Decizie nr. 666 din 26 iunie 2012

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Nicanor George Ene şi Dragoş Marian Ene în Dosarul nr. 3.798/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 205D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, consilier juridic Mihaela Jugaru, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 611D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de aceiaşi autori în Dosarul nr. 3.799/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, consilier juridic Mihaela Jugaru, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 861D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente", ridicată de aceiaşi autori în Dosarul nr. 8.917/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin acelaşi consilier juridic, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Preşedintele Curţii, având în vedere identitatea parţială de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării lor.

Partea prezentă, prin reprezentant legal, nu se opune conexării.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor menţionate, arătând că, în realitate, autorii excepţiilor de neconstituţionalitate vizează, în cele trei dosare, aceleaşi dispoziţii legale.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 611D/2012 şi nr. 861D/2012 la Dosarul nr. 205D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând în acest sens că dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea litigiului, deoarece autorii excepţiei atacă dispoziţii legale referitoare la reforma în domeniul justiţiei în cadrul unor cauze având ca obiect contestarea unor acte administrative.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a reţinut constant Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 25 octombrie 2011 şi din 1 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.798/2/2011 şi nr. 3.799/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare", excepţie ridicată de Nicanor George Ene şi Dragoş Marian Ene în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni formulate împotriva unor acte administrative emise de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Prin Încheierea din 24 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.917/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente", excepţie ridicată de Nicanor George Ene şi Dragoş Marian Ene într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, autorii acesteia susţin, în esenţă, că amânarea înregistrării şedinţelor de judecată afectează drepturile fundamentale referitoare la înfăptuirea justiţiei, în general şi, în special, a dreptului la apărare şi a libertăţii de exprimare, deoarece "magistraţii nu consemnează în actele procesuale dezbaterile urmate în şedinţă".

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 205D/2012, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Prorogarea, prin dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010, a termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, de la care urmează a fi puse în aplicare prevederile privind înregistrarea şedinţelor de judecată, cuprinse la art. 13 din Legea nr. 304/2004, are în vedere asigurarea stabilităţii economice a României, în contextul evoluţiei crizei economice din anii 2010 şi 2011, fără însă ca aceasta să fie contrare normelor constituţionale invocate de autorii excepţiei. De altfel, prin numeroase decizii, de pildă Decizia nr. 1.179 din 15 septembrie 2011 sau Decizia nr. 1.559 din 6 decembrie 2011, Curtea Constituţională a mai analizat critici de neconstituţionalitate formulate faţă de aceeaşi măsură legislativă, stabilind, în esenţă, că aceasta nu afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi nici drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curţii, îl constituie, pe de o parte, prevederile "art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare", iar pe de altă parte dispoziţiile "art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente". Examinând însă motivarea formulată de autorii excepţiei, rezultă că aceştia vizează aceleaşi dispoziţii legale, şi anume prevederile art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, astfel cum aceste prevederi au fost modificate prin art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 16 decembrie 2010.

Dispoziţiile art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente aveau, la momentul adoptării legii, următorul conţinut: "Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare, se aplică de la 1 iulie 2006."

Termenul menţionat în art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 a fost succesiv prorogat prin diverse ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, printre care şi prin art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010. În prezent, acest termen este prorogat prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 7 iunie 2012. Aceste dispoziţii au următorul conţinut: "Termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, de la care se aplică dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecată, se prorogă până la data de 1 iulie 2013."

Având în vedere că dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare, iniţial criticate, şi-au încetat aplicabilitatea, iar termenul prevăzut de art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 este, în prezent, reglementat de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, rezultă că asupra acestor din urmă prevederi urmează a se pronunţa Curtea Constituţională.

În susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 30 - Libertatea de exprimare, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei, art. 125 - Statutul judecătorilor, art. 126 - Instanţele judecătoreşti şi ale art. 131 - Rolul Ministerului Public.

În urma examinării excepţiei de neconstituţionalitate invocate, Curtea Constituţională constată că a mai analizat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege prin care a fost prorogat termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu privire la înregistrarea prin mijloace audio-video a şedinţelor de judecată, prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare celor formulate în prezenta cauză. Exemplu în acest sens sunt Decizia nr. 574 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, Decizia nr. 492 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010, Decizia nr. 1.179 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 637 din 14 iunie 2012*), nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii. Respingând excepţia, Curtea a reţinut, de pildă prin Decizia nr. 1.259 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 17 noiembrie 2009, că dispoziţiile de lege criticate prorogă unele termene în vederea unei bune administrări a justiţiei ca serviciu public, ţinând seama de gravele consecinţe de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenţei suportului tehnic necesar şi care ar putea fi invocate în cadrul proceselor pe rolul instanţelor de judecată.

Notă *) Decizia nr. 637 din 14 iunie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 10 iulie 2012.

De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit art. 147 din Codul de procedură civilă, "Dezbaterile urmate în şedinţă se vor trece în încheierea de şedinţă, care va fi semnată de judecători şi de grefier". Astfel, consemnarea activităţii desfăşurate la fiecare termen de judecată se face în încheierea de şedinţă, act procedural care oferă instanţei de control judiciar posibilitatea de a aprecia asupra desfăşurării în condiţii legale a procesului civil şi de a verifica legalitatea măsurilor dispuse, asigurându-se în acest mod dreptul la un proces echitabil.

Întrucât, faţă de cele analizate de instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa la care s-a făcut referire, autorii prezentei excepţii nu au relevat elemente noi, de natură a determina reconsiderarea acesteia, Curtea constată că cele reţinute în deciziile amintite îşi menţin valabilitatea.

Totodată, Curtea observă că împrejurările ce au justificat adoptarea măsurii legislative de prorogare a termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 sunt expuse la punctul II din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 şi sunt determinate de "imposibilitatea finalizării procedurilor de achiziţionare a echipamentelor audiovideo necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 13 din Legea nr. 304/2004", precum şi de "gravele consecinţe de ordin procedural care ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenţei suportului tehnic necesar şi care ar putea fi invocată în cadrul proceselor aflate pe rolul instanţelor de judecată."

Prin urmare, Curtea nu poate reţine încălcarea vreuneia dintre normele fundamentale invocate de autorii excepţiei, având în vedere că prorogarea termenului referitor la asigurarea de către instanţele judecătoreşti a înregistrării şedinţelor de judecată este, pe de o parte, justificată în condiţiile expuse mai sus iar, pe de altă parte, că aceasta nu este de natură a leza drepturile părţilor ce vizează, în general, realizarea justiţiei şi respectarea statului de drept.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Nicanor George Ene şi Dragoş Marian Ene în Dosarele nr. 3.798/2/2011, nr. 3.799/2/2011 şi nr. 8.917/2/2010 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi