această marjă largă de apreciere a legiuitorului nu este absolută. Astfel, în paragraful 16 al Deciziei nr. 110 din 23 februarie 2021, precitată, Curtea a statuat că opțiunea legiuitorului în domeniul salarial nu poate fi cenzurată de instanța constituțională sub aspectul stabilirii unor reguli noi privind acordarea unor drepturi salariale suplimentare ce nu au relevanță constituțională, deci care nu țin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu.

60.Distinct de aceste considerente din Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, Curtea observă că în cauza de față este criticată în mod explicit și interpretarea realizată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Ca atare, în prezenta cauză, Curtea apreciază că se impune examinarea pe fond a excepției de neconstituționalitate a prevederilor criticate din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

61.În prezenta cauză se invocă pretinsa încălcare a art. 34 din Constituție referitor la ocrotirea sănătății. În argumentația autorilor prezentei excepții, sporul pentru condiții vătămătoare, fiind acordat în temeiul acestui text constituțional, se sustrage logicii potrivit căreia drepturile salariale, în general, și sporurile, în particular, ca element al salarizării, pot fi reglementare de legiuitor potrivit unei opțiuni care nu poate fi cenzurată decât în condiții restrictive de către Curtea Constituțională.

62.Curtea reține că legiuitorul deține o marjă de apreciere considerabilă și în ceea ce privește modalitatea în care își îndeplinește obligația instituită în art. 34 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice“. Astfel, prin Decizia nr. 29 din 27 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 16 martie 2016, paragraful 28, Curtea a statuat că „reglementarea restrictivă a spațiilor în care fumatul este permis reprezintă o opțiune a legiuitorului, care dă expresie dispozițiilor constituționale ce garantează dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică al persoanei [art. 22 alin. (1)], dreptul la ocrotirea sănătății, instituind totodată obligația statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice [art. 34 alin. (1) și (2)], dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, respectiv obligația statului de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept [art. 35 alin. (1) și (2)], precum și dreptul copiilor și tinerilor la un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor [art. 49 alin. (1)]. Aceste dispoziții constituționale impun statului o serie de obligații pozitive, ce presupun măsuri legislative adecvate pentru realizarea lor, în privința cărora legiuitorul are o largă marjă de apreciere, pentru protecția drepturilor constituționale ale cetățenilor, indiferent dacă aceștia sunt fumători sau nefumători“.

63.În aplicarea acestor considerente la situația de față, se poate susține că și în ceea ce privește instituirea (sau neinstituirea) unor sporuri care să atenueze impactul pe care condițiile nocive de muncă îl au asupra sănătății persoanelor, iar în cazul instituirii, conținutul concret al acestora, statul beneficiază de o largă marjă de apreciere. Astfel, în concret, raportat la cauza de față, stabilirea intervalului temporal pentru care sporurile pentru condiții de muncă vătămătoare se acordă (sau nu), a cuantumului acestora, a categoriilor de beneficiari etc. este o decizie cu privire la care, în mod inevitabil și deci necesar, legiuitorul trebuie să beneficieze de o largă marjă de apreciere.

64.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Andreia Diana Notrețu, prin Sindicatul Național al Lucrătorilor din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în Dosarul nr. 17.061/3/2020 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, de Navara Maria Roșu (fostă Dumitrașcu) și alții în Dosarul nr. 2.877/30/2019 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul din Rețeaua Veterinară a județului Ilfov, în numele și pentru membrii de sindicat Oana Nicoleta Balaban și alții, în Dosarul nr. 2.478/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adrian Turtoi și alții în Dosarul nr. 29.952/3/2019 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Liber al Personalului Sanitar Veterinar Tulcea, pentru membrul de sindicat Viorica Cotos, în Dosarul nr. 325/88/2019 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Aurelia Stan și alții în Dosarul nr. 2.875/30/2019 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, de Rodica Borodatîi și alții în Dosarul nr. 12.975/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul din Rețeaua Veterinară a județului Ilfov, pentru membrii de sindicat Camelia Georgeta Ilie și alții, în Dosarul nr. 28.330/3/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Liber Independent din Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, pentru membrii de sindicat Teofilia Banu și alții, în Dosarul nr. 10.424/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Cristian Bratu în Dosarul nr. 2.036/93/2021 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul Veterinarilor din Administrația Centrală - Esculap, în nume propriu și în calitate de reprezentant al membrului de sindicat Oana-Flavia Ioniță, în Dosarul nr. 5.765/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Salariaților din Agenția Domeniilor Statului, în numele și pentru membrii de sindicat Dragoș Dumitrescu și, respectiv, Octavian Șoldea, în dosarele nr. 22.186/3/2021 și nr. 35.417/3/2021 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul Veterinarilor din Administrația Centrală - Esculap, în nume propriu și în calitate de reprezentant al membrului de sindicat Daniel Spoială, în Dosarul nr. 34.269/3/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și constată că dispozițiile art. 6 lit. b), c), d) și g), ale art. 23, ale art. 36 alin. (1), ale art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3), (4) și (6) și ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și ale art. 1 din cap. I lit. B și ale cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 și 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva