Decizie nr. 409 din 3 iulie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta, excepţie ridicată de Nicolae Andreescu, Ion Ştefan Andrei, Sorin Andrei, Ion Antonescu, Marin Atanasiu, Andrei Badea, Constantin Badea, Costel Badea, Vasile Badea, Viorel Badea, Florian Barbu, Ion Barbu, Cristina Bălaşa, Ion Bălaşa, Petru Boariu, Dragoş Boteanu, Ion Brabete, Paul Bratu, Stănică Calotă, Ilie Chera, Constantin Chiriac, Ştefan Ciobanu, Marian Ciungu, Gheorghe Coculescu, Dumitru Constantin, Lucian-Marian Constantin, Răzvan Dumitru Constantinescu, Ion Corbu, Marin-Păun Crăciun, Petre Crinu, Gheorghe Cristea, Nicolae Cumpănăşoiu, Florian Deacu, Constantin Ilie Deaconu, Gheorghe Diaconu, Vasile Din, Mihail-Daniel Dinu, Puiu Diţă, Alexi Dovbenco, Gabriel Drăguţ, Mihai Dubiţ, Mihai Duţu, Gheorghe Georgescu, Teodor Ghiţescu, Grigore Ghiulai, Alexandru Grigore, Ştefan Grigore, Valerică Grigore, Mihail Grigorescu-Popescu, Nicolaie Iana, Constantin Ianculescu, Ion Idoraş, Ioan Ionescu, Nicolae Iordăchescu, Pavel Ivanov, Viorel Livezeanu, Petrică Lupoiu, Marian Lupu, Gabriel-Antonio Manea, Gheorghe-Bogdănel Manole, Ion Matei, Ion Maxim, Maria Mămularu, Aurel Mătanie, Iustinian Mărgescu, Laurenţiu-Viorel Mihai, Ion Mihalache, Gheorghe Mitrică, Viorel Mocanu, Alexandru Monea, Teodor-Cornel Morcan, Adrian Muşat, Sergiu-Mihai Neacşu, Aurel Negoiţă, Petre Olteanu, Ionel Oprea-Barac, Gheorghe Orjan, Zaharia Pănescu, Marin Păune, Ioan Peşel, Marian-Constantin Petrescu, Radu Petrov, Costică Pintilie, Gheorghe Doru Pletea, Daniel Popa, Vasile Popa, Marius Popenciuc, Aurică Popescu, Ioan Popescu, Constantin-Valeriu Popescu, Victor (Ion) Popescu, Nicolae Rada, Constantin Radu, Vasile Răcoceanu, Ion Răducanu, Marin Ristea, Constantin Rotaru, Ion Rujoiu, Ştefan Sabotici, Emil-Eugen Săraru, Aurel Soare, Adrian-Cezar Stanciu, Aurel Stoica, Ion (Constantin) Stoica, Florian Stănilă, Sergiu Sultana, Adrian Ştefan, George Ştefan, Horaţiu Ştefănescu, Ion Tatia, Fănică Tătaru, Adrian Tiţescu, Cecilia Toma, Gheorghe Trache, Ioan Tronciu, Constantin Tudor, Ion Vasilescu, Marian Văduva, Florea Vlad, Ilie Vărzaru, Marian Voicu, Marian-Adrian Zaharia, reprezentaţi de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate, în Dosarul nr. 2.627/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 132D/2014.

2.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Aurel Mătanie. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este îndeplinită.

3.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 258D/2014, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Constantin Ene în Dosarul nr. 7.817/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă.

4.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

7.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 258D/2014 la Dosarul nr. 132D/2014, care a fost primul înregistrat.

8.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului Aurel Mătanie, care solicită, în esenţă, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, întrucât aceasta este retroactivă. Totodată, solicită respectarea deciziilor pronunţate de Curtea de Apel Cluj şi de Curtea de Apel Piteşti prin care s-a decis revenirea la dispoziţiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

9.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 323/2014*), încă nepublicată, şi Decizia din 15 mai 2012 a Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în Cauza Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României.

Notă *) Decizia nr. 323 din 10 iunie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 august 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10.Prin Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.627/109/2012/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă - admiţând recursul împotriva Încheierii din 28 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă pronunţată în Dosarul nr. 2.627/109/2012, încheiere prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale - a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a art. 20 din anexa nr. 3 a aceluiaşi act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Andreescu şi alţii în cadrul soluţionării recursului împotriva unei sentinţe civile a Tribunalului Argeş prin care a fost respinsă contestaţia la deciziile de revizuire a pensiilor.

11.Prin Încheierea din 26 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.817/109/2012, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta. Excepţia a fost ridicată de Constantin Ene în cadrul soluţionării recursului împotriva unei sentinţe civile a Tribunalului Argeş prin care a fost admisă contestaţia la decizia de revizuire a pensiei.

12.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 contravin dispoziţiilor art. 75 şi art. 76 din Constituţie şi celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, consideră că dispoziţiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 contravin şi prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

13.În acest sens arată că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 încalcă art. 75 şi art. 76 din Constituţie, deoarece, deşi fac parte dintr-un act normativ emis pentru punerea în aplicare a Legilor nr. 119/2010 şi nr. 263/2010, contravin art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Astfel, ţinând cont de prevederile art. 59-61 şi art. 65 din Legea nr. 24/2000 şi de dispoziţiile art. 75 şi 76 din Constituţie, arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, deşi dată în aplicarea celor două legi organice privind sistemul unitar de pensii publice, are caracterul unei legi ordinare, situaţie în raport cu care dispoziţiile acesteia nu pot fi contrare dispoziţiilor legii în aplicarea căreia a fost dată. Consideră că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt contrare dispoziţiilor art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi, respectiv, art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, deoarece aceste ultime prevederi din cele două legi organice erau menite să dea eficienţă principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile şi principiului respectării drepturilor câştigate. În raport cu această situaţie, susţin că art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 încalcă nu numai prevederea legii organice în aplicarea căreia a fost adoptată, ci şi dispoziţiile Legii fundamentale, fiind astfel neconstituţional.

14.Referitor la art. 20 din anexa nr. 3 la această ordonanţă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că aceste dispoziţii dau posibilitatea puterii administrative de a revizui cuantumurile stabilite prin hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 124 din Constituţie.

15.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

16.Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă opinează în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la principiul neretroactivităţii şi la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Decizia nr. 9/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Considerentele acestei decizii pot fi valorificate şi în cauza de faţă, pentru motive de identitate de raţiune, întrucât tratează incidenţa principiului autorităţii de lucru judecat al hotărârilor judecătoreşti privind stabilirea cuantumului pensiilor de serviciu, în situaţia în care în sistemul legislativ intervin modificări cu privire la modalitatea de calculare a acestor pensii.

17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

18.Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 190/2013, nr. 446/2013 şi nr. 1.268/2011. Mai arată că dispoziţiile art. 53, art. 75 şi art. 76 din Constituţie nu au incidenţă în cauza de faţă.

19.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

20.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

21.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011. Dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 au următorul conţinut: "Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare rămân în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării."

Dispoziţiile art. 20 din anexa nr. 3 "Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională" la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 au următorul conţinut: "Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii."

22.Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat, art. 75 privind sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 76 privind adoptarea legilor şi a hotărârilor şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

23.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine - referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 75 şi art. 76 din Constituţie şi celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 şi art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 - că autorii excepţiei susţin că aceste ultime prevederi erau menite să dea eficienţă principiului drepturilor câştigate, or, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 încalcă prevederile legii organice în aplicarea căreia a fost adoptată. Această critică nu poate fi reţinută, întrucât vizează în realitate o contrarietate a actelor normative. Or, aşa cum a statuat Curtea în mod constant în jurisprudenţa sa, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.

Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Aşadar, nu ne aflăm în prezenţa unei critici de neconstituţionalitate, ci a unei pretinse necorelări între norme legale din acelaşi domeniu. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999.

24.În ceea ce priveşte invocarea art. 75 şi art. 76 din Constituţie, Curtea reţine că aceste norme constituţionale vizează procedura de sesizare a Camerelor Parlamentului în vederea adoptării legilor şi votul necesar adoptării legilor şi hotărârilor. Or, în cauza de faţă, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. De altfel, Curtea reţine că Legea nr. 165/2011 care aprobă această ordonanţă a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, ca lege organică, aşa cum rezultă din cuprinsul ei. Totodată, prin Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, Curtea Constituţională a constatat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (devenită Legea nr. 165/2011).

25.Cu privire la problema de constituţionalitate ridicată de autorii excepţiei, în opinia cărora, în urma recalculării pensiei, ar trebui să fie păstrat în plată cuantumul cel mai avantajos, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 446 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, referitor la criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 şi celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000. Curtea a reamintit jurisprudenţa sa concretizată prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, prin care a constatat că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos "a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat". Prin urmare, "nu se poate vorbi despre o identitate de situaţii între prevederile Legii nr. 19/2000 şi dispoziţiile de lege criticate ale Legii nr. 119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificaţia unei încălcări a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor ori a principiului neretroactivităţii legii civile".

26.Curtea mai reţine că, potrivit art. 1 din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, începând cu data de 1 octombrie 2013, pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

27.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, autorii excepţiei susţin că acestea dau posibilitatea puterii administrative de a revizui cuantumurile stabilite prin hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor judecătoreşti, ceea ce încalcă, în opinia acestora, dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi art. 124 din Constituţie. Referitor la o critică de neconstituţionalitate similară, privind imposibilitatea executării unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, Curtea s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, criticată sub aceleaşi aspecte ca şi cele invocate în cauza de faţă, însă referitoare la pensiile altor categorii socioprofesionale, şi anume la pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010. Cu privire la această critică, prin Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, Curtea a reţinut că astfel de hotărâri judecătoreşti se bucură de autoritate de lucru judecat şi determină obligarea autorităţilor publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanţele de judecată, însă această obligaţie subzistă atât timp cât este în vigoare şi temeiul legal în baza căruia au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile.

28.Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că în această materie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunţat Decizia nr. 9 din 10 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iulie 2013, şi a stabilit că - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012 - sunt supuse revizuirii şi pensiile prevăzute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, fiind menţinut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reţine puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri.

29.În concluzie, pentru identitate de raţiune, Curtea constată că aceleaşi argumente subzistă şi în cauza de faţă, în care se invocă o critică de neconstituţionalitate similară, referitoare la pensiile acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

30.În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 323 din 10 iunie 2014, nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii.

31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Andreescu, Ion Ştefan Andrei, Sorin Andrei, Ion Antonescu, Marin Atanasiu, Andrei Badea, Constantin Badea, Costel Badea, Vasile Badea, Viorel Badea, Florian Barbu, Ion Barbu, Cristina Bălaşa, Ion Bălaşa, Petru Boariu, Dragoş Boteanu, Ion Brabete, Paul Bratu, Stănică Calotă, Ilie Chera, Constantin Chiriac, Ştefan Ciobanu, Marian Ciungu, Gheorghe Coculescu, Dumitru Constantin, Lucian-Marian Constantin, Răzvan Dumitru Constantinescu, Ion Corbu, Marin-Păun Crăciun, Petre Crinu, Gheorghe Cristea, Nicolae Cumpănăşoiu, Florian Deacu, Constantin Ilie Deaconu, Gheorghe Diaconu, Vasile Din, Mihail-Daniel Dinu, Puiu Diţă, Alexi Dovbenco, Gabriel Drăguţ, Mihai Dubiţ, Mihai Duţu, Gheorghe Georgescu, Teodor Ghiţescu, Grigore Ghiulai, Alexandru Grigore, Ştefan Grigore, Valerică Grigore, Mihail Grigorescu-Popescu, Nicolaie Iana, Constantin Ianculescu, Ion Idoraş, Ioan Ionescu, Nicolae Iordăchescu, Pavel Ivanov, Viorel Livezeanu, Petrică Lupoiu, Marian Lupu, Gabriel-Antonio Manea, Gheorghe-Bogdănel Manole, Ion Matei, Ion Maxim, Maria Mămularu, Aurel Mătanie, Iustinian Mărgescu, Laurenţiu-Viorel Mihai, Ion Mihalache, Gheorghe Mitrică, Viorel Mocanu, Alexandru Monea, Teodor-Cornel Morcan, Adrian Muşat, Sergiu-Mihai Neacşu, Aurel Negoiţă, Petre Olteanu, Ionel Oprea-Barac, Gheorghe Orjan, Zaharia Pănescu, Marin Păune, Ioan Peşel, Marian-Constantin Petrescu, Radu Petrov, Costică Pintilie, Gheorghe Doru Pletea, Daniel Popa, Vasile Popa, Marius Popenciuc, Aurică Popescu, Ioan Popescu, Constantin-Valeriu Popescu, Victor (Ion) Popescu, Nicolae Rada, Constantin Radu, Vasile Răcoceanu, Ion Răducanu, Marin Ristea, Constantin Rotaru, Ion Rujoiu, Ştefan Sabotici, Emil-Eugen Săraru, Aurel Soare, Adrian-Cezar Stanciu, Aurel Stoica, Ion (Constantin) Stoica, Florian Stănilă, Sergiu Sultana, Adrian Ştefan, George Ştefan, Horaţiu Ştefănescu, Ion Tatia, Fănică Tătaru, Adrian Tiţescu, Cecilia Toma, Gheorghe Trache, Ioan Tronciu, Constantin Tudor, Ion Vasilescu, Marian Văduva, Florea Vlad, Ilie Vărzaru, Marian Voicu, Marian-Adrian Zaharia, reprezentaţi de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate, în Dosarul nr. 2.627/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi de Constantin Ene în Dosarul nr. 7.817/109/2012 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 iulie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean