OrdonantaFormă consolidată
Ordonanta nr. 11 din 23 ianuarie 1996
privind executarea creanţelor bugetare (actualizată până la data de 10 octombrie 2001
- Emitent
- Guvernul
privind executarea creanţelor bugetare (actualizată până la data de 10 octombrie 2001
*)Aceasta ordonanţa este actualizată până la data de 10 octombrie 2001, cu modificările aduse de Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996, Ordonanţa Guvernului nr. 53/1997, Ordonanţa Guvernului nr. 7/1997, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 15/1998, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 22/1999, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 41/1999, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 113/1999, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 222/2000, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2001, Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001.
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al art. 1 lit. b) din Legea nr. 130/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite următoarea ordonanţa:
────────────
* Titlul 1 a fost modificat semnificativ prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
────────────
* Titlul Capitolului 1 din Titlul I al OG 11/1996 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce reprezintă resurse financiare publice, potrivit legii, sunt creanţe bugetare care se executa potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe.
────────────
* Art. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. La 30 iunie 1999 articolul a primit un nou conţinut, conform prevederilor art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999.
Creanţele bugetare se realizează prin încasare efectivă, prin executare silită, când este cazul, precum şi prin alte modalităţi prevăzute în prezenta ordonanţa.
(1)Încasarea şi urmărirea creanţelor bugetare prevăzute la art. 1, care sunt administrate de Ministerul Finanţelor, se asigura de către acesta şi de către unităţile sale teritoriale, respectiv: direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Direcţia generală a vamilor, pentru creanţele stabilite în vama, prin unităţile lor subordonate.
(2)Realizarea creanţelor bugetare prin modalităţile prevăzute la art. 2 poate fi facuta şi de către alte organe, potrivit legii.
Titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se constata şi se individualizează obligaţia de plată privind creanţele bugetare prevăzute, la art. 1, întocmit de organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit legii, astfel:
a)pentru obligaţiile bugetare provenite din impozite şi taxe, care se determina de către organele de specialitate pe baza declaraţiilor de impunere, titlul de creanta îl constituie procesul-verbal de impunere sau, după caz, actul declarativ al contribuabilului;
b)în cazul obligaţiilor bugetare care se stabilesc, potrivit legii, de către plătitor, titlul de creanta îl reprezintă documentul de evidenta întocmit de acesta. Pe baza acestor evidente, plătitorul întocmeşte deconturile sau declaraţiile fiscale, după caz, care se depun la organul de specialitate, potrivit legii;
c)pentru diferenţele constatate între obligaţiile de plată determinate de plătitor şi cele legal datorate, inclusiv majorările de întârziere pentru neplata la termen a impozitelor, a taxelor şi a altor venituri, stabilite cu ocazia verificărilor ulterioare efectuate de organele abilitate de lege în acest scop, titlul de creanta este documentul care cuprinde rezultatele verificării sau constatării;
d)pentru obligaţiile de plată în vama, titlul de creanta îl constituie declaraţia vamală;
e)pentru obligaţiile bugetare care se percep prin plata directa, reprezentând taxe pentru prestarea unor servicii sau taxe de timbru, titlul de creanta îl reprezintă documentul de plată sau actul pe care s-au anulat, conform legii, timbrele mobile fiscale;
f)pentru obligaţiile de plată datorate, potrivit legii, din alte prestări de servicii decât cele prevăzute la lit. e) rezultate din contracte, titlul de creanta îl constituie actul încheiat între părţi;
g)pentru obligaţiile privind plata amenzilor, titlul de creanta este procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii, întocmit de organul prevăzut de lege;
h)în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare şi al altor creanţe bugetare stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanţa judecătorească, titlul de creanta este, după caz, ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti, ori un extras, certificat, întocmit în baza acestor acte;
i)pentru obligaţii bugetare provenind din majorări, titlul de creanta îl constituie actul prin care se constata şi se individualizează suma de plată;
j)în cazul în care asupra unei obligaţii de plată privind creanţele bugetare, dintre cele prevăzute la art. 1, s-a pronunţat o instanţa judecătorească, suma datorată este cea stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, iar în cazul unei contestaţii sau cereri de revizuire adresate organului competent potrivit legii, suma datorată este cea prevăzută în decizia emisă de acesta;
k)alte documente emise de organele competente, prin care se constata şi se individualizează creanţe bugetare.
───────────-
* Art. 4 alin. 1 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996
Plătitor al obligaţiei bugetare este debitorul sau o altă persoană care, în numele debitorului sau potrivit legii, are obligaţia de a plati, de a retine şi de a vărsa, după caz, impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare.
────────────
*Art. 5 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996.
Plata obligaţiilor bugetare se face în numerar, prin virament sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite prin dispoziţiile legale în vigoare.
Plata obligaţiilor bugetare se face în lei.
────────────
* Art. 6^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998, articolul 6^1 a fost modificat.
Abrogat prin art. 3 al Ordonanţei Guvernului nr. 7/1997, aprobată prin Legea nr. 98/1997.
(1)Plata obligaţiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuţie sau alte venituri bugetare, inclusiv majorări de întârziere aferente şi penalităţi de orice fel, în următoarea ordine:
a)obligaţii bugetare cu termene de plată în anul curent;
b)obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decemvrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la lichidarea integrală a acestora; c) majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor bugetare prevăzute la lit. b);
d)obligaţii bugetare cu termene de plată viitoare. (2) În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor bugetare, conform prevederilor alin. 1, creditorul bugetar va proceda la stingerea obligaţiilor bugetare pe care le administrează în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanţă, despre aceasta fiind înştiinţat şi debitorul.
────────────
* Art. 8 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare; Ulterior articolul 8 a fost complet modificat potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare).
(1)Obligaţiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute de reglementările legale.
(2)În cazul în care termenul de plată a obligaţiei bugetare expira într-o zi nelucrătoare, plata se considera în termen, dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare.
(3)Pentru obligaţiile bugetare care nu au prevăzute termene de plată prin actele normative care le-au reglementat, Ministerul Finanţelor este abilitat sa stabilească aceste termene.
(1)Obligaţiile bugetare stabilite de organele competente, prin documente de verificare sau de constatare, se plătesc în termen de cel mult 15 zile de la data semnării sau a comunicării documentului de verificare sau de constatare, care constituie şi înştiinţare de plată.
(2)Exercitarea căilor de atac la organele competente, de către plătitori, cu privire la stabilirea obligaţiilor bugetare, nu suspenda obligaţia acestora de plată.
(3)Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor sau, după caz, autorităţile administraţiei publice locale, prin organele lor competente în soluţionarea obiectiunilor, pot dispune, la cererea plătitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea obligaţiei de plată la bugetul de stat sau, respectiv, la bugetele locale, până la soluţionarea primei cai de atac.
────────────
* Art. 10 alin. 2 şi 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Art. 10 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)În cazul plăţilor în numerar, obligaţia bugetară se considera achitată la data înscrisă în documentul de plată eliberat de unităţile de specialitate.
(2)Pentru plătitorii care au cont bancar, data plăţii este data la care băncile debiteaza contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ştampila şi semnatura autorizata a acestora, cu condiţia creditarii contului bugetar corespunzător.
(3)Societăţile bancare sunt obligate sa vireze sumele reprezentând creanţe bugetare care au fost debitate din contul plătitorului, în contul bugetar corespunzător, în termenul prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile în materie.
────────────
* Art. 11 a fost modificat - în sensul că după alin. 2 s-a introdus alineatul 3 - prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Art. 11 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)În cazul în care obligaţia bugetară nu a fost achitată de debitor, la plata sumei datorate este obligat, în condiţiile legii:
a)moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;
b)cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice supuse reorganizării;
c)asociaţii sau actionarii la societatea comercială debitoare, potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare.
(2)Prevederile alin. 1 se aplică şi persoanelor care, potrivit legii, îşi asuma obligaţia de plată printr-un angajament de plată sau printr-un alt act, încheiat în forma autentică.
────────────
* Art. 12 alin. 2 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996. Ulterior art. art. 12 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 pct. 5 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Alineatul 2 al art. 12 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
────────────
* Titlul Capitolului 4 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Pentru achitarea cu întârziere a obligaţiilor bugetare, debitorii datorează majorări de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare şi până la data realizării sumei datorate inclusiv, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(2)Cota majorărilor de întârziere a obligaţiilor prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, corelata cu taxa oficială a scontului, stabilită de Banca Naţionala a României.
(3)În cazul constatării unor diferenţe de obligaţii bugetare, stabilite de organele competente, majorările de întârziere se datorează începând cu ziua următoare scadentei obligaţiei bugetare, la care s-a stabilit diferenţa, până la data realizării acesteia inclusiv, prevederile alin. 1 aplicându-se în mod corespunzător.
(4)În cazul obligaţiilor bugetare stinse prin compensare, majorările de întârziere pentru neplata acestor obligaţii se calculează până la data la care compensarea a devenit posibila, potrivit legii.
────────────
* Alin. 2 şi 3 ale art. 13 au fost modificate prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Ulterior alin. 3 al art. 13 a fost modificat prin Legea nr. 258 din 30 decembrie 1998 (privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997. Aceasta modificare a fost valabilă până la data de 25 martie 1999, când a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenta nr. 22/1999. Articolul 13 a fost complet modificat prin art. 1 pct. 6 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998 şi din nou modificat complet prin art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare).
(1)Nevirarea sumelor calculate şi reţinute la sursa potrivit legii de către plătitorii obligaţiilor bugetare se sancţionează cu o penalitate de 10% din suma reţinută şi nevirata într-un termen mai mare de 30 de zile. (2) Penalitatea prevăzută la alin. 1 se aplică şi plătitorilor de venituri realizate din România de către persoanele fizice şi juridice nerezidente pentru neretinerea impozitului de la aceste persoane.
(3)Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare, cu excepţia majorărilor de întârziere, a penalitatilor şi a amenzilor, se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare luna şi/sau pentru fiecare fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care aveau termene de plată. Penalitatea de întârziere nu inlatura obligaţia de plată a majorărilor de întârziere şi/sau penalitatilor.
(4)Sancţiunea prevăzută la alin. 1 şi 2 se aplică de către organele competente, o singură dată pentru aceeaşi suma reţinută şi nevirata, respectiv, neretinuta, iar aceasta nu inlatura obligaţia de pata a majorărilor de întârziere şi a penalitatilor de întârziere, conform legii.
────────────
* Art. 13^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Prin Legea nr. 258 din 30 decembrie 1998 art. 13^1 alin. 1 a fost modificat. Întreg articolul 13^1 a fost complet modificat potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
În cazul în care societăţile bancare nu respecta obligaţiile prevăzute la art. 11 alin. 3, majorările de întârziere datorate pentru neplata în termen, prevăzute la art. 13, sunt suportate de către acestea.
────────────
* Art. 14 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de majorări, penalităţi şi amenzi de orice fel, stabilite potrivit legii. De asemenea, nu se datorează majorări de întârziere la sumele reţinute prin poprire pe salariu şi pe pensia debitorului, din suma datorată.
────────────
* Art. 15 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Pentru creanţele bugetare ce urmează a fi stabilite de către instanţele judecătoreşti, organele prevăzute la art. 24, o dată cu introducerea acţiunii împotriva debitorului, precum şi persoanelor care, potrivit legii, răspund solidar cu acesta, pot cere instanţei sa dispună, după caz, înfiinţarea popririi asiguratorii asupra veniturilor, a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile, a ipotecii asigurătoare asupra bunurilor imobile, ce aparţin celor chemaţi în judecata, precum şi orice măsură de indisponibilizare a veniturilor şi bunurilor urmaribile, prevăzută de lege, pentru asigurarea creanţelor bugetare.
(2)Pentru motive temeinice, înfiinţarea măsurilor de asigurare poate fi cerută şi în cazul în care creanţele bugetare urmează a se stabili în alt mod decât cel prevăzut la alin. 1, dispoziţiile Codului de procedura civilă privind ordonanţa preşedinţială fiind aplicabile.
(3)Pentru acţiunile prevăzute la alin. 1 şi 2 nu se datorează depunerea de cauţiuni.
(4)Încheierea instanţei, prin care s-a admis cererea prevăzută la alin. 1, de îndată ce a devenit executorie, potrivit legii, va fi comunicată organului competent.
────────────
* Art. 16 alin. 2 din redactarea iniţială a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996. Ulterior, conform prevederilor art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare art. 16 alin. 2 a devenit art. 16 alin. 3 şi, prin aceeaşi Ordonanţa 53/1997, a fost modificat.
(1)Măsurile de asigurare dispuse de instanţele judecătoreşti, precum şi de alte organe competente, se aduc la îndeplinire de către organele de executare, potrivit dispoziţiilor privind executarea silită a creanţelor bugetare, dacă legea nu prevede altfel.
(2)Organul care aplica măsurile asiguratorii încheie un proces-verbal în care se consemnează toate operaţiunile efectuate.
(3)În temeiul încheierii instanţei sau al dispoziţiei organului competent, veniturile şi bunurile urmaribile vor fi indisponibilizate în măsura necesară asigurării realizării creanţei bugetare.
(4)În cazul inscripţiei ipotecare, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare, precum şi o copie certificată de pe încheiere a instanţei sau de pe dispoziţia organului competent se vor transmite organului de executare în a cărui raza teritorială este situat imobilul, care, potrivit legii, are competenţa de a solicita efectuarea inscripţiei ipotecare în evidentele de publicitate imobiliară.
(5)Actele de dispoziţie care ar putea interveni ulterior inscripţiei ipotecare, prevăzute la alin. 4, sunt nule de drept faţă de creditorii urmăritori.
────────────
* Art. 17 alin. 4 a fost modificat prin art. 1 pct. 7 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Bunurile sechestrate ca măsura asiguratorie, constând în obiecte din metale rare sau pietre preţioase, titluri de valoare, obiecte de arta şi colecţii de valoare, precum şi în obiecte de muzeu, vor fi ridicate în mod obligatoriu.
(2)Bunurile prevăzute la alin. 1 vor fi depuse de organul de executare, în termen de 48 de ore, la cea mai apropiată unitate a Băncii Naţionale a României, ori vor fi date în custodia muzeelor sau a altor unităţi abilitate, după caz.
(3)Mijloacele de plată străine vor fi sechestrate şi ridicate în mod obligatoriu, urmând a fi depuse, spre păstrare, în 48 de ore, la cea mai apropiată unitate bancară abilitata să efectueze operaţiuni în valută.
(4)Bunurile prevăzute la alin. 1 şi 3 se vor păstra de către unitatea la care au fost depuse, la dispoziţia organului care a încuviinţat luarea măsurilor asiguratorii, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
(5)Sumele în lei, ridicate cu ocazia măsurilor de asigurare, se consemnează la unităţile abilitate, pe numele debitorului.
(6)Depunerea bunurilor ori a sumelor prevăzute în prezentul articol se face la dispoziţia organului care a încuviinţat măsurile de asigurare, căruia i se va preda documentul de depunere, în termen de 3 zile de la data depunerii.
În cazul în care, prin măsurile asiguratorii dispuse, nu se asigură realizarea integrală a creanţei bugetare, iar organul de executare constata existenta şi a altor venituri sau bunuri ce pot constitui obiectul acestor măsuri, se poate cere instanţei judecătoreşti sau organului care a încuviinţat măsurile asiguratorii sa hotărască completarea măsurilor dispuse anterior.
În situaţia în care, cu prilejul aplicării măsurilor de asigurare, se găsesc bunuri deţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale, vor fi sesizate organele competente, în vederea luării măsurilor corespunzătoare.
Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă creanta bugetară, măsurile de asigurare pot fi aplicate şi asupra bunurilor comune ce aparţin debitorului şi soţului acestuia. La cererea oricărei părţi, instanţa va hotărî împărţirea bunurilor comune.
Împotriva actelor de aplicare a măsurilor asiguratorii, cel interesat poate face contestaţie la instanţa judecătorească competenţa, dacă legea nu prevede altfel.
────────────
* Art. 22 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)În cazul în care debitorul nu-şi achită obligaţiile de plată potrivit dispoziţiilor titlului I din prezenta ordonanţa, organul de executare îi va transmite o înştiinţare de plată, prin care i se notifica acestuia suma de plată datorată. În termen de 15 zile debitorul urmează să-şi achite obligaţiile restante sau să facă dovada achitării acestora. Înştiinţarea de plată este act premergător executării silite.
(2)Dacă debitorul nu a efectuat plata în termenul prevăzut în înştiinţarea de plată, organul de executare va începe executarea silită prin comunicarea unei somaţii, prin care îi va face cunoscut debitorului ca, în termen de 15 zile, este obligat să efectueze plata sumelor datorate.
(3)Somaţia va cuprinde datele de identificare a debitorului, data emiterii, semnatura şi ştampila organului de executare şi va fi însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu.
(4)Somaţia este obligatorie şi se va comunică debitorului, după cum urmează:
–prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
–prin funcţionarii organelor de executare, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedura, care se aplică în mod corespunzător, sau prin publicare în cotidiene de larga circulaţie.
(5)Dovada comunicării somaţiei potrivit alin. 4 se va înscrie, de îndată, în evidentele organului de executare şi va fi păstrată la dosarul de executare.
(1)Pentru creanţele bugetare administrate de către Ministerul Finanţelor, precum şi pentru cele gestionate de către instituţiile publice, constând în venituri stabilite prin lege, care constituie resurse ale bugetului de stat, sunt abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită, prevăzută de prezenta ordonanţă, organele de specialitate ale direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile subordonate acestora, unităţile subordonate direcţiei Generale a vamilor numai pentru creanţele determinate în vama, precum şi alte organe sau persoane, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
(2)Creanţele trezoreriei statului, astfel cum sunt definite de reglementările legale în materie, se executa silit de către organele de specialitate competente sa gestioneze bugetul trezoreriei statului.
(3)Serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor judeţene, după caz, sunt abilitate sa aducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită în vederea realizării creanţelor aparţinând bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, după caz.
(4)Organele şi serviciile de specialitate prevăzute la alin. 1, 2 şi 3 sunt denumite în continuare organe de executare.
(5)Creanţele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizeaza şi se utilizează de instituţiile publice, provenite din venituri extrabugetare, precum şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin împuterniciţi proprii, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. (6) Pentru creanţele bugetare prevăzute la alin. 3 şi 5 organele abilitate să efectueze procedura de executare silită vor aduce la îndeplinire şi măsurile asiguratorii.
(7)În cazul în care instituţiile publice transmit spre executare silită organelor prevăzute la alin. 1 debite reprezentând venituri extrabugetare, sumele realizate astfel se fac venit la bugetul de stat.
(8)Personalul organelor de executare, împuternicit să aplice măsurile de executare silită, îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat.
────────────
* Art. 24, cu excepţia alin. ultim, a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. La data de 30 iunie 1999 art. 24 a fost complet modificat prin art. 1 pct. 8 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Executarea silită a creanţelor bugetare poate fi pornită numai în temeiul unui titlu executoriu emis de organul competent potrivit legii, ori al unui alt înscris căruia legea îi recunoaşte caracterul de titlu executoriu.
(2)Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta bugetară este scadenta prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut de lege.
(3)Pentru obligaţiile bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii, amenzi, majorări de întârziere şi alte sume datorate şi neachitate la termenul legal de plată, titlul executoriu îl constituie actul, emis sau aprobat de organul competent, prin care acestea se stabilesc.
(4)În cazul în care suma neachitata la scadenta din obligaţia bugetară a fost stabilită de organele competente ale Ministerului Finanţelor sau ale serviciilor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, organul de executare va întocmi pentru fiecare creanta câte un act distinct, denumit titlu executoriu, care va conţine: antetul organului emitent, numele şi prenumele sau denumirea debitorului, domiciliul sau sediul acestuia, precum şi orice alte date de identificare; cuantumul şi natura sumelor datorate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ştampila şi semnatura organului de executare.
(5)Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor bugetare, se va putea întocmi un singur titlu executoriu.
────────────
* Art. 25 alin. 4 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998
Titlurile executorii, astfel cum sunt definite de reglementările legale în vigoare, emise de organele competente, care privesc creanţe bugetare, se transmit în termen de 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 24, în a căror rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul debitorul ori unde acesta este luat în evidenta fiscală.
────────────
* Art. 26 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a carei raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul sau unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. în cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul.
(2)Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator, precum şi serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor judeţene, după caz, pot proceda la indisponibilizarea şi la executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.
(3)Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. 1, comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situaţia debitorului, contul în care se vor vărsa sumele încasate, precum şi orice alte date utile privind identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor supuse executării silite.
────────────
* Art. 27 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Acest articol a fost modificat ulterior prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Art. 27 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, Ordonanţa publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 30 august 1997. La punctul 20 din aceasta Ordonanţa modificatoare se dispune:
Articolul 27 alineatul 1 va avea următorul cuprins:
"Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a carei raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul sau unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul.
Atunci când organul de executare coordonator constata ca exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, poate proceda la indisponibilizarea acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile."
În urma modificării, alin. 1 era asadar format din două paragrafe, art. 27 având următorul conţinut:
(1)Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a carei raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul sau unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul.
Atunci când organul de executare coordonator constata ca exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executarea silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, poate proceda la indisponibilizarea acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.
(2)Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. 1, comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situaţia debitorului, contul în care se vor vărsa sumele încasate, precum şi orice alte date utile privind identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor supuse executării silite.
Totuşi, la o noua modificare - prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 (Monitorul Oficial nr. 315 din 30 iunie 1999) pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998 - se vorbeşte despre faptul ca:
"Articolul 27 alineatul 2 (nu alineatul 1 paragraful 2 - nota noastră) va avea următorul cuprins:
"Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator, precum şi serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor judeţene, după caz, pot proceda la indisponibilizarea şi la executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile."
Evident, o minima logica juridică duce la concluzia ca modificarea se referă la alin. 1 paragraful 2 din textul Ordonanţei 11/1996 - text ce cuprindea aceeaşi idee cu noul text, introdus prin O.U.G. 113/1999 - iar nu la alineatul 2, care descrie procedura de efectuare a executării silite.
Dacă mergem pe ideea aplicării voinţei legiuitorului, ar insemna ca paragraful 2 al alineatului 1 din art. 27 ar reglementa aceeaşi situaţie cu alineatul 2 al aceluiaşi articol, existând asadar un paralelism de reglementare, inadmisibil conform logicii juridice. De aceea am considerat ca reactualizarea legii în formula de mai sus corespunde intentiei legiuitorului, cu precizarea ca numai o republicare a legii, eventual după aprobarea de către Parlament a tuturor ordonanţelor de modificare, poate conduce la aflarea voinţei reale a legiuitorului.
────────────
(1)În cazul debitorilor solidari, debitul se comunică spre executare unui singur organ de executare coordonator al întregii executări silite. Organul de executare coordonator este cel în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul debitorul despre care exista indicii ca deţine mai multe venituri sau bunuri urmaribile.
(2)Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidentele sale şi ia măsuri de executare silită, comunicând întregul debit fiecărui organ de executare în a cărui raza teritorială domiciliază sau îşi au sediul ceilalţi codebitori, aplicându-se dispoziţiile art. 27. (3) Organele de executare sesizate cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia într-o evidenta nominală, vor lua măsuri de executare silită şi vor comunică lunar organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului.
(4)Dacă organul de executare coordonator, care tine evidenta întregului debit, constata ca acesta a fost lichidat prin actele de executare silită, făcute de el însuşi şi de celelalte organe sesizate potrivit alin. 2 el este obligat sa ceara, în scris, acestora din urma sa înceteze de îndată executarea silită.
────────────
* Art. 28 alin. 4 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996.
(1)Organele de executare au obligaţia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum şi a bunurilor şi veniturilor lui urmaribile. în cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea în termen de 30 de zile.
(2)Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de poliţie să facă cercetări, precum şi sa ceara relaţii de la Oficiul Registrului comerţului sau de la oricare altă persoană fizica sau juridică, ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se afla debitorul şi obţinerii oricăror date deţinute în legătură cu acesta.
(3)Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, instiintand, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.
────────────
* Art. 29 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998
Organele de poliţie, persoanele juridice şi fizice, precum şi celelalte organe competente prevăzute la art. 29 alin. 2 sunt obligate sa dea de îndată relaţiile solicitate de organul de executare, fără perceperea vreunei taxe sau vreunui tarif.
(1)Băncile au obligaţia ca în termen de 15 zile sa comunice titularii şi numerele conturilor deschise de persoanele juridice la organul fiscal în evidentele căruia sunt înregistrate acestea.
(2)La cererea organului de executare, băncile sunt obligate să-i furnizeze în scris relaţiile solicitate, necesare urmăririi debitorilor prin poprire, precum şi pentru luarea altor măsuri privind realizarea creanţelor bugetare. Organele de executare sunt obligate să asigure secretul informaţiilor primite.
(3)Ori de câte ori este necesar, poliţia are obligaţia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activităţii de executare silită.
────────────
* Art. 31 alin. 1 - actualmente alin. 2 - a fost modificat prin articolul unic din Legea 108/1996 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Ulterior art. 31 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998, în sensul că înaintea alineatului 1 iniţial s-a dispus introducerea unui alt alineat, devenit, evident, alineatul 1.
Executarea silită se poate întinde asupra tuturor bunurilor şi veniturilor debitorului, urmaribile potrivit legii.
Sumele ce reprezintă veniturile băneşti ale debitorului, persoana fizica, realizate din activitatea proprie, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul de procedură civilă ori de alte dispoziţii legale aplicabile în materie.
(1)În cazul debitorului, persoana fizica, nu se pot urmări, fiind necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi familiei sale:
a)bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor şi la formarea profesională, precum şi la exercitarea profesiei sau a altei ocupaţii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfăşurării activităţii agricole, cum sunt uneltele, seminţele, ingrasamintele, furajele şi animalele de producţie şi de lucru;
b)bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel;
c)alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de doua luni, iar dacă debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recolta;
d)combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;
e)casa locuita de debitor şi familia sa, împreună cu anexele ei şi terenul din jur. Atunci când casa are mai multe locuinţe, se exceptează de la urmărire numai locuinta ocupată de debitor şi familia sa, precum şi terenul şi anexele corespunzătoare acestei locuinţe;
f)obiectele necesare persoanelor handicapate sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave.
(2)Dispoziţiile alin. 1 lit. e) nu sunt aplicabile în cazurile în care executarea silită se face pentru stingerea creanţelor bugetare rezultate din săvârşirea de infracţiuni.
(3)Bunurile, altele decât cele prevăzute la alin. 1, valorile şi sumele de bani aparţinând debitorului, persoana fizica, precum şi bunurile, sumele de bani şi valorile proprietate a debitorului, persoana juridică, pot fi urmărite potrivit legii numai în limita valorii necesare stingerii creanţei bugetare.
────────────
* Art. 34 alin. 1 lit. e) şi art. 34 alin. 2 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996.
(1)În exercitarea atribuţiilor ce revin organelor prevăzute la art. 24, pentru aplicarea procedurii de executare silită, acestea pot:
a)să între în orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridică, sau în alte incinte unde acesta îşi păstrează bunurile, în scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit;
b)să între în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum şi sa cerceteze toate locurile în care acesta îşi păstrează bunurile.
Organul de executare poate intră în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reşedinţa unei persoane fizice, cu consimţământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanţei judecătoreşti competente, aplicându-se dispoziţiile Codului de procedura civilă privind ordonanţa preşedinţială;
c)să solicite şi sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba în determinarea bunurilor proprietatea debitorului.
(2)Accesul organului de executare în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice alta încăpere a debitorului, persoana fizica sau juridică se poate efectua între orele 8,00-18,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum şi în zilele nelucrătoare, în baza autorizaţiei prevăzute la alin. 2 din prezentul articol.
────────────
* Art. 35 alin. 1 lit. a) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
În absenta debitorului sau dacă acesta refuza accesul în oricare dintre încăperile prevăzute la art. 35, organul de executare nu poate să pătrundă în acestea decât în prezenta unui reprezentant al poliţiei şi a doi martori majori. Dispoziţiile art. 35 alin. 2 sunt aplicabile, după caz.
Cheltuielile de executare silită a creanţelor bugetare se suporta din bugetul Ministerului Finanţelor, al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, al autorităţilor administraţiei publice locale sau al instituţiilor publice, după caz.
────────────
* Art. 37 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Acest articol a fost ulterior complet modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Cheltuielile de orice fel necesare efectuării executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Pe baza dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează a fi plătită de către debitor se stabileşte de către organul de executare prin proces-verbal.
(2)În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal.
(3)Pentru sumele stabilite potrivit alin. 1 şi 2, procesul-verbal, semnat de conducătorul organului de executare, constituie titlu executoriu.
(4)În cazul în care prin executarea silită efectuată nu s-au realizat obligaţiile stabilite cu orice titlu în sarcina debitorului, organul de executare va întocmi un proces-verbal în care va consemna atât sumele încasate, cat şi cele care nu au fost recuperate.
Dacă legea nu prevede altfel, organul de executare va inceta de îndată orice executare silită, în cazul în care debitorul, odată cu plata creanţei bugetare, achită cheltuielile de executare, majorările de întârziere, dobânzile, precum şi orice alte sume stabilite în sarcina sa, potrivit legii.
Organele de executare pot folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalităţile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanţa.
Sunt supuse executării silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentând venituri şi disponibilitati băneşti în lei şi în valută, datorate cu orice titlu debitorului de către terţe persoane.
(1)Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice şi persoane juridice, după caz, se înfiinţează de către organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa terţului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată, va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi.
(2)Poprirea nu este supusă validării.
(3)Poprirea înfiinţată anterior, ca măsura de asigurare, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta terţului poprit, şi prin înştiinţarea despre aceasta a debitorului.
(4)Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit alin. 1 şi 3, sa înştiinţeze organul de executare dacă datorează vreo suma de bani debitorului.
(5)Poprirea se considera înfiinţată la data la care terţul poprit, prin înştiinţarea trimisa organului de executare, confirma ca datorează sume de bani debitorului, sau la data expirării termenului prevăzut la alineatul precedent.
(6)După înfiinţarea popririi, terţul poprit este obligat ca, de îndată, să facă retinerile prevăzute de lege şi sa verse sumele reţinute în contul indicat de organul de executare.
(7)În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulţi creditori, terţul poprit va anunta în scris despre aceasta pe creditori şi va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevăzute la art. 71.
────────────
* Art. 42 alin. 5 şi 7 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Pentru realizarea creanţelor bugetare, debitorii deţinători de conturi bancare pot fi urmăriţi prin decontare bancară. În acest caz, odată cu comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu, făcute debitorului potrivit art. 23, o copie certificată de pe acest titlu va fi introdusă în banca unde se afla deschis contul debitorului.
(2)Despre această măsură va fi înştiinţat şi debitorul.
(3)În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate, la data sesizării societăţii bancare, potrivit alin. 1, sumele existente, precum şi cele provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii şi până la achitarea integrală a obligaţiilor bugetare, societatea bancară nu va face nici o plata care ar diminua suma supusă indisponibilizarii, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale.
(4)Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somaţie, indisponibilizarea menţionată la alin. 3 încetează total sau parţial, corespunzător sumei achitate. În caz contrar, banca este obligată să efectueze de îndată executarea.
(5)În situaţia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeaşi zi, organele bancare vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului.
(6)Dispoziţiile art. 42 alin. 7 se aplică în mod corespunzător.
────────────
* Alin. 3 al art. 43 a fost modificat iniţial prin articolul unic din Legea 108/1996 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Ulterior art. 43 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează vreo suma de bani debitorului urmărit sau nu respecta dispoziţiile art. 42 alin. 6 şi 7 şi ale art. 43, precum şi în cazul în care invoca alte neregularităţi în legătură cu drepturile şi obligaţiile părţilor privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a carei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, va pronunţa menţinerea sau desfiinţarea popririi.
(2)Judecata se face cu precădere.
(3)Instanţa poate aplica o amenda civilă de la 50.000 lei la 1.000.000 lei terţului poprit, în cazul în care acesta nu respecta obligaţiile ce-i revin, potrivit legii, privind efectuarea instiintarilor, reţinerilor, precum şi pentru neîndeplinirea oricărei alte obligaţii ce-i revine în legătură cu poprirea.
────────────
* Art. 44 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea şi valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu.
(2)Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepţiile prevăzute de lege.
(3)Înainte de a se trece la valorificarea bunurilor mobile ale debitorului, acestea trebuie sechestrate. Pentru bunurile mobile, anterior sechestrate prin aplicarea de măsuri asiguratorii, nu se va mai proceda la o noua sechestrare pe baza titlului executoriu.
(4)Sechestrul nu poate fi extins mai mult decât este necesar pentru acoperirea creanţei bugetare.
(1)Aplicarea sechestrului se face de către organul de executare, care încheie un proces-verbal de sechestru.
(2)Procesul-verbal de sechestru va cuprinde: denumirea organului de executare; indicarea locului, a zilei şi a orei când s-a făcut sechestrul; numele şi prenumele persoanei care aplica sechestrul, numărul legitimatiei şi funcţia acestuia; precizarea titlului executoriu în baza căruia se face executarea silită; actul normativ în baza căruia se face executarea silită; sumele datorate, pentru a căror executare se aplică sechestrul, inclusiv cele reprezentând majorări de întârziere, menţionându-se şi cota acestora, precum şi actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligaţia de plată; numele, prenumele şi domiciliul debitorului, persoana fizica, ori, în lipsa acestuia, a persoanei majore ce locuieşte împreună cu debitorul sau denumirea şi sediul debitorului, ale altor persoane majore care au fost de faţa la aplicarea sechestrului, precum şi alte elemente de identificare a acestor persoane; data şi numărul de înregistrare a somaţiei de plată; descrierea bunurilor mobile sechestrate, pentru identificarea şi individualizarea acestora, menţionându-se starea de uzura şi eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum şi dacă s-au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla; eventualele obiecţii făcute de persoanele de faţa la aplicarea sechestrului; valoarea estimativă a fiecărui bun sechestrat şi valoarea totală a tuturor bunurilor sechestrate; numele, prenumele şi adresa persoanei în custodia căreia s-au lăsat bunurile, precum şi locul de depozitare a acestora; menţiunea facuta de debitor ca bunurile cuprinse în procesul-verbal nu au mai fost în prealabil sechestrate de alt organ; semnatura reprezentantului organului de executare care a aplicat sechestrul, a debitorului sau, în lipsa lui, a persoanei majore ce locuieşte împreună cu acesta, a altor persoane majore care au asistat la aplicarea sechestrului, precum şi, când este cazul, semnatura custodelui.
Din momentul întocmirii procesului-verbal de sechestru, potrivit art. 46, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp durează executarea silită, debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicţii atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpa.
(1)Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare ori vor fi ridicate şi depozitate de către organul de executare. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare şi când se constată că exista pericol de substituire sau de degradare, organul de executare silită poate aplica sigiliul asupra bunurilor.
(2)Cel care primeşte bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.
(3)În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili o indemnizaţie ţinând seama de activitatea depusa.
────────────
* Art. 48 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
În cazurile în care nu au fost luate măsuri asiguratorii pentru realizarea integrală a creanţei bugetare şi, la începerea executării silite, se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la urmărire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va putea fi aplicată o dată cu comunicarea somaţiei de plată.
────────────
* Art. 49 alin. 2 a fost abrogat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)În vederea valorificării, organul de executare este obligat sa verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul menţionat în procesul-verbal de sechestru, precum şi dacă nu au fost substituite sau degradate.
(2)Când bunurile sechestrate, găsite cu ocazia verificării, nu sunt suficiente pentru realizarea creanţei bugetare, organul de executare va face investigaţiile necesare pentru identificarea şi urmărirea altor bunuri ale debitorului.
(3)Despre cele constatate, organul de executare încheie un proces-verbal, declarand sechestrate, când este cazul, bunurile găsite cu prilejul investigatiilor făcute conform alineatului precedent.
(4)Dacă se sechestreaza şi bunuri gajate pentru garantarea creanţelor altor creditori, organul de executare va trimite şi acestora câte un exemplar din procesul-verbal de sechestru.
(1)Organul de executare care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta în procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin acelaşi proces-verbal vor declara sechestrate, când este necesar, şi alte bunuri pe care le va identifica.
(2)Bunurile prevăzute în procesele-verbale de sechestru încheiate anterior se considera sechestrate şi în cadrul noii executări.
(3)În cazul în care organul de executare constata ca în legătură cu bunurile sechestrate s-au săvârşit infracţiuni, va consemna aceasta în procesul-verbal şi va sesiza de îndată organele de urmărire penală competente.
(1)Odată cu aplicarea sechestrului, organul de executare face şi evaluarea bunurilor sechestrate.
(2)Dacă evaluarea bunurilor sechestrate necesita cunoştinţe de specialitate, organele de executare, după stabilirea unei valori estimative, pot utiliza pentru aceasta servicii prestate de organe sau persoane specializate, care nu se supun reglementărilor privind achiziţiile publice. Despre aceasta va face menţiune în procesul-verbal de sechestru.
(3)În cazul prevăzut la alin. 2, evaluarea se va face după întocmirea procesului-verbal de sechestru, documentul prin care se efectuează evaluarea constituind anexa la procesul-verbal de sechestru. O copie a acestui document se va comunică debitorului.
────────────
* Art. 52 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Dacă obligaţia bugetară nu este achitată în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepţia situaţiilor când, potrivit legii, instanţa judecătorească a dispus desfiinţarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executării.
(2)Abrogat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Pentru a realiza executarea silită cu rezultate cat mai avantajoase, ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, cat şi de drepturile şi obligaţiile debitorului urmărit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate într-una dintre modalităţile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare şi care, faţă de datele concrete ale cauzei, se dovedeşte a fi mai eficienta.
(2)În sensul alin. 1, se poate proceda la valorificarea bunurilor mobile potrivit înţelegerii părţilor, prin vânzare în regim de consignaţie, prin vânzare directa unui cumpărător sau la licitaţie, precum şi în alte modalităţi admise de lege.
(3)Cu acordul organului de executare, debitorul poate proceda el însuşi la vânzarea bunurilor sechestrate, informandu-l în scris despre propunerile ce i s-au făcut, indicând numele şi adresa potenţialului cumpărător, precum şi termenul în care acesta din urma se oferă sa consemneze preţul propus.
────────────
* Alineatul 3 al art. 54 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzarea la licitaţie, organul de executare este obligat sa aducă la cunoştinţa publică celor interesaţi, prin anunţuri în ziare de larga circulaţie, precum şi prin afişarea anunţului privind vânzarea, la sediul sau, al consiliului local în a cărui raza teritorială se afla bunurile sechestrate, la locul stabilit de organul de executare pentru a face vânzarea, precum şi în orice loc public. În anunţul privind vânzarea se vor menţiona următoarele:
–data, ora şi locul vânzării;
–bunurile care se vand;
–preţul lor minim, stabilit conform art. 52, de la care se porneşte licitaţia.
(2)Anunţul prevăzut la alin. 1 va cuprinde data afişării, semnatura organului de executare şi ştampila acestuia.
(3)Publicitatea prevăzută la alin. 1 se va face cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea vânzării. Totodată, despre data, ora şi locul vânzării vor fi înştiinţaţi debitorul, precum şi custodele, dacă a fost desemnat în cauza.
(4)Vânzarea se va putea face de îndată după sechestrarea bunurilor, dacă acestea sunt supuse degradării sau alterarii.
(1)După adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat sa plătească întregul preţ, imediat sau în cel mult 3 zile, în numerar sau cu ordin de plată. În caz contrar, procedura vânzării prin licitaţie se va relua în termen de 5 zile, cheltuielile efectuate cu vânzarea fiind în sarcina adjudecatarului, dispoziţiile art. 38 fiind aplicabile.
(2)Despre desfăşurarea licitaţiei şi rezultatul ei, organul de executare va întocmi un proces-verbal care va fi semnat de el, de debitor, când acesta participa la executare, sau de inlocuitorul acestuia, precum şi de adjudecatarul cumpărător.
(3)Organul de executare va elibera fiecărui cumpărător, precum şi debitorului, un document care va cuprinde în mod obligatoriu: organul emitent, data vânzării, numele şi prenumele sau denumirea cumpărătorului şi debitorului, domiciliul sau sediul acestora, indicarea bunurilor cumpărate, a preţului plătit şi a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.
────────────
* Art. 56 alin. 1 şi 3 au fost modificate prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Dacă la primul termen de licitaţie nu s-a obţinut cel puţin preţul de începere al vânzării, în următoarea perioada de 60 de zile se va fixa încă un termen de licitaţie, la care acest preţ va putea fi redus cu 10%. Dacă acest preţ nu poate fi obţinut, bunurile se pot vinde la cel mai mare preţ oferit.
(2)În cazul în care bunurile mobile nu au fost valorificate prin nici una dintre modalităţile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare, procedura de executare silită a acestora încetează; bunurile, atunci când este cazul, se restituie debitorului, iar creanta bugetară urmează a fi stinsă prin una dintre modalităţile prevăzute de prezenta ordonanţa.
────────────
* Art. 57 alin. 2 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Bunurile imobile ale debitorului pot fi supuse executării silite, în afară de cazurile în care legea dispune altfel.
(2)În cazul în care imobilul urmărit este situat în raza teritorială a altui organ de executare decât acela unde se afla sediul sau domiciliul debitorului, se va proceda potrivit art. 27. (3) Organul de executare va întocmi un proces-verbal de identificare a bunului supus executării, dispoziţiile art. 46 şi 47 aplicându-se în mod corespunzător.
────────────
* Art. 58 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Organele de executare au obligaţia ca, de îndată ce au întocmit procesul-verbal de identificare a imobilului, sa comunice debitorului o somaţie care va cuprinde toate datele de identificare a bunului, menţiunea ca s-a luat măsura înscrierii somaţiei în evidentele de publicitate imobiliară, precum şi aceea ca, dacă nu se face plata sumei datorate în termen de 5 zile, se va proceda la executarea silită a imobilului.
(2)Odată cu comunicarea facuta debitorului, somaţia va fi trimisa organului competent în a cărui raza teritorială se afla imobilul, pentru înscriere în evidentele de publicitate imobiliară. Dispoziţiile art. 17 alin. 4 şi 5 se aplică în mod corespunzător.
────────────
* Art. 59 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Imobilele urmărite silit de către organele de executare se valorifica prin vânzare la licitaţie publică, vânzare directa sau alte modalităţi admise de lege. Prevederile art. 54 se aplică în mod corespunzător.
Autorităţile care ţin evidentele de publicitate imobiliară vor comunică organelor de executare, la cererea acestora, drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul urmărit, precum şi titularii acestora, care vor fi înştiinţaţi de către organul de executare şi chemaţi la termenele fixate pentru vânzarea imobilului şi distribuirea preţului.
Creditorii debitorului, alţii decât titularii drepturilor menţionate la art. 61, sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile de la înscrierea somaţiei în evidentele de publicitate imobiliară, sa comunice în scris organului de executare titlurile pe care le au pentru imobilul prevăzut în somaţie.
────────────
* Art. 62 a fost complet modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)După comunicarea somaţiei şi în tot cursul executării silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei şi a altor venituri obţinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv.
(2)Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizica sau juridică.
(3)Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate potrivit alin. 1 la unităţile abilitate şi va depune recipisa la organul de executare.
(4)Când administrator-sechestru este numita o altă persoană decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o indemnizaţie ţinând seama de activitatea depusa.
────────────
* Art. 63 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Evaluarea bunurilor imobile supuse executării silite se va face potrivit prevederilor art. 52.
(1)Vânzarea la licitaţie se tine la locul unde se afla imobilul sau la locul stabilit de organul de executare, după caz.
(2)Primul termen de licitaţie se va putea fixa numai după expirarea termenului de 30 de zile de la comunicarea somaţiei la care se referă art. 59. (3) Cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru ţinerea licitaţiei, organul de executare este obligat sa aducă la cunoştinţa celor interesaţi, prin anunţuri în ziare de larga circulaţie, prin afişarea anunţurilor de vânzare pe imobilul scos la vânzare, la sediul sau şi al consiliului local în a carei raza teritorială este situat imobilul, precum şi la locul stabilit pentru ţinerea licitaţiei, dacă acesta este altul decât cel unde se afla imobilul. Când se considera necesar, publicitatea vânzării se poate face şi prin orice alte mijloace de informare. Totodată, despre data, ora şi locul licitaţiei va fi înştiinţat debitorul şi administratorul-sechestru.
(4)Anunţul de vânzare la licitaţie va cuprinde datele de identificare a imobilului şi descrierea lui sumară, indicarea, dacă este cazul, a drepturilor reale şi a celorlalte sarcini înscrise în evidentele de publicitate imobiliară care grevează imobilul, condiţiile vânzării, preţul la care a fost evaluat imobilul, data, ora şi locul vânzării, numele şi domiciliul sau denumirea şi sediul debitorului, precum şi cele ale creditorilor urmăritori, titlul executoriu în temeiul căruia se face executarea, data afişării anunţului, semnatura şi ştampila organului de executare.
(5)Oferta de cumpărare se va prezenta în scris organului de executare, însoţită de dovada plăţii sumei reprezentând 10% din valoarea imobilului.
(6)În cazul în care adjudecarea nu s-a făcut în favoarea celui care a făcut oferta de cumpărare, acestuia i se va restitui suma depusa.
(7)Pentru fiecare termen de licitaţie, ulterior celui prevăzut la alin. 2, se va face o noua publicitate a vânzării.
────────────
* Art. 65 alin. 3 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)La termenul de licitaţie organul de executare va citi mai întâi anunţul de vânzare şi ofertele scrise primite până la acea data. Licitaţia va începe de la cel mai mare preţ din ofertele scrise, dacă acesta este superior celui la care s-a făcut evaluarea potrivit art. 52, iar în caz contrar, ea va începe de la acest din urma preţ.
(2)Dacă nu s-a obţinut preţul la care s-a făcut evaluarea imobilului, se va fixa un nou termen, de cel mult 30 de zile, când licitaţia începe de la acelaşi preţ.
(3)În cazul în care imobilul nu a fost vândut nici la a doua licitaţie, se va fixa un al treilea termen de licitaţie, de cel mult 30 de zile, când imobilul poate fi vândut la cel mai mare preţ oferit.
────────────
* Prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998 a fost abrogat alineatul 4 al articolului 64.
(1)Organul de executare va întocmi un proces-verbal de licitaţie, în care se vor consemna rezultatul acesteia, modul în care s-a desfăşurat, precum şi elementele prevăzute la art. 56 alin. 3. (2) Procesul-verbal de licitaţie se va semna de organul de executare şi de cumpărător sau de reprezentantul împuternicit al acestuia şi se va preda cumpărătorului după achitarea integrală a preţului.
(3)Procesul-verbal de licitaţie constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscrierea în evidentele de publicitate imobiliară la organele competente în a căror rază teritorială este situat imobilul.
────────────
* Art. 67 a fost complet modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)În condiţiile şi la termenele stabilite de organul de executare sau cu acordul acestuia şi, atunci când este cazul, cu acordul creditorului care participa la urmărire pentru realizarea unei alte creanţe decât cea bugetară, cumpărătorii pot sa plătească preţul în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din preţul de evaluare sau de adjudecare al imobilului, după caz, şi cu plata unei dobânzi stabilite la nivelul taxei oficiale a scontului.
(2)În cazul vânzării directe sau la licitaţie cumpărătorului i se va preda procesul-verbal după plata avansului din preţ, stabilit în condiţiile alineatului precedent, şi nu va putea instraina imobilul decât după plata în întregime a preţului, art. 67 alin. 1 şi 3 aplicându-se în mod corespunzător.
(3)Procesul-verbal în care s-a consemnat vânzarea cu plata în rate se va transmite organului de executare coordonator şi creditorului. Totodată un exemplar al aceluiaşi proces-verbal va fi trimis organelor competente pentru înscrierea în evidentele de publicitate imobiliară a interdicţiei de înstrăinare a imobilului până la plata integrală a preţului.
(4)În cazul în care cumpărătorul, căruia i s-a încuviinţat plata preţului în rate, nu plăteşte restul de preţ în condiţiile şi la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, procesul-verbal în care s-a consemnat vânzarea cu plata în rate constituind titlu executoriu.
────────────
* Art. 67^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Dacă imobilul urmărit nu a putut fi valorificat prin vânzare la licitaţie, în condiţiile art. 65-67, organul de executare va repeta procedura de licitaţie cel puţin odată pe an în termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.
(2)Cat timp, potrivit alin. 1, poate avea loc reluarea procedurii de licitaţie, se menţine indisponibilizarea imobilului, dispusă potrivit art. 59 alin. 2. În aceeaşi perioadă, organul de executare, după caz, va putea lua măsura numirii, menţinerii ori schimbării administratorului-sechestru sau va putea proceda la valorificarea imobilului în orice mod admis de lege.
În tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile ale debitorului, persoana juridică, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de licitaţie, obligaţiile bugetare pot fi realizate, la propunerea debitorului şi cu acordul Ministerului Finanţelor, prin trecerea în proprietatea statului a bunurilor imobile supuse executării silite. În acest sens, organul de executare, va transmite un exemplar al dosarului de executare, împreună cu propunerile sale şi ale debitorului, direcţiei de specialitate din Ministerul Finanţelor, care va decide oportunitatea acestei măsuri şi va cere, după caz, organului de executare încheiere a procesului-verbal de trecere în proprietatea statului a bunului imobil şi stingerea creanţei bugetare pentru care s-a început executarea silită.
────────────
* Art. 68^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Procedura de executare silită a imobilului încetează în cazul în care acesta nu poate fi valorificat în nici una dintre modalităţile admise de dispoziţiile legale.
(2)După încetarea executării potrivit alin. 1, se vor lua măsuri de radiere a inscripţiei ipotecare, precum şi pentru îndeplinirea procedurii prevăzute de lege pentru stingerea creanţei bugetare.Secţiunea a 4-a Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silită
(1)Suma realizată prin executare silită reprezintă suma de bani încasată prin poprire, precum şi suma diminuată, după caz, cu taxa pe valoarea adăugată, obţinută din valorificarea bunurilor debitorului prin modalităţile prevăzute de lege.
(2)Suma de bani realizată prin executare silită se eliberează creditorului, prin modalităţile de plată admise de lege, până la acoperirea integrală a drepturilor sale.
(3)Dacă suma ce reprezintă atât creanta bugetară, cat şi cheltuielile de executare este mai mica decât suma realizată prin executare silită, cu diferenţa se va proceda la compensare, potrivit art. 87, sau se restituie, la cerere, debitorului.
────────────
* Alin. 2 al art. 70 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Ulterior, întreg art. 70 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
1) În cazul în care executarea silită, de competenţa organelor prevăzute la art. 24, a fost pornită de mai mulţi creditori sau când, până la eliberarea şi distribuirea sumei rezultate din executare, au depus şi alţi creditori titlurile lor, aceste organe vor proceda la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferinta, dacă legea nu prevede altfel:
a)creanţele reprezentând cheltuielile de orice fel, făcute cu urmărirea şi conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie;
b)creanta reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora, pensii, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau întărirea sănătăţii, acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii;
c)creanţele rezultând din obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru copii sau de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenta;
d)creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale;
e)creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat;
f)creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite;
g)creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii;
h)creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale, după caz;
i)alte creanţe.
(2)Pentru plata creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinta, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată din executare se repartizează între creditori, proporţional cu creanta fiecăruia.
────────────
* Art. 71 alin. 1 partea introductivă a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Art. 71 alin. 1 lit. d) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Cheltuielile de judecată şi dobânzile sau alte asemenea accesorii ale creanţei principale prevăzute în titlul executoriu vor urma ordinea de preferinta a creanţei principale.
────────────
* Art. 72 a avut iniţial trei alineate. Alineatele 1 şi 2 ale articolului au fost modificate prin art. 8 al Ordonanţei de urgenta nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 479 din 2 octombrie 2000., Ordonanţa care a intrat în vigoare la 7 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, asa cum a prevăzut nr. 290 din 29 decembrie 2000 Ordonanţa de urgenta nr. 290/2000.
(1)În cazul vânzării bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care a luat cunoştinţa în condiţiile art. 50 alin. 4 ori ale art. 61, organul de executare este obligat sa înştiinţeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost conservate aceste sarcini pentru a participa la distribuirea preţului.
(2)Creditorii care nu au participat la executarea silită pot depune titlurile lor în vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai până la data întocmirii de către organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.
────────────
* Art. 73 alin. 2 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită se va face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când organul de executare va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu înştiinţarea părţilor şi a creditorilor care şi-au depus titlurile.
────────────
* Art. 74 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită, organul de executare va întocmi de îndată un proces-verbal care se va semna de toţi cei prezenţi la aceasta.
(2)Cel nemulţumit de modul în care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită poate cere organului de executare sa consemneze în procesul-verbal obiecţiile sale.
(1)Cei interesaţi pot face contestaţie împotriva oricărei executări silite, fiecărui act de executare silită efectuat de organele de executare competente, precum şi în cazul în care acest organ refuza sa îndeplinească un act de executare în condiţiile legii.
(2)Contestaţia poate fi facuta şi împotriva titlului executoriu, în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre data de o instanţa judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu exista o procedură care să prevadă posibilitatea ca o instanţa competenţa să se pronunţe asupra acestuia.
(3)Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competenţa potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă.
(1)Contestaţia la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când:
a)contestatorul, din comunicarea somaţiei sau din alta înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod, a luat cunoştinţa de executarea ori de actul de executare pe care le contesta;
b)contestatorul a luat cunoştinţa, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;
c)cel interesat a luat cunoştinţa, potrivit lit. a), de eliberarea sau de distribuirea sumelor pe care le contesta.
(2)Contestaţia, prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.
1) Până la judecarea contestaţiei, instanţa, la cerere, prin încheiere motivată, poate suspenda executarea silită.
(2)Odată cu încuviinţarea suspendării, contestatorul va putea fi obligat să depună o cauţiune, dar nu mai mult decât suma ce reprezintă obligaţia bugetară pentru care se face executarea silită şi cheltuielile de executare. La stabilirea cauţiunii, instanţa va ţine seama de înscrisul constatator al dreptului invocat de contestator, de starea solvabilităţii sale, de valoarea bunurilor supuse executării silite, de cuantumul sumei datorate, precum şi de orice alte date ce interesează soluţionarea contestaţiei.
────────────
* Alineatul 3 al art. 78 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
La judecarea contestaţiei instanţa va cita şi organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit.
La cererea oricărei părţi interesate, instanţa poate decide, în cadrul contestaţiei la executare, asupra împărţirii bunurilor pe care debitorul le deţine în proprietate comuna cu alte persoane.
Instanţa care a admis contestaţia, odată cu desfiinţarea executării, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, sa i se restituie celui îndreptăţit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.
────────────
* În urma unei erori de numerotare, s-a dispus prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996: "în cadrul titlului III "Executarea silită", în loc de: "Capitolul V" se va citi: "Capitolul IV""
(1)La cererea temeinic justificată a debitorilor Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz, pot acorda:
a)amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare;
b)amânări sau eşalonări la plata majorărilor de întârziere şi/sau penalităţi de întârziere;
c)scutiri sau reduceri de impozite şi taxe, în condiţiile legii;
d)scutiri sau reduceri de majorări de întârziere şi/sau penalităţi de întârziere. (2) Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz, pot acorda eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii bugetare şi a majorărilor de întârziere pe o perioadă de maximum 5 ani care poate începe cu un termen de graţie de până la 6 luni cuprins în perioada de eşalonare, precum şi amânări la plata impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii bugetare şi a majorărilor de întârziere pe o perioadă de cel mult 6 luni.
(3)Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda înlesniri la plata, în condiţiile prezentei ordonanţe, pentru creanţele reprezentând venituri bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale.
(4)Începând cu data comunicării aprobării, pentru creanţele bugetare pentru care s-au aprobat înlesniri la plata executarea silită nu se porneşte sau nu se continua, după caz.
(5)Agenţii economici care beneficiază de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe, nu pot participa la nici o procedură de privatizare organizată de instituţiile publice implicate sau de agenţii de privatizare, în vederea cumpărării de acţiuni la alte societăţi comerciale, sau la achiziţionarea de alte valori mobiliare ori părţi sociale, pe perioada în care beneficiază de înlesnirile la plata acordate.
(6)Orice suma, de restituit sau de rambursat, de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetul altor autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz, reprezentând impozite, taxe sau alte obligaţii bugetare, va modifica graficul de eşalonare aprobat prin afectarea ultimelor rate din grafic.
(7)Prin ordin al ministrului finanţelor publice sau al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, după caz, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc procedura, criteriile şi competentele de acordare a înlesnirilor la plata creanţelor bugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau de Ministerul Muncii şi Solidarităţii sociale, după caz, cu avizul Consiliului Concurentei. În cazul celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale procedura se stabileşte de către acestea, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului Concurentei.
(8)Pentru autorităţile administraţiei publice locale procedura şi competentele de acordare a înlesnirilor la plata se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice şi cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului Concurentei.
(9)Analiza şi/sau soluţionarea cererilor de înlesniri la plata se realizează de comisii stabilite la nivelul fiecărui creditor bugetar.
(10)Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz, poate acorda înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare, prevăzute la alin. 1 lit. a), pentru o sumă totală mai mare de 500 miliarde lei şi/sau înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare, prevăzute la alin. 1 lit. d), pentru sume mai mari de 50 miliarde lei.
(11)Înlesnirile la plata se pot acorda atât înaintea începerii executării silite, cat şi în timpul efectuării acesteia. Pentru acordarea înlesnirilor la plata creditorii bugetari pot cere debitorilor, persoane juridice, constituirea de garanţii, în termen de 60 de zile de data comunicării aprobării înlesnirilor.
(12)Înlesnirile la plata creanţelor bugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice, de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz, se acordă pe baza datelor din evidenta analitica pe plătitori de la nivelul organelor teritoriale la care contribuabilii sunt înregistraţi ca plătitori de impozite, taxe, contribuţii şi alte obligaţii bugetare sau a unui document de verificare întocmit la sediul social al debitorului pe baza datelor din ultima balanţa de verificare.
(13)Diferenţele de impozite, taxe, contribuţii şi alte obligaţii bugetare, precum şi majorările de întârziere aferente acestora, constatate în urma controalelor efectuate ulterior de organele competente ale Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz, se achită conform prevederilor legale în vigoare.
(14)Pentru debitorii persoane juridice, aflaţi în proces de privatizare ori cuprinşi în programe speciale care să conducă la creşterea atractivităţii acestora la privatizare, înlesnirile la plata se acordă de Guvern, de la caz la caz, prin hotărâre, la propunerea instituţiilor publice implicate în procesul de privatizare şi cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi al celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz. Sumele pentru care se acordă înlesniri la plata sunt cuprinse în certificatele de obligaţii bugetare eliberate la cererea instituţiilor publice implicate sau a agentului de privatizare, adresată Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi altor autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, după caz. Certificatele de obligaţii bugetare se întocmesc conform reglementărilor legale în vigoare.
(15)Ajutoarele de stat, calculate pentru înlesnirile la plata acordate în condiţiile prezentei Ordonanţe de Guvernul României, vor fi notificate Consiliului Concurentei de furnizorul ajutorului de stat, în conformitate cu reglementările legale privind ajutorul de stat.
────────────
* Art. 82 alin. 1 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Prin aceeaşi Ordonanţa 53/1997 s-a adăugat, după alin. 2, un alt alineat, evident cu renumerotarea alineatelor următoare.
Art. 82 alin. 4 - devenit astfel alin. 5 - şi art. 82 alin. 5 - devenit alin. 6 - a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998. art. 82 a fost complet modificat.
Art. 82 a fost din nou modificat prin art. unic al Ordonanţei de urgenta nr. 222 din 24 noiembrie 2000 pentru modificarea art. 82 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Ulterior acest articol a suferit o noua modificare prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta nr. 43/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Ulterior, art. 82 alin. 1 a primit un nou conţinut, conform prevederilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare).
Pe perioada amânării sau eşalonării se datorează majorări. Cota majorărilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor, corelata cu taxa oficială a scontului.
────────────
* Art. 83 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Nerespectarea condiţiilor şi a termenelor în care s-au aprobat înlesnirile la plata atrage anularea acestora, începerea sau continuarea, după caz, a executării silite pentru întreaga suma neplatita şi obligaţia de plată a majorărilor de întârziere calculate de la data la care termenele şi/sau condiţiile nu au fost respectate.
(2)O noua cerere pentru acordarea unor înlesniri la plata obligaţiilor bugetare nu poate fi depusa timp de 6 luni de la data nerespectării înlesnirilor anterioare acordate.
────────────
* Art. 84 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998. Ulterior acest articol a suferit o noua modificare prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta nr. 43/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
abrogat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Se compensează sau se restituie plătitorului următoarele sume:
a)cele plătite fără existenta unui titlu de creanta;
b)cele plătite în plus faţă de obligaţia bugetară;
c)cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;
d)cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
e)cele de rambursat de la bugetul de stat;
f)cele stabilite prin hotărâri sau decizii ale organelor jurisdicţionale sau administrative.
────────────
* Art. 86 lit. e) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Sumele plătite în plus se compensează după cum urmează:
a)cu obligaţii bugetare cu termene de plată în anul curent;
b)cu obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la lichidarea integrală a acestora;
c)cu majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor bugetare prevăzute la lit. b);
d)cu obligaţii bugetare cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.
────────────
* Art. 87 alin. 1 liniuţa 1 şi alin. 2 au fost modificate prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Ulterior, articolul 87 a fost complet modificat potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2001 (pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare).
Compensarea sumelor se face de organul de specialitate competent, din oficiu sau la cererea plătitorului, în termen de 30 de zile, cu alte obligaţii bugetare, indiferent de natura lor.
Organul competent va înştiinţa în scris pe plătitor despre măsura compensării, luată potrivit art. 87, în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii.
(1)Rambursarea sumelor provenind din taxa pe valoarea adăugată şi restituirea sumelor provenind din accize se fac conform prevederilor legale aplicabile în materie. Organele fiscale competente vor efectua, potrivit art. 86 şi 87, compensări cu obligaţii bugetare mai vechi provenite din taxa pe valoarea adăugată sau accize, după caz. dacă, după efectuarea acestei compensări mai rămân sume de rambursat din taxa pe valoarea adăugată sau de restituit din accize, după caz, organul fiscal competent va proceda la compensarea cu alte obligaţii bugetare, potrivit art. 87. (2) Sumele rămase după efectuarea compensării prevăzute de alin. 1 se restituie, la cererea plătitorilor.
────────────
* Art. 90 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligaţiile bugetare se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat naştere dreptul la compensare sau la restituire.
────────────
* Art. 91 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Organele de executare prevăzute la art. 24, în scopul realizării creanţelor bugetare, pot conveni, potrivit legii, cu debitorul sau cu terţe persoane juridice sau fizice, transmiterea sau stingerea obligaţiilor bugetare legale.
(2)Creanţele bugetare faţă de debitorii societăţilor comerciale, aflate în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, pot fi cesionate persoanelor juridice la valoarea nominală, pe baza convenţiei încheiate cu organul de executare.
(3)Atunci când plata sumelor datorate în baza convenţiei prevăzute la alineatul precedent se face în rate, persoana juridică va plati o dobânda stabilită la nivelul taxei oficiale a scontului, garantand îndeplinirea obligaţiei prin garanţii bancare.
────────────
* Alineatele 2 şi 3 ale art. 92 au fost introduse prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Ministerul Finanţelor, în numele statului sau al administraţiei publice locale, după caz, exercita toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale, inclusiv la cele rezultate din restructurarea regiilor autonome, la care stingerea creanţelor bugetare se face potrivit modalităţilor prevăzute în prezenta ordonanţa.
(2)Societăţile comerciale care sunt supuse prevederilor prezentei ordonanţe se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului, iniţiate de Ministerul Finanţelor, cu avizul ministerelor care gestionează creanţe bugetare restante.
(3)Prin aceleaşi hotărâri ale Guvernului se transfera acţiunile deţinute de stat de la Fondul Proprietăţii de Stat la Ministerul Finanţelor, care le va administra pe durata exercitării procedurilor prevăzute în prezenta ordonanţa. (4) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. 2 şi 3 se vor efectua menţiunile corespunzătoare atât în registrul comerţului, cat şi în registrele de evidenţiere a acţionarilor, constituite conform legii.
(5)Operaţiunile prevăzute la alin. 4 sunt obligatorii şi sunt scutite de plată oricăror taxe, tarife sau comisioane.
(6)În cazul nerealizarii stingerii totale sau parţiale a creanţelor bugetare prin modalităţile prevăzute în prezenta ordonanţa, prin hotărârea Guvernului acţiunile deţinute de stat vor fi transferate de la Ministerul Finanţelor la Fondul Proprietăţii de Stat.
────────────
* Articolul 92^1 a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
În cazul debitorilor, societăţi comerciale, la care statul sau autorităţile administraţiei publice locale sunt acţionari, creanţele bugetare restante se pot stinge prin următoarele modalităţi:
a)plata efectivă facuta de către terţe persoane către Ministerul Finanţelor, care acţionează atât în calitatea prevăzută la art. 92^1, cat şi ca reprezentant al titularilor creanţelor bugetare restante;
b)plata efectivă facuta de către terţe persoane juridice din sumele obţinute ca urmare a vânzării acţiunilor deţinute de stat pe pieţele organizate, dispusă de Ministerul Finanţelor;
c)plata efectivă facuta de către debitor din sumele obţinute ca urmare a vânzării acţiunilor din emisiunea facuta în acest scop, la cererea Ministerului Finanţelor;
d)plata efectivă facuta de către debitor din sumele obţinute ca urmare a unor emisiuni de obligaţiuni convertibile în acţiuni, facuta în acest scop, la cererea Ministerului Finanţelor;
e)conversia creanţelor bugetare în acţiuni emise de societăţile comerciale debitoare, având ca efect majorarea capitalului social;
f)prin orice combinaţie a modalităţilor prevăzute la lit. b)-e).
────────────
* Articolul 92^2, introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, a fost completat prin OUG nr. 41/1999 (pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare). La 30 decembrie 1999 acest articol a primit un nou conţinut, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta nr. 211/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)În cazul modalitatii prevăzute la art. 92^2 lit. a), preţul acţiunilor destinate vânzării se stabileşte prin negociere directa sau indirecta cu terţii plătitori ori prin licitaţie, pe baza unui raport de evaluare întocmit anterior.
(2)În cazul modalităţilor de stingere a creanţelor bugetare restante, prevăzute la lit. a), b) şi e) ale art. 92^2, preţul acţiunilor se stabileşte pe baza raportului dintre cerere şi oferta, fără a exista un preţ minim.
────────────
* Articolul 92^3, introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, a fost modificat în ceea ce priveşte alineatul 2 prin Ordonanţa de urgenta nr. 211/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Al treilea alineat - existent în formularea iniţială a Ordonanţei - a fost abrogat prin OUG nr. 41/1999 (pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare).
(1)Terţii plătitori sunt obligaţi sa vireze integral sumele rezultate din vânzarea acţiunilor, potrivit art. 92^2 lit. a), în termenele stabilite în convenţia încheiată cu Ministerul Finanţelor, în conturile indicate de acesta.
(2)Neplata sumelor datorate în termenul stabilit conform alin. 1 atrage rezoluţiunea de plin drept a convenţiei încheiate. Ministerul Finanţelor este obligat sa prevadă clauza penală pentru neexecutarea convenţiei, care nu poate fi mai mica de 10% din valoarea contractului.
(3)În cazul modalitatii prevăzute la art. 92^2 lit. b), terţii plătitori sunt obligaţi sa vireze sumele rezultate din tranzacţii în termen de 4 zile lucrătoare de la data efectuării tranzacţiilor, în conturile indicate de Ministerul Finanţelor. (4) Nerespectarea dispoziţiilor alin. 3 da dreptul Ministerului Finanţelor de a sesiza Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare în vederea constatării şi sanctionarii faptelor conform prevederilor Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori şi celorlalte reglementări aplicabile în materie.
(5)Societăţile comerciale care procedează potrivit dispoziţiilor cuprinse la art. 92^2 lit. c) şi d) sunt obligate ca, în termen de doua zile de la încasarea sumelor rezultate din vânzarea acţiunilor şi obligaţiunilor respective, să le vireze în conturile indicate de Ministerul Finanţelor. Aceste sume nu pot fi urmărite şi executate în cadrul nici unei proceduri de executare silită şi nici nu pot fi folosite de către societatea comercială cu alta destinaţie decât cea prevăzută de prezenta ordonanţa.
────────────
* Articolul 92^4 a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)În cazul aplicării modalitatii de stingere a creanţelor bugetare, prevăzută la art. 92^2 lit. a), terţii plătitori dobândesc acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale ale căror debite sunt astfel stinse corespunzător sumei achitate, în condiţiile stabilite prin convenţie.
(2)Convenţia prevăzută la alin. 1 se încheie între Ministerul Finanţelor şi terţii plătitori. În acest scop Ministerul Finanţelor va apela la consultanţi, care pot fi bănci de investiţii, societăţi de administrare ori societăţi de valori mobiliare.
(3)Convenţia încheiată între Ministerul Finanţelor şi terţul plătitor constituie temeiul legal prin care se transfera dreptul de proprietate asupra acţiunilor deţinute de stat către terţul plătitor.
(4)Convenţiile încheiate în temeiul prevederilor prezentului articol sunt acte autentice şi sunt scutite de plată oricăror taxe sau tarife.
────────────
* Articolul 92^5 a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)În cazul aplicării modalitatii de stingere a creanţelor bugetare, prevăzută la art. 92^2 lit. b), Ministerul Finanţelor va inainta Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, prin consultanţii menţionaţi la art. 92^5, prospectul de oferta publică de vânzare, solicitând autorizarea acesteia. (2) Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare este obligată să se pronunţe cu privire la prospectul de oferta publică de vânzare în termen de cel mult 5 zile de la primirea acestuia.
(3)În cazul refuzului motivat al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare de eliberare a autorizaţiei, Ministerul Finanţelor, prin consultantul menţionat la art. 92^5, va putea inainta din nou prospectul de oferta publică de vânzare după îndeplinirea cerinţelor formulate.
(4)După autorizarea de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Finanţelor va proceda la distribuirea acţiunilor pe pieţele organizate.
────────────
* Articolul 92^6 a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)În cazul aplicării modalităţilor de stingere a creanţelor bugetare, prevăzute la art. 92^2 lit. c) şi d), la cererea Ministerului Finanţelor, în termen de 5 zile, administratorii societăţi lor comerciale debitoare, stabilite prin hotărâre a Guvernului, vor convoca adunarea generală extraordinară a acţionarilor pentru ca, în scopul acoperirii creanţelor bugetare restante, sa decidă cu privire la emisiunea de acţiuni sau de obligaţiuni, în condiţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată. (2) În adunarea generală extraordinară a acţionarilor, prevăzută la alin. 1, reprezentanţii statului anume desemnaţi vor cere adoptarea hotărârii privind stingerea obligaţiilor bugetare restante, prin modalităţile menţionate la acelaşi alineat. (3) În cazul modalitatii de stingere a creanţelor bugetare, prevăzută la art. 92^2 lit. e), ca urmare a aprobării Guvernului, la cererea Ministerului Finanţelor şi la solicitarea societăţii de administrare sau de investiţii, în termen de 5 zile administratorii societăţii comerciale debitoare vor convoca adunarea generală extraordinară a acţionarilor, care va hotărî cu privire la conversia creanţelor bugetare în acţiuni emise de respectiva societate, prin majorarea capitalului social. Conversia se face la valoarea nominală a acţiunilor.
────────────
* Articolul 92^7, introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, a avut iniţial 2 alineate. Cel de-al treilea alineat a fost adăugat prin art. 1 din Ordonanţa de urgenta nr. 211/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Începând cu data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care se stabilesc societăţile comerciale care intra sub incidenţa prevederilor art. 92^2 se suspenda procedurile de executare silită pornite împotriva acestora, precum şi procedurile de privatizare sau de lichidare iniţiate de Fondul Proprietăţii de Stat. De asemenea, se suspenda şi orice amânări şi eşalonări privind plata obligaţiilor bugetare.
(2)Suspendarea încetează, dacă creanţele bugetare nu au fost stinse, prin modalităţile menţionate la art. 92^2, în termenele prevăzute în hotărârile Guvernului.
(3)De la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prin care se stabilesc societăţile comerciale care intra sub incidenţa prevederilor art. 92^2 şi până la stingerea creanţelor bugetare prin modalităţile prevăzute în prezenta ordonanţă, nu se mai calculează şi nu se mai datorează majorări de întârziere.
(4)În cazul în care prin vânzarea acţiunilor statului, după stingerea creanţelor bugetare, au rămas sume disponibile, acestea se fac venit la bugetul de stat.
(5)În cazul modalitatii de stingere a creanţelor bugetare, prevăzută la art. 92^2 lit. e), Ministerul Finanţelor exercita toate drepturile statului în calitatea sa de acţionar la societăţile comerciale debitoare, prin intermediul unor societăţi de administrare sau de investiţii, înfiinţate şi organizate potrivit ordonanţei Guvernului nr. 24/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994, încheind în acest sens un contract de administrare.
(6)Pe baza ofertelor primite de la societăţile de administrare sau de investiţii, Ministerul Finanţelor va proceda la încheierea contractelor de administrare prin organizarea de licitaţii.
(7)Contractele de administrare se vor încheia pe o durată cuprinsă între 12 şi 36 de luni. Durata acestora se va stabili prin hotărârea Guvernului. La expirarea termenului prevăzut în hotărârea Guvernului acesta va decide cu privire la preluarea acţiunilor nevalorificate de societatea de administrare sau de investiţii, desemnând în acest sens administratorul acţiunilor aflate în proprietatea statului.
(8)Societatea de administrare sau de investiţii beneficiază de comisioane pentru activitatea de administrare a acţiunilor, precum şi pentru valorificarea acestora, care se stabilesc prin contract, potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului, din profitul net realizat de societăţile comerciale ale căror acţiuni sunt administrate.
(9)Sumele obţinute din valorificarea acţiunilor sunt venituri ale bugetelor administrate de către titularii de creanţe bugetare ale căror creanţe au fost supuse conversiei, proporţional cu valoarea acestora.
───────────
* Articolul 92^8, introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, a avut iniţial patru alineate. Ultimele cinci alineate ale articolului au fost adăugate prin Ordonanţa de urgenta nr. 211/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Hotărârile Guvernului prevăzute la art. 92^1 alin. 2 şi 3 constituie acte de gestiune săvârşite de stat în calitate de persoana juridică şi pentru administrarea patrimoniului sau.
───────────
* Articolul 92^9 a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Ministerul Finanţelor va efectua plăţile aferente cheltuielilor determinate de aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe din bugetul Ministerului Finanţelor.
(2)Sumele avansate pentru realizarea procedurilor prevăzute în prezenta ordonanţa de urgenţă vor fi recuperate cu prioritate din sumele încasate în contul creanţelor bugetare.
───────────
* Articolul 92^10 a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Licitaţiile organizate de Ministerul Finanţelor în aplicarea prezentei ordonanţe nu sunt supuse reglementărilor privind achiziţiile publice.
(2)Operaţiunile privind vânzarea acţiunilor şi a obligaţiunilor prin modalităţile prevăzute în prezenta ordonanţă sunt neimpozabile.
(3)Aplicarea modalităţilor de stingere a creanţelor bugetare restante prevăzute la art. 92^2 nu este supusă controlului Curţii de Conturi.
───────────
* Articolul 92^11, introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, avut iniţial doua alineate. Alineatul 3 al articolului a fost adăugat prin OUG nr. 41/1999 (pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare).
(1)Constituie contravenţie, dacă, potrivit legii nu sunt infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:
a)neoperarea menţiunilor în registrele prevăzute la art. 92^1 alin. 4;
b)nevărsarea în termen sau folosirea în alte scopuri a sumelor prevăzute la art. 92^4 alin. 5;
c)nerespectarea termenului prevăzut la art. 92^6 alin. 2. (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele Ministerului Finanţelor.
(3)Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
───────────
* Articolul 92^12 a fost introdus prin Ordonanţa de urgenta nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Obligaţiile bugetare urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenta acestora în cazul când debitorul respectiv se găseşte în stare de insolvabilitate.
(2)Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situaţii:
a)debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;
b)când, după încetarea executării silite, pornite împotriva debitorului, rămân debite neachitate;
c)debitorul a dispărut sau a decedat fără sa lase avere;
d)debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut şi, la acestea ori în alte locuri unde exista indicii ca a avut avere, nu se găsesc venituri sau bunuri urmaribile;
e)abrogat f) când, potrivit legii, debitorul, persoana juridică, îşi încetează existenta şi au rămas neachitate obligaţii bugetare.
───────────
* Alin. 1 lit. e) al art. 93 a fost abrogat, iar lit. f) a aceluiaşi alineat a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
În cazurile când se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmaribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor şi de executare silită.
În cazuri cum sunt calamitati naturale, stare de necesitate, precum şi în alte situaţii deosebite, la propunerea Ministerului Finanţelor, Guvernul poate aproba anularea unor categorii de obligaţii bugetare.
───────────
* Art. 95 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
În situaţiile în care cheltuielile de executare pot fi mai mari decât obligaţiile bugetare supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.
───────────
* Art. 96 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Termenele de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită privind o creanta bugetară încep la data când, potrivit legii, se naşte acest drept.
Dreptul de a cere executarea silită a creanţelor bugetare se prescrie după cum urmează:
a)în termen de 5 ani de la data naşterii dreptului de a cere executarea silită pentru creanţele bugetare provenind din impozite, taxe, alte contribuţii stabilite potrivit legii, precum şi din majorările aferente;
b)în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului de a cere executarea silită pentru creanţele bugetare provenind din amenzi ori reprezentând alte creanţe bugetare decât cele prevăzute la lit. a), precum şi pentru majorările de întârziere aferente.
───────────
* Art. 98 lit. b a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Termenele de prescripţie prevăzute la art. 98 se întrerup:
a)în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
b)pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei;
c)pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită;
d)pe data întocmirii, în condiţiile prezentei ordonanţe, a actului de constatare a insolvabilitatii debitorului;
e)în alte cazuri prevăzute de lege.
───────────
* Art. 99 lit. d) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Termenele de prescripţie prevăzute la art. 98 se suspenda:
a)în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
b)în cazurile şi în condiţiile în care suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanţa judecătorească sau de alt organ competent;
c)pe perioada respectării amânării sau eşalonării plăţii obligaţiei bugetare acordate ca urmare a înlesnirilor la plata, dispuse prin lege, prin hotărâre a Guvernului ori aprobate de organul competent; d) abrogat e) cat timp debitorul, cu rea-credinţa, îşi sustrage veniturile şi bunurile de la executarea silită;
f)abrogat.
───────────
* Art. 100 lit. f) a fost abrogat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Art. 100 lit. c) a fost modificat, art. 100 lit. d) a fost abrogat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Sumele achitate de către debitor în contul unor obligaţii bugetare, după împlinirea termenului de prescripţie, nu se restituie.
Organul de executare este în drept ca, pentru creanţele bugetare datorate de comercianţii, persoane fizice şi societăţi comerciale, sa ceara instanţelor judecătoreşti competente începerea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului, în condiţiile legii.
───────────
* Art. 102 a fost modificat prin Rectificarea publicată în Monitorul Oficial nr. 131 din 25 iunie 1996. Ulterior art. 102 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Cererile organelor prevăzute la art. 24 alin. 1 privind începerea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului se vor inainta instanţelor judecătoreşti numai cu aprobarea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi sunt scutite de consemnarea vreunei cauţiuni.
───────────
* Art. 103 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Ulterior art. 103 a fost complet modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
În cazul în care asupra aceloraşi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe bugetare, cat şi pentru titluri ce se executa în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, executarea silită se va face, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe, de către organele de executare prevăzute de aceasta.
───────────
* Art. 104 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Ministerul Finanţelor şi organele sale teritoriale, organele administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice sunt scutite de taxe pentru cererile, acţiunile şi pentru orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor bugetare.
───────────
* Art. 105 a fost complet modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Confiscarile dispuse potrivit legii se aduc la îndeplinire de către organele care au dispus confiscarea, iar cele dispuse prin hotărâri judecătoreşti sau prin acte de urmărire penală se aduc la îndeplinire prin executorii judecătoreşti.
───────────
* În redactarea sa iniţială art. 6 din Ordonanţa cuprindea doua alineate. Alin. 2 al art. 6 a fost abrogat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
(1)Sumele în lei confiscate, precum şi cele realizate din vânzarea bunurilor confiscate - mai puţin cheltuielile impuse de valorificare - se fac venit la bugetul de stat.
(2)Mijloacele de plată în valută, confiscate, se depun la Banca Naţionala a României, contravaloarea acestora în lei urmând a se vira în contul bugetului de stat.
Creanţele bugetare, altele decât cele pentru care executarea silită se efectuează de către organele Ministerului Finanţelor prevăzute la art. 24, se executa prin împuterniciţi proprii ai Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, ai organelor administraţiei publice centrale sau ai autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ai instituţiilor publice, după caz.
───────────
* Art. 108 a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare şi prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, organele administraţiei publice centrale sau locale, precum şi instituţiile publice, pot constitui începând cu 1 ianuarie 1998, fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu şi din unităţile subordonate, după caz, prin reţinerea unei cote de 3% din sumele încasate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, prin executare silită potrivit prevederilor prezentei ordonanţe.
───────────
* Art. 108^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
În aplicarea prezentei ordonanţe, potrivit competentei prevăzute de lege, se vor adopta acte normative de aplicare, după caz, prin hotărâri ale Guvernului, ordine ale ministrului finanţelor, precum şi prin hotărâri ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice.
Formularele necesare şi instrucţiunile de utilizare a acestora, privind realizarea creanţelor bugetare, se aproba prin ordin al ministrului finanţelor.
(1)Sumele recuperate în contul cheltuielilor de executare silită vor fi utilizate de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, de direcţiile de muncă şi protecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti, de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de instituţiile publice, după caz, pentru procurarea de bunuri de natura mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar necesare pentru desfăşurarea activităţii organelor de executare silită.
(2)Lista cuprinzând bunurile de natura celor menţionate la alineatul precedent va fi aprobată de Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, de autoritatea administraţiei publice locale, precum şi de instituţia publică, după caz, iar procurarea lor se va face cu respectarea prevederilor legale privind achiziţionarea bunurilor şi a serviciilor pentru instituţiile publice.
───────────
* Art. 110^1 a fost introdus prin art. 1 al Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare şi modificat ulterior prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
(1)Funcţionarii publici din cadrul Ministerului Finanţelor şi al organelor sale subordonate, inclusiv persoanele care nu mai deţin aceasta calitate, sunt obligaţi sa păstreze secretul asupra informaţiilor pe care le deţin, ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.
(2)Informaţiile referitoare la impozite, taxe şi alte obligaţii bugetare ale plătitorilor pot fi transmise numai în următoarele situaţii:
a)altor organe, în scopul realizării unor obligaţii ce decurg din aplicarea unei legi;
b)unui organ din domeniul muncii şi protecţiei sociale care face plati de asigurări sociale sau alte plati similare;
c)autorităţilor fiscale ale altor tari, în baza unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri;
d)autorităţilor judiciare competente, potrivit legii.
(3)Organul sau autoritatea care primeşte informaţii fiscale este obligată sa păstreze secretul asupra informaţiilor primite.
(4)Informaţii referitoare la plătitori pot fi transmise şi unor organe sau autorităţi, altele decât cele prevăzute la alin. 2, care le solicita, dar numai cu consimţământul scris al plătitorului.
(5)Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului fiscal atrage răspunderea potrivit legii.
───────────
* Art. 111 alin. 2 lit. a) a fost modificat prin art. 1 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 61/1998.
Prezenta ordonanţă se completează cu dispoziţiile Codului de procedura civilă în măsura în care aceasta nu dispune altfel.
Până la 31 decembrie 1996 nu se datorează majorări pentru impozite, taxe şi alte venituri bugetare pentru care s-au acordat, în condiţiile legii, eşalonări sau amânări la plata.
(1)Executările silite în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se vor continua potrivit dispoziţiilor acesteia, actele îndeplinite anterior rămânând valabile. (2) Termenele în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se socotesc după normele legale în vigoare la data când au început să curgă.
Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga: Decretul nr. 221/1960 cu privire la executarea silită împotriva persoanelor fizice a plăţii impozitelor şi a taxelor neachitate în termen şi a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste, precum şi cu privire la executarea confiscării, şi H.C.M. nr. 792/1960 pentru aplicarea Decretului nr. 221/1960, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemnează:
Ministru de stat, ministrul finanţelor,
Florin Georgescu
──────────────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.