Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească, în Dosarul nr. 49/115/2016 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 380D/2016 al Curții Constituționale. 2. La apelul nominal, lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 556D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească, în Dosarul nr. 7/115/2016 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. 4. La apelul nominal, lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 556D/2016 la Dosarul nr. 380D/2016, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7.Prin Încheierea din 25 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 49/115/2016, Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată, într-o cauză având ca obiect cererea de suspendare a executării unui act administrativ - ordin al prefectului prin care s-a stabilit încetarea, înainte de expirarea duratei, a mandatului de primar. 8. Prin Încheierea din 13 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7/115/2016, Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată, într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ - ordin al prefectului prin care s-a stabilit încetarea de drept a mandatului de primar. 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească susține, în esență, că eliminarea căii de atac în cazul hotărârii date asupra cererii de anulare a ordinului de încetare de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului de primar, constituie o limitare a accesului la justiție. Chiar dacă s-ar urmări un scop legitim, și anume înlăturarea cu celeritate a situației de provizorat privind ocuparea funcției de demnitate publică, această soluție legislativă nu este proporțională cu scopul urmărit. Astfel, eliminarea controlului judiciar nu era, în mod necesar, unica măsură aflată la dispoziția legiuitorului pentru atingerea scopului urmărit, ci exista și posibilitatea de a scurta termenul de exercitare a căii de atac și de a impune condiții ce urmăresc soluționarea căii de atac cu celeritate sporită. Astfel cum se arată în paragraful 35 al Deciziei Curții Constituționale nr. 898 din 17 decembrie 2015, ori de câte ori sunt în discuție drepturi fundamentale, exigențele constituționale de protecție a acestor drepturi impun o gradare a intervenției etatice, astfel încât opțiunea legislativă să se îndrepte către măsurile cel mai puțin restrictive de drepturi. Fiind vorba despre un drept fundamental, neadaptarea măsurilor folosite de legiuitor scopului urmărit conduce la afectarea accesului liber la justiție în substanța sa. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 11. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Deciziile nr. 239 din 4 martie 2008, nr. 1.522 din 18 noiembrie 2010 și nr. 153 din 12 martie 2013. 12. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 sunt constituționale, sens în care invocă Deciziile Curții Constituționale nr. 239 din 4 martie 2008 și nr. 153 din 12 martie 2013. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, care au următorul cuprins: „În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.“ 16. Curtea precizează că, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă și irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. 17. În opinia instanței judecătorești, autoare a excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție. 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare, iar prin Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, și Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 14 iunie 2013, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate cu un asemenea obiect. 19. Astfel, Curtea a reținut, în esență, că modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiului accesului liber la justiție. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, Curtea constată că soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 21. Distinct de acestea, Curtea reiterează, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în dosarele nr. 49/115/2016 și 7/115/2016 ale Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin