Decizie nr. 186 din 29 martie 2016

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, excepţie ridicată de Ionel Niculae în Dosarul nr. 26.811/3/2014* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.566D/2015.

2.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia.

4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece prin prevederile de lege criticate este asigurat cadrul legal care să asigure recuperarea la bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumelor acordate necuvenit. Totodată, arată că dispoziţiile de lege criticate se aplică fără discriminare. De asemenea, art. 21 din Constituţie nu e încălcat, deoarece persoana interesată poate formula contestaţie împotriva deciziei ce constituie titlu executoriu.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5.Prin Încheierea din 13 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 26.811/3/2014*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Ionel Niculae în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a executării Deciziei nr. 62 din 23 iunie 2014, emisă de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, până la pronunţarea instanţei de fond, precum şi a cererii de anulare a aceleiaşi decizii.

6.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, în special art. 47 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 11, art. 16, art. 20, art. 21 şi art. 24. În acest sens arată că normele de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000 prevăd că într-o lege nu pot fi folosiţi termeni generici, fără o definire clară şi o reglementare expresă şi fără echivoc. Or, Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti poate interpreta legea după bunul plac. Susţine că sintagma "sumele acordate necuvenit" nu este definită de lege şi nu este reglementată într-un mod clar. Astfel încât o persoană nedreptăţită de un act administrativ emis cu încălcarea legii este în imposibilitate de a fi protejată de Constituţie. În final, susţine că efectele produse de textul de lege criticat pot afecta stabilitatea şi bunul mers al instituţiilor publice şi, implicit, interesele legale şi legitime ale persoanelor aflate în situaţii similare.

7.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, deoarece prevederile de lege criticate au fost adoptate de legiuitor tocmai pentru a asigura fundamentul legal pentru modalitatea de recuperare a sumelor acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor de şomaj, precum şi din orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru şomaj, altele decât cele provenind din contribuţii, legiuitorul având libertatea şi competenţa exclusivă să stabilească condiţiile în care acestea se recuperează.

8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, deoarece aspectele expuse de autorul excepţiei se rezumă doar la invocarea textelor constituţionale şi la a afirma că acestea nu au fost respectate, fără a prezenta argumente de ordin neconstituţional în susţinerea acestei ipoteze.

10.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că prevederile art. 47 din Legea nr. 76/2002 îndeplinesc cerinţele impuse de Constituţie şi, în plus, cerinţele instituite de art. 1 alin. (5) din Constituţie se pot complini printr-o interpretare riguroasă, coerentă şi previzibilă ce revine instanţei de judecată în virtutea rolului său activ. Astfel, apreciază că legiuitorul şi-a exercitat întocmai obligaţia pozitivă prin reglementarea clară şi precisă a noţiunii de "sume necuvenite", dar şi a condiţiilor în care o persoană care a primit asemenea sume de bani să le restituie, întrucât din redactarea normei criticate rezultă că aceasta este clară, previzibilă şi accesibilă. Cât priveşte invocarea art. 16 din Constituţie consideră că prin normele criticate statul a asigurat un cadru legal menit să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor fizice vizate de ipoteza normei, aflate în situaţii juridice similare, în cazul de faţă beneficiarii sumelor acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru şomaj, fără privilegii şi fără discriminări. În ceea ce priveşte presupusa nesocotire a dispoziţiilor art. 21 şi art. 24 din Constituţie menţionează că normele criticate nu sunt de natură a îngrădi accesul la justiţie sau garanţiile pe care le presupune un proces echitabil, inclusiv dreptul la apărare, din moment ce există posibilitatea pentru persoana nemulţumită de a formula contestaţie împotriva unei decizii care constituie titlu executoriu emis de un executor bugetar.

11.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de partea Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, din susţinerile autorului excepţiei, reiese că acesta critică numai alin. (1) al art. 47 din Legea nr. 76/2002, astfel încât Curtea va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, care au următorul conţinut: "Sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru şomaj, altele decât cele provenind din contribuţii, se recuperează pe baza deciziilor emise de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau, după caz, de centrele regionale de formare profesională a adulţilor, care constituie titluri executorii."

14.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare.

15.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la critica autorului privind lipsa de claritate şi previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).

16.Aplicând aceste considerente la speţa de faţă, Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru şomaj se recuperează pe baza deciziilor emise de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, ce constituie titluri executorii. Aşadar, Curtea constată că textul este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat.

17.Cu privire la critica autorului excepţiei referitoare la faptul că legea nu defineşte sintagma "acordate în mod necuvenit", Curtea constată că această susţinere nu poate să conducă per se la neconstituţionalitatea textului de lege criticat, ci reprezintă, în realitate, un aspect privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege criticate privind recuperarea indemnizaţiei de şomaj încasată, în situaţia reintegrării în funcţie, aspect ce intră în competenţa de soluţionare a instanţei judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale.

18.Cât priveşte susţinerile referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii lor, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că "simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi»" (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionel Niculae în Dosarul nr. 26.811/3/2014* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 29 martie 2016.

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean