Decizia Nr. 84 din 20 noiembrie 2017

Dosar nr. 1.949/1/2017

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.949/1/2017, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea și aplicarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), raportat la principiul contributivității, reținut în considerentele Deciziei nr. 5 din 20 septembrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 31.03.2011 (Decizia nr. 5/2010) și ale deciziilor nr. 19 din 17 octombrie 2011 (Decizia nr. 19/2011) și nr. 19 din 10 decembrie 2012 (Decizia nr. 19/2012) pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 22.11.2011 și nr. 51 din 23.01.2013, în situația în care veniturile realizate de salariat în perioada anterioară anului 2001 sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării 1. Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 8 iunie 2017, în Dosarul nr. 857/113/2016, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea și aplicarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, raportat la principiul contributivității, reținut în considerentele deciziilor nr. 5 din 20 septembrie 2010, nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în situația în care veniturile realizate de salariat în perioada anterioară anului 2001 sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă.

2.Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 4 iulie 2017, cu nr. 1.949/1/2017.II. Expunerea succintă a procesului 3. Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila la data de 4 mai 2016, cu nr. 857/113/2016, contestatorul a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii B., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. xxxxxx din 14.12.2015 și obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie, ținând seama de veniturile realizate conform adeverințelor depuse la dosar.

4.În motivarea contestației, contestatorul a arătat că a lucrat în cadrul cooperativei meșteșugărești în perioadele 1 ianuarie 1973-1 noiembrie 1991 și 1 noiembrie 1991-31 martie 2000, în funcția de croitor și responsabil de unitate, obținând adeverințele în care sunt menționate veniturile realizate, în raport cu care a solicitat recalcularea pensiei. Prin Decizia nr. xxxxxx din 14.12.2015, intimata i-a respins cererea.

5.Intimata Casa Județeană de Pensii B. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca nefondată, arătând că decizia atacată a fost emisă conform dispozițiilor Legii nr. 263/2010. Cu privire la Adeverința nr. xxx din 20.10.2015, unitatea angajatoare trebuia să certifice salariul tarifar de încadrare, nicidecum „retribuția tarifară pentru timpul efectiv lucrat în regim normat de lucru“.

6.Prin Sentința civilă nr. xxx din 6 decembrie 2016, Tribunalul a admis în parte contestația, a anulat în parte decizia atacată și a obligat-o pe intimată să emită o nouă decizie, prin care să stabilească drepturile de pensie pentru contestator, prin luarea în calcul a retribuției tarifare pentru timpul efectiv lucrat în regim normat de lucru, conform adeverinței depuse în dosar.

7.În esență s-a reținut că prin dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu sunt înlăturate de la determinarea punctajelor anuale acele venituri suplimentare realizate în acord global sau sporul în acord, având în vedere atât caracterul permanent al acestora, cât și faptul că au intrat în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. Având în vedere că veniturile obținute de contestator, cu titlu de retribuție tarifară pentru timpul efectiv lucrat în regim normat de lucru, au fost avute în vedere atunci când s-a calculat contribuția de asigurări sociale, tribunalul a constatat că acestea trebuie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, în caz contrar încălcându-se principiul contributivității.

8.Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 19/2011 și a stabilit că la recalcularea pensiilor trebuie avute în vedere formele de retribuire în acord global, indiferent de legea pensiei aplicabilă, astfel că nu se poate considera că ar privi doar drepturile de pensie stabilite conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000).

9.Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata, susținând că, în raport cu dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, nu există temei legal pentru valorificarea la determinarea punctajului mediu anual a retribuției tarifare pentru timpul lucrat în regim normat de lucru, că această retribuție nu poate fi calificată drept formă de retribuire în acord și că, în mod eronat, instanța de fond a reținut că veniturile primite sub formă de acord global au intrat în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, atât timp cât nu există nicio dovadă în acest sens.

10.În ședința publică din 4 mai 2017, din oficiu, instanța de apel a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

11.Sesizarea a fost considerată admisibilă prin Încheierea din 8 iunie 2017, când, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus și suspendarea judecății.III. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 12. Instanța de trimitere a constatat admisibilitatea sesizării, în raport cu prevederile art. 519 din Codul procedură civilă, motivat de următoarele considerente: de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivității, reținut în considerentele deciziilor nr. 5/2010, nr. 19/2011 și nr. 19/2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în procedura recursului în interesul legii, depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât, potrivit art. 165 alin. (1)-(3) din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare și sporul de vechime.

13.În deciziile amintite, pronunțate în recurs în interesul legii, s-a reținut că sistemul public de pensii instituit prin Legea nr. 19/2000 și consolidat prin Legea nr. 263/2010 are la bază principiul contributivității, iar aplicarea acestui principiu impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioadele anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția pentru asigurări sociale.

14.În cauză, în perioada 1973-1991, contestatorul a fost retribuit în regie sau după timp, modalitate de retribuire prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, cu modificările ulterioare^1. În baza acestei forme de retribuire, de-a lungul anilor, salariatul a încasat venituri variabile: în unele luni, venitul realizat a fost superior veniturilor utilizate la determinarea punctajelor medii anuale în baza Legii nr. 263/2010, în alte luni (majoritare), aceste venituri au fost inferioare salariilor înscrise în carnetul de muncă. Prin adeverințele depuse la dosarul cauzei, angajatorul a certificat că s-a plătit contribuția de asigurări sociale la venitul realizat.

a)numai dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, fără a ține cont că, în anumite luni, venitul realizat în regim normat de lucru este superior venitului rezultat din aplicarea acestui text;

b)principiul contributivității pentru întreaga perioadă de timp retribuită în regie sau după timp, situație în care în lunile în care s-a contribuit mai puțin punctajul lunar va fi mai mic decât cel stabilit conform art. 165 din Legea nr. 263/2010;

c)art. 165 din Legea nr. 263/2010, în lunile în care veniturile realizate au fost mai mici decât salariul înscris în carnetul de muncă și principiul contributivității în lunile în care venitul realizat a fost mai mare.

17.Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

18.În practică, instanța abia acum se confruntă cu adeverințe eliberate de angajator, în care se menționează că există perioade în care s-au realizat venituri și mai mari, dar și mai mici decât cele avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual.

19.Problema de drept este una dificilă, întrucât instanța este obligată să respecte atât dispozițiile legii, cât și deciziile pronunțate în recurs în interesul legii.IV. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 20. Apelanta-intimată Casa Județeană de Pensii B. a susținut că veniturile înscrise într-o adeverință pot fi valorificate indiferent dacă sunt mai mici sau mai mari decât salariile înscrise în carnetul de muncă, cu condiția ca sporurile să fi avut un caracter permanent și să se facă dovada reținerii și virării contribuției de asigurări sociale.

21.Intimatul, prin apărător, a arătat că trebuie să se valorifice doar veniturile suplimentare, conform principiului contributivității.V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 22. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului a apreciat că Legea nr. 263/2010 prevede în art. 165 elementele care se iau în calcul la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv: salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, sporurile cu caracter permanent și sporul de vechime. În anexa nr. 15 la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se menționează expres că formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.23. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, așa cum rezultă din deciziile nr. 5/2010, nr. 19/2011 și nr. 19/2012, pronunțate în recurs în interesul legii, este în sensul stabilirii drepturilor de pensie pe baza principiului contributivității, consacrat expres prin Legea nr. 19/2000 și menținut prin Legea nr. 263/2010.

24.Pornind de la premisa că veniturile realizate sunt mai mari decât cele stabilite potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, dispoziție identică cu cea a art. 165 din Legea nr. 263/2010, s-a reținut că aplicarea principiului contributivității impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioadele anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverințe, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

25.Întrucât anumite categorii de salariați au fost retribuite pe toată durata derulării raporturilor de muncă în baza unor forme de retribuire care permiteau majorarea sau diminuarea retribuției în funcție de anumiți indicatori cantitativi, în practică se constată că salariații nu au realizat întotdeauna venituri mai mari decât venitul ce se ia în calcul la stabilirea punctajului lunar, conform legislației pensiilor.

26.Punctul de vedere al instanței este că stabilirea punctajului lunar trebuie să se facă consecvent, în baza aceluiași temei juridic, pe toată perioada în care salariatul a beneficiat de aceeași formă de retribuire.

27.Instanța a apreciat că nu este admisibil să se realizeze o combinare a art. 165 din Legea nr. 263/2010 cu principiul contributivității, exclusiv în interesul beneficiarului pensiei, astfel încât în lunile în care venitul realizat, la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, este mai mare decât salariul înscris în carnetul de muncă la care se adaugă sporurile, să se țină seama de venitul realizat în regie/acord, iar în lunile în care venitul este mai mic, deci s-a contribuit mai puțin, să se ia în calcul venitul din carnetul de muncă.

28.În opinia instanței, tocmai pentru a înlătura aceste diferențe de retribuție de la o lună la alta, prin art. 165 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a prevăzut un beneficiu în favoarea asiguraților, în sensul că la stabilirea pensiei se ia în calcul salariul înscris în carnetul de muncă, chiar dacă este mai mare decât cel realizat în concret, la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

29.Dacă pensionarul solicită ca la stabilirea pensiei sale să se țină cont de principiul contributivității, înseamnă că a renunțat la beneficiul legii și, la cererea pensionarului, cu asumarea tuturor consecințelor, punctajul se stabilește în funcție de venitul realizat în fiecare lună, la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, venit care poate fi mai mare sau mai mic în raport cu cel înscris în carnetul de muncă.VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 30. Curtea de Apel Bacău a comunicat că nu au fost identificate cauze în care să se fi pus această problemă de drept. Magistrații Secției I civile a Tribunalului Neamț au exprimat două opinii: într-o primă opinie s-a apreciat că, în situația în care veniturile realizate de salariat în perioada respectivă sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă, se valorifică veniturile brute înregistrate în carnetul de muncă, pentru a nu înrăutăți situația contestatorului în cadrul propriei acțiuni; într-o altă opinie nu se prevede posibilitatea existenței unei asemenea situații, cu excepția situației de concediu medical, caz în care se iau în considerare veniturile realizate efectiv.

31.Curtea de Apel Brașov a comunicat opinia judecătorilor Secției civile a Curții, în sensul că dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 nu comportă probleme deosebite de interpretare, fiind fără echivoc că pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, cum dispune alin. (1), întrucât acest act autentic era singurul care certifica salariile conform Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă^2; prevederile alineatelor următoare privesc sporurile cu caracter permanent, între care și sporul de vechime, și care se au în vedere, pe lângă salariul dovedit conform alin. (1), legiuitorul dorind ca la stabilirea punctajului lunar să se asigure principiul contributivității, cum s-a reținut și prin deciziile nr. 5/2010, nr. 19/2011 și nr. 19/2012, astfel încât textul în discuție nu necesită o interpretare specială.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 noiembrie 2017.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu