Hotărâre nr. 877 din 18 august 2010

Hotărâre nr. 877 din 18 august 2010 · Legislație

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1Obiectivul şi domeniul de aplicare

(1)Prezenta hotărâre stabileşte condiţiile care trebuie să fie îndeplinite pentru realizarea interoperabilităţii sistemului feroviar din România cu sistemul feroviar al Uniunii Europene într-un mod care să asigure compatibilitatea cu dispoziţiile Legii nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară, cu modificările ulterioare. Aceste condiţii se referă la proiectarea, construirea, punerea în funcţiune, modernizarea, reînnoirea, exploatarea şi întreţinerea elementelor acestui sistem, precum şi la calificarea profesională şi condiţiile de sănătate şi de siguranţă ale personalului care contribuie la exploatarea şi întreţinerea sa.

(2)Urmărirea acestui obiectiv trebuie să conducă la definirea unui nivel optim de armonizare tehnică şi să permită:

a)facilitarea, perfecţionarea şi dezvoltarea serviciilor de transport feroviar internaţional în cadrul Uniunii Europene şi cu ţări terţe;

b)contribuţia la crearea treptată a pieţei interne de echipamente şi servicii pentru construcţia, reînnoirea, îmbunătăţirea şi exploatarea sistemului feroviar în Uniunea Europeană;

c)contribuţia la interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană.

(3)Prezenta hotărâre nu se aplică pentru:

a)metrouri, tramvaie şi alte sisteme feroviare uşoare;

b)reţelele care sunt separate din punct de vedere funcţional de restul sistemului feroviar şi sunt destinate exclusiv exploatării de către serviciile locale, urbane sau suburbane de transport de călători, precum şi operatorilor de transport feroviar care operează exclusiv pe aceste reţele;

c)infrastructura feroviară privată şi vehiculele care sunt utilizate exclusiv pe o astfel de infrastructură şi exclusiv în folosul proprietarului pentru propriile operaţiuni de transport;

d)infrastructura şi vehiculele destinate pentru o utilizare strict locală, istorică sau turistică.

(4)Domeniul de aplicare a specificaţiei tehnice de interoperabilitate (STI) se extinde treptat, în conformitate cu art. 8 din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare), la întregul sistem feroviar, inclusiv accesul pe calea ferată la terminale şi principalele instalaţii portuare care deservesc sau pot deservi mai mulţi utilizatori, fără a aduce atingere derogărilor de la aplicarea STI prevăzute la art. 9.

Articolul 2Definiţii

În înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)sistemul feroviar transeuropean - sistemul feroviar convenţional şi cel de mare viteză, prevăzute la pct. 1 şi, respectiv, la pct. 2 din anexa nr. 1;

b)interoperabilitate - capacitatea sistemului feroviar de a permite deplasarea sigură şi neîntreruptă a trenurilor care ating nivelurile necesare de performanţă pentru aceste linii. Această capacitate depinde de toate condiţiile tehnice, operaţionale şi de reglementare care trebuie îndeplinite pentru a respecta cerinţele esenţiale;

c)vehicul - un vehicul feroviar care circulă pe propriile roţi pe liniile de cale ferată, cu sau fără tracţiune. Un vehicul este alcătuit din unul sau mai multe subsisteme structurale şi funcţionale sau părţi ale acestor subsisteme;

d)reţea - liniile, staţiile, terminalele şi orice echipamente fixe necesare pentru asigurarea exploatării continue şi în condiţii de siguranţă a sistemului feroviar;

e)subsisteme - rezultatul împărţirii sistemului feroviar prevăzut în anexa nr. 2. Aceste subsisteme, pentru care trebuie formulate cerinţele esenţiale, pot fi structurale sau funcţionale;

f)constituenţi de interoperabilitate - orice componentă elementară, grup de componente, subansamblu sau ansamblu complet din echipamentul încorporat ori care se intenţionează a fi încorporat într-un subsistem, de care depinde, direct sau indirect, interoperabilitatea sistemului feroviar. Noţiunea "constituent" acoperă atât obiectele corporale, cât şi pe cele necorporale, precum programele de calculator;

g)cerinţe esenţiale - toate condiţiile precizate în anexa nr. 3, pe care trebuie să le îndeplinească sistemul feroviar, subsistemele şi constituenţii de interoperabilitate, inclusiv interfeţele;

h)specificaţie europeană - o specificaţie tehnică comună, un agrement tehnic european sau un standard naţional care transpune un standard european, definit în anexa XXI la Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale;

i)specificaţie tehnică de interoperabilitate (STI) - o specificaţie adoptată în conformitate cu prezenta hotărâre, pe care trebuie să o respecte fiecare subsistem sau parte de subsistem pentru a îndeplini cerinţele esenţiale şi a asigura interoperabilitatea sistemului feroviar;

j)organisme notificate - organismele responsabile pentru evaluarea conformităţii sau a aptitudinii de utilizare a constituenţilor de interoperabilitate ori pentru evaluarea procedurii de verificare "CE" a subsistemelor;

k)parametri de bază - orice condiţie tehnică, operaţională sau de reglementare care este esenţială pentru interoperabilitate şi care este specificată în STI aplicabile;

l)caz special - orice parte a sistemului feroviar care necesită includerea unor dispoziţii speciale în STI, temporare sau definitive, ca urmare a constrângerilor geografice, topografice ori de mediu urban sau de coerenţă în raport cu sistemul existent. Pot fi incluse, în special, linii şi reţele de cale ferată izolate de reţeaua Uniunii Europene, gabaritul, ecartamentul sau entraxa liniilor de cale ferată şi vehiculele destinate exclusiv utilizării locale, regionale ori istorice, precum şi vehiculele provenite din ţări terţe sau destinate acestora;

m)modernizare - orice lucrare de modificare majoră a unui subsistem sau a unei părţi a subsistemului care îmbunătăţeşte performanţele generale ale subsistemului;

n)reînnoire - orice lucrare majoră de înlocuire a unui subsistem sau a unei părţi a subsistemului care nu modifică performanţele generale ale subsistemului;

o)sistem feroviar existent - structura compusă din liniile şi instalaţiile fixe ale sistemului feroviar existent şi vehiculele, de toate categoriile şi originile, care se deplasează pe această infrastructură;

p)înlocuire în cadrul întreţinerii - orice înlocuire de componente cu piese având funcţii şi performanţe identice în cadrul întreţinerii preventive sau de remediere;

q)punere în funcţiune - toate operaţiunile prin care un subsistem sau un vehicul este adus în starea de funcţionare nominală;

r)parte contractantă - orice entitate, publică ori privată, care comandă proiectarea şi/sau construirea ori reînnoirea sau modernizarea unui subsistem. Entitatea în cauză poate fi un operator de transport feroviar, un administrator de infrastructură sau un deţinător ori concesionarul responsabil pentru desfăşurarea unui proiect;

s)deţinător - persoana sau entitatea care exploatează un vehicul ca mijloc de transport, fie că este proprietarul unui vehicul, fie că are dreptul de a-l utiliza, şi care este înregistrată ca atare în Registrul naţional al vehiculelor (RNV) menţionat la art. 30;

ş) proiect într-un stadiu avansat de dezvoltare - orice proiect al cărui stadiu de planificare/construcţie a atins un punct în care o schimbare în specificaţiile tehnice ar fi inacceptabilă. Un astfel de impediment poate fi de natură juridică, contractuală, economică, financiară, socială sau de mediu şi trebuie justificat în mod corespunzător;

t)standard armonizat - orice standard european adoptat de unul dintre organismele europene de standardizare menţionate în anexa I la Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice şi a normelor privind serviciile în societatea informaţională în legătură cu un mandat din partea Comisiei elaborat în conformitate cu procedura la care se face trimitere în art. 6 alin. (3) din respectiva directivă şi care, separat sau împreună cu alte standarde, furnizează o soluţie privind conformitatea cu o prevedere legală;

ţ) autoritate naţională de siguranţă - o autoritate de siguranţă, astfel cum este definită la art. 3 lit. g) din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare;

u)tip - un tip de vehicul care defineşte caracteristicile de proiectare de bază ale vehiculului care fac obiectul unui singur certificat de omologare descris în modulul B din Decizia 93/465/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 privind modulele diverselor faze ale procedurilor de evaluare a conformităţii şi normele de aplicare şi utilizare a mărcii de conformitate CE, care sunt propuse spre a fi utilizate în cadrul directivelor de armonizare tehnică;

v)serii - un număr de vehicule identice aparţinând unui singur tip de proiect;

w)agenţie - Agenţia Feroviară Europeană, înfiinţată prin Regulamentul (CE) nr. 881/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind înfiinţarea unei Agenţii Europene a Căilor Ferate (Regulamentul privind agenţia);

x)entitate responsabilă de întreţinere - entitatea care răspunde de întreţinerea unui vehicul şi care este înregistrată ca atare în RNV.

Articolul 3Compatibilitate generală

(1)Prezenta hotărâre are ca obiect dispoziţiile care privesc, pentru fiecare subsistem, constituenţii de interoperabilitate, interfeţele şi procedurile, precum şi condiţiile de compatibilitate generală a sistemului feroviar, necesare pentru realizarea interoperabilităţii sale.

(2)Cu toate acestea, în cazul constituenţilor de interoperabilitate, incluzând interfeţele, concordanţa cu cerinţele esenţiale ale acestei hotărâri poate necesita utilizarea unor specificaţii europene individuale, elaborate în acest scop.

Articolul 4Cerinţe esenţiale

(1)Sistemul feroviar, subsistemele şi constituenţii de interoperabilitate, inclusiv interfeţele, respectă cerinţele esenţiale aplicabile.

(2)Specificaţiile tehnice suplimentare prevăzute la art. 34 din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, necesare pentru a completa specificaţiile europene sau alte standarde care se aplică la nivelul Uniunii Europene, nu trebuie să contravină cerinţelor esenţiale.

Capitolul IISpecificaţii tehnice de interoperabilitate

Articolul 5Conţinutul STI

(1)Fiecare subsistem intră sub incidenţa unei STI. După caz, un subsistem poate intra sub incidenţa mai multor STI, iar sub incidenţa unei STI pot intra mai multe subsisteme.

(2)Subsistemele trebuie să corespundă cu STI în vigoare la data punerii lor în funcţiune, a modernizării sau a reînnoirii lor, în conformitate cu prezenta hotărâre; această concordanţă este menţinută în permanenţă pe durata utilizării subsistemului.

(3)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii poate să aprobe sau să propună spre aprobare, după caz, acte normative referitoare la utilizarea infrastructurilor pentru deplasarea vehiculelor care nu intră sub incidenţa STI.

Articolul 6Adoptarea, revizuirea şi publicarea STI

(1)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii participă la evaluarea soluţiilor tehnice aferente elaborării, adoptării şi revizuirii STI prin furnizarea datelor solicitate, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

(2)STI se adoptă şi se revizuiesc de către Comisia Europeană şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 7Deficienţe ale STI

Dacă, după adoptarea unei STI, se constată că aceasta nu îndeplineşte în totalitate cerinţele esenţiale, se aplică procedurile prevăzute la art. 7 din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.

Articolul 8Extinderea domeniului de aplicare a STI

(1)Până la intrarea în vigoare a extinderii domeniului de aplicare a STI la întreaga reţea feroviară:

a)autorizaţiile de punere în funcţiune a subsistemelor de vehicule şi control-comandă şi semnalizare la bord, a căror utilizare este prevăzută cel puţin parţial pe partea de reţea care nu este încă cuprinsă în domeniul de aplicare al STI, pentru partea respectivă a reţelei şi a subsistemelor de infrastructură, energie şi control-comandă şi semnalizare pe calea ferată pe acele părţi de reţea care nu sunt încă cuprinse în domeniul de aplicare al STI se acordă în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare, sau, după caz, ale art. 17 din prezenta hotărâre;

b)autorizaţiile de punere în funcţiune a vehiculelor a căror utilizare este prevăzută uneori pe partea de reţea care nu este încă cuprinsă în domeniul de aplicare al STI, pentru partea respectivă a reţelei se acordă în conformitate cu prevederile art. 21-27 şi cu prevederile art. 8 din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare, sau, după caz, ale art. 17 alin. (3) din prezenta hotărâre.

(2)STI noi sau revizuite, adoptate în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, pot să nu fie aplicate în cazul proiectelor aflate într-un stadiu avansat de elaborare sau care fac obiectul unui contract în curs de derulare în momentul publicării grupului de STI relevante.

Articolul 9Derogări

(1)În absenţa unor cazuri specifice relevante, se poate excepta de la aplicarea uneia sau a mai multor STI în conformitate cu prezentul articol, în următoarele cazuri:

a)pentru un proiect de subsistem nou, pentru reînnoirea ori modernizarea unui sistem existent sau pentru orice element prevăzut la art. 1 alin. (1) care se află într-un stadiu avansat de dezvoltare sau care face obiectul unui contract în curs de executare atunci când se publică aceste STI;

b)pentru orice proiect de reînnoire sau modernizare a unui subsistem existent, în cazul în care gabaritul de încărcare, ecartamentul, spaţiul dintre liniile de cale ferată sau tensiunea de alimentare a liniilor electrificate prevăzute în aceste STI nu sunt compatibile cu cele ale subsistemului existent;

c)pentru un proiect de subsistem nou, de reînnoire sau modernizare a unui subsistem existent, în cazul în care reţeaua feroviară este separată ori izolată de mare sau separată ca urmare a unor condiţii geografice speciale de reţeaua feroviară din restul Uniunii Europene;

d)pentru orice reînnoire, extindere sau modernizare a unui subsistem existent, în cazul în care aplicarea acestor STI ar compromite viabilitatea economică a proiectului şi/sau compatibilitatea sistemului feroviar;

e)în cazul în care, în urma unui accident sau a unui dezastru natural, condiţiile pentru refacerea rapidă a reţelei feroviare nu permit, din punct de vedere economic ori tehnic, aplicarea parţială sau totală a STI relevante;

f)pentru vehiculele care circulă spre/dinspre ţări terţe în care ecartamentul liniilor de cale ferată diferă de ecartamentul reţelei feroviare principale din Uniunea Europeană.

(2)În toate cazurile menţionate la alin. (1), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii transmite Comisiei Europene un dosar cuprinzând informaţiile prevăzute în anexa nr. 9. (3) În cazul menţionat la alin. (1) lit. a), în termen de un an de la data intrării în vigoare a fiecărei STI, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii transmite Comisiei Europene o listă de proiecte care se desfăşoară pe teritoriul României şi se află într-un stadiu avansat de dezvoltare.

(4)În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi e) se pot aplica fără întârziere dispoziţii alternative prevăzute în anexa nr. 9. (5) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), d) şi f), în absenţa unei decizii a Comisiei Europene, cererea este considerată acceptată. Până la adoptarea deciziei Comisiei Europene, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f), se pot aplica dispoziţii alternative prevăzute în anexa nr. 9.

Capitolul IIIConstituenţi de interoperabilitate

Articolul 10Introducerea pe piaţă a constituenţilor de interoperabilitate

(1)Producătorii, comercianţii şi utilizatorii implicaţi iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că constituenţii de interoperabilitate:

a)sunt introduşi pe piaţă numai dacă permit realizarea interoperabilităţii în cadrul sistemului feroviar şi respectă în acelaşi timp cerinţele esenţiale;

b)sunt folosiţi în domeniul lor de utilizare conform destinaţiei şi sunt instalaţi şi întreţinuţi în mod corespunzător.

Aceste dispoziţii nu împiedică introducerea pe piaţă a acestor constituenţi pentru alte aplicaţii.

(2)Pe teritoriul României nu se admite interzicerea, limitarea ori împiedicarea introducerii pe piaţă a constituenţilor de interoperabilitate destinaţi utilizării în sistemul feroviar, dacă aceştia respectă prevederile prezentei hotărâri. În primul rând, nu se pot impune verificări care au fost deja efectuate în cadrul procedurii privind declaraţia "CE" de conformitate sau de aptitudini de utilizare, ale cărei componente sunt prezentate în anexa nr. 4.

Articolul 11Conformitatea şi aptitudinile de utilizare

(1)Se consideră că acei constituenţi pentru care există declaraţia "CE" de conformitate sau de aptitudini de utilizare respectă cerinţele esenţiale ale prezentei hotărâri.

(2)Orice constituent de interoperabilitate este supus procedurii de evaluare a conformităţii şi a aptitudinii de utilizare în scopul indicat în respectiva STI şi este însoţit de certificatul corespunzător.

(3)Se consideră că un constituent de interoperabilitate îndeplineşte cerinţele esenţiale în cazul în care respectă condiţiile prevăzute în respectiva STI sau în specificaţiile europene corespunzătoare, realizate pentru respectarea acestor condiţii.

(4)Piesele de schimb pentru subsisteme care sunt deja puse în funcţiune în momentul intrării în vigoare a STI corespunzătoare pot fi instalate în aceste subsisteme fără a fi nevoie să facă obiectul procedurii prevăzute la alin. (2).

(5)STI pot prevedea o perioadă tranzitorie pentru produsele feroviare identificate de STI respective ca constituenţi de interoperabilitate care au fost deja introduse pe piaţă în momentul intrării în vigoare a STI. Aceşti constituenţi trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 10 alin. (1).

Articolul 12Neconformitatea specificaţiilor europene cu cerinţele esenţiale

Atunci când se consideră că specificaţiile europene utilizate direct sau indirect pentru realizarea obiectivului prezentei hotărâri nu îndeplinesc cerinţele esenţiale, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii informează Comisia Europeană.

Articolul 13Procedura pentru declaraţia "CE" de conformitate sau de aptitudini de utilizare

(1)Pentru a elibera declaraţia "CE" de conformitate sau de aptitudini de utilizare a unui constituent de interoperabilitate, producătorul sau reprezentantul său autorizat din cadrul Uniunii Europene aplică dispoziţiile prezentate în STI relevante.

(2)În cazul în care STI corespunzătoare impune acest lucru, evaluarea conformităţii sau a aptitudinii de utilizare a unui constituent de interoperabilitate este efectuată de organismul notificat căruia producătorul ori reprezentantul său autorizat din cadrul Uniunii Europene i-a prezentat cererea.

(3)Atunci când constituenţii de interoperabilitate intră sub incidenţa altor acte normative care au transpus directive ale Uniunii Europene, care privesc alte aspecte, declaraţia "CE" de conformitate sau de aptitudini de utilizare precizează că aceşti constituenţi de interoperabilitate respectă şi cerinţele acestor acte normative.

(4)Atunci când nici producătorul, nici reprezentantul său autorizat din cadrul Uniunii Europene nu a respectat obligaţiile care îi revin în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) şi (3), aceste obligaţii revin oricărei persoane fizice sau juridice care introduce pe piaţă constituenţi de interoperabilitate. Aceleaşi obligaţii se aplică oricărei persoane fizice sau juridice care asamblează constituenţi de interoperabilitate ori părţi ale acestora având diverse origini sau care produce constituenţi de interoperabilitate pentru uz propriu, în sensul prezentei hotărâri.

(5)Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 14:

a)în fiecare caz în care se constată că declaraţia "CE" de conformitate a fost eliberată în mod necorespunzător producătorului sau reprezentantului său autorizat din cadrul Uniunii Europene i se solicită, în cazul în care este necesar, să aducă constituentul de interoperabilitate la o stare de conformitate şi să nu mai încalce normele, în condiţiile valabile pe teritoriul României;

b)atunci când neconformitatea se menţine, se adoptă toate măsurile adecvate pentru a restrânge sau a interzice introducerea pe piaţă a constituentului de interoperabilitate în cauză ori pentru a se asigura că acesta este retras de pe piaţă în conformitate cu procedurile prevăzute la art. 14.

Articolul 14Neconformitatea constituenţilor de interoperabilitate cu cerinţele esenţiale

(1)Atunci când se constată că este puţin probabil ca unul dintre constituenţii de interoperabilitate care face obiectul declaraţiei "CE" de conformitate sau de aptitudini de utilizare şi care a fost introdus pe piaţă să respecte cerinţele esenţiale dacă este utilizat cu destinaţia propusă, producătorii, comercianţii şi utilizatorii implicaţi iau măsurile necesare pentru a-i restrânge domeniul de aplicare, a interzice utilizarea sa sau pentru a-l retrage de pe piaţă. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii informează de îndată Comisia Europeană cu privire la măsurile adoptate şi motivează deciziile luate, precizând în special dacă lipsa conformităţii are drept cauză:

a)neîndeplinirea cerinţelor esenţiale;

b)aplicarea incorectă a specificaţiilor europene, atunci când se are în vedere aplicarea unor astfel de specificaţii;

c)inadecvarea specificaţiilor europene.

(2)Atunci când decizia prevăzută la alin. (1) este justificată prin existenţa unei lacune în specificaţiile europene, se aplică procedura prevăzută la art. 12. (3) Atunci când un constituent de interoperabilitate care face obiectul declaraţiei "CE" de conformitate nu îndeplineşte cerinţele, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română adoptă măsuri adecvate împotriva celor care au eliberat declaraţia, iar Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii informează Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la aceasta.

Capitolul IVSubsisteme

Articolul 15Procedura pentru punerea în funcţiune

(1)Fără a aduce atingere prevederilor cap. V, punerea în funcţiune a acelor subsisteme structurale din componenţa sistemului feroviar care sunt amplasate sau exploatate pe teritoriul României trebuie să fie autorizată de Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română, înfiinţată conform prevederilor Legii nr. 55/2006, cu modificările ulterioare. În acest scop Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română ia toate măsurile adecvate pentru a se asigura că aceste subsisteme pot fi puse în funcţiune numai dacă sunt proiectate, construite şi instalate astfel încât, la integrarea în sistemul feroviar, să respecte cerinţele esenţiale privitoare la ele. În special se verifică dacă subsistemele sunt compatibile din punct de vedere tehnic cu sistemul în care urmează să fie integrate, respectiv integrarea în siguranţă a subsistemelor în conformitate cu art. 4 alin. (3) şi art. 6 alin. (3) din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare.

(2)Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română verifică, înainte de punerea în funcţiune a acestor subsisteme, dacă acestea se conformează, după caz, dispoziţiilor relevante din STI privind exploatarea şi întreţinerea.

(3)După ce aceste sisteme sunt puse în funcţiune, verificarea se efectuează:

a)pentru infrastructuri, în cadrul acordării şi monitorizării autorizaţiilor de siguranţă în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare;

b)pentru vehicule, în cadrul acordării şi monitorizării certificatelor de siguranţă în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare.

În acest scop, se folosesc procedurile de evaluare şi verificare stabilite în STI structurale şi funcţionale corespunzătoare.

Articolul 16Libera circulaţie a subsistemelor

Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 15 alin. (1), pe teritoriul României nu se admite interzicerea, restrângerea sau împiedicarea construirii, punerii în funcţiune şi exploatării subsistemelor structurale din componenţa sistemului de transport feroviar care respectă cerinţele esenţiale. În special nu se pot solicita verificări care au fost deja efectuate ca parte a procedurii de acordare a declaraţiei de verificare "CE" a subsistemelor, ale cărei elemente constitutive sunt prezentate în anexa nr. 5, sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, înainte sau după intrarea în vigoare a Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, în vederea verificării conformităţii cu cerinţe identice în condiţii identice de exploatare.

Articolul 17Conformitatea cu STI şi normele naţionale

(1)Se consideră ca fiind interoperabile şi îndeplinind cerinţele esenţiale referitoare la ele subsistemele structurale din componenţa sistemului feroviar care fac obiectul unei declaraţii de verificare "CE".

(2)Verificarea interoperabilităţii, în conformitate cu cerinţele esenţiale, pentru un subsistem structural din componenţa sistemului feroviar se dovedeşte prin raportare la STI, atunci când acestea există.

(3)Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română întocmeşte, pentru fiecare subsistem, o listă a normelor tehnice utilizate pentru aplicarea cerinţelor esenţiale şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii transmite această listă Comisiei Europene, în cazul în care nu există o STI relevantă, a fost notificată o derogare în temeiul art. 9 sau un caz special impune aplicarea unor norme tehnice care nu sunt incluse în STI relevantă.

(4)Lista cu normele tehnice utilizate va fi transmisă ori de câte ori se modifică lista cu normele tehnice care trebuia notificată până la 30 aprilie 2005, în conformitate cu art. 16 alin. (3) din Directiva 96/48/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză şi cu art. 16 alin. (3) din Directiva 2001/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 martie 2001 privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean convenţional, după notificarea derogării sau după publicarea STI în cauză. Cu această ocazie, se desemnează şi organismele responsabile pentru efectuarea, în cazul acestor norme tehnice, a procedurii de verificare "CE" menţionate la art. 18. (5) La solicitarea Comisiei Europene, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pune la dispoziţie textul integral al normelor notificate.

(6)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii poate să opteze să nu notifice normele şi restricţiile strict locale. În astfel de cazuri, normele şi restricţiile respective se menţionează în registrele de infrastructură prevăzute la art. 32. (7) Normele tehnice obligatorii sunt publicate şi puse la dispoziţia tuturor administratorilor de infrastructură, a operatorilor de transport feroviar, solicitanţilor de autorizaţii de punere în funcţiune într-un limbaj clar, care poate fi înţeles de părţile interesate.

Articolul 18Procedura de emitere a declaraţiei de verificare "CE"

(1)Pentru emiterea declaraţiei de verificare "CE" pentru subsisteme, solicitantul invită organismul notificat pe care l-a selectat în acest scop să aplice procedura de verificare "CE" prevăzută în anexa nr. 6. Solicitantul poate fi partea contractantă sau producătorul ori reprezentantul său autorizat din cadrul Uniunii Europene.

(2)Obligaţia organismului notificat responsabil de verificarea "CE" a unui subsistem începe din faza de proiectare şi acoperă întreaga perioadă de producţie, până la faza de recepţie dinaintea dării în exploatare a subsistemului. Aceasta include, de asemenea, verificarea interfeţelor subsistemului în cauză cu sistemul în care este încorporat, pe baza informaţiilor disponibile în STI relevantă şi în registrele prevăzute la art. 31 şi 32. (3) Organismul notificat este responsabil de redactarea dosarului tehnic care trebuie să însoţească declaraţia de verificare "CE". Acest dosar tehnic trebuie să conţină toate documentele necesare referitoare la caracteristicile subsistemului şi, după caz, toate documentele care atestă conformitatea constituenţilor de interoperabilitate. Dosarul trebuie să conţină, de asemenea, toate elementele referitoare la condiţiile şi limitele de utilizare, precum şi instrucţiuni referitoare la service, verificare continuă sau periodică, reglare şi întreţinere.

(4)Organismul notificat poate emite declaraţii intermediare de verificare pentru anumite etape ale procedurii de verificare sau anumite părţi ale subsistemului. În acest caz, se aplică procedura prevăzută în anexa nr. 6. (5) În cazul în care STI relevante permit acest lucru, organismul notificat poate emite certificate de conformitate pentru o serie de subsisteme sau anumite părţi ale subsistemelor respective.

Articolul 19Neconformitatea subsistemelor cu cerinţele esenţiale

(1)Atunci când constată că un subsistem structural care face obiectul unei declaraţii de verificare "CE" însoţite de dosarul tehnic nu este pe deplin conform cu prezenta hotărâre şi, în special, nu îndeplineşte cerinţele esenţiale, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română poate solicita efectuarea de verificări suplimentare.

(2)La solicitarea Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii informează imediat Comisia Europeană cu privire la verificările suplimentare solicitate şi prezintă motivele care le justifică.

(3)În informare se precizează dacă nerespectarea în întregime a prezentei directive se datorează:

a)nerespectării cerinţelor esenţiale sau a unei STI ori aplicării incorecte a unei STI;

b)caracterului inadecvat al unei STI.

Articolul 20Punerea în funcţiune a subsistemelor existente după reînnoire sau modernizare

(1)În cazul reînnoirii sau modernizării, entitatea contractantă ori producătorul transmite Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române un dosar care descrie proiectul. Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română examinează acest dosar şi, ţinând seama de strategia de punere în aplicare indicată în STI aplicabilă, decide dacă amploarea lucrărilor face necesară o nouă autorizaţie de punere în funcţiune în înţelesul prezentei hotărâri.

(2)O autorizaţie nouă de punere în funcţiune este necesară ori de câte ori nivelul general de siguranţă a subsistemului respectiv poate fi afectat negativ de lucrările avute în vedere. În cazul în care este necesară o autorizaţie nouă, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română decide în ce măsură este necesară aplicarea STI în cazul proiectului. Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română adoptă decizia în cauză în termen de 4 luni de la depunerea dosarului complet de către solicitant.

(3)Atunci când este necesară o autorizaţie nouă, iar STI nu este aplicată integral, pe baza solicitării Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii notifică următoarele informaţii Comisiei Europene:

a)motivul pentru care STI nu este aplicată integral;

b)caracteristicile tehnice care se aplică în locul STI;

c)organismele responsabile cu aplicarea, în cazul acelor caracteristici, a procedurii de verificare "CE" prevăzute la art. 18.

Capitolul VVehicule

Articolul 21Autorizaţia de punere în funcţiune a vehiculelor

(1)Înainte de a fi utilizat într-o reţea, orice vehicul este autorizat în vederea punerii în funcţiune de către Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română competentă pentru reţeaua respectivă, cu excepţia cazurilor în care prezentul capitol prevede altfel.

(2)Un vehicul conform cu STI este autorizat în conformitate cu art. 22 sau 23. (3) Un vehicul care nu este conform cu STI este autorizat în conformitate cu art. 24 sau 25. (4) Un vehicul care este conform cu un tip autorizat este autorizat în conformitate cu art. 26. (5) O autorizaţie acordată în România este valabilă în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 23 şi 25 privind autorizaţiile suplimentare. Prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii se stabilesc condiţiile în care sunt necesare autorizaţii suplimentare în conformitate cu dispoziţiile relevante ale art. 23, în cazul vehiculelor conforme cu STI, sau cu art. 25, în cazul vehiculelor neconforme cu STI.

(6)Orice cerere pentru autorizaţia de punere în funcţiune face obiectul unei decizii a Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române, în conformitate cu art. 22 şi 23 sau cu art. 24 şi 25. Autorizaţia de punere în funcţiune poate stipula condiţii de utilizare şi alte restricţii.

(7)Orice decizie negativă a Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române cu privire la punerea în funcţiune a unui vehicul feroviar se motivează în mod corespunzător. În termen de o lună de la primirea deciziei negative, solicitantul poate cere Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române revizuirea deciziei din motive justificate în mod corespunzător. În termen de două luni de la primirea contestaţiei, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română confirmă sau infirmă decizia. Dacă se confirmă decizia negativă, solicitantul poate cere instanţelor de contencios administrativ, potrivit reglementărilor legale în vigoare, revizuirea deciziei din motive justificate în mod corespunzător.

(8)În cazul în care Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română nu adoptă în termenele stabilite o decizie prevăzută la art. 23 alin. (7) şi la art. 25 alin. (5), se consideră că punerea în funcţiune a vehiculului feroviar în cauză a fost autorizată după expirarea unei perioade de 3 luni de la sfârşitul termenelor menţionate. Autorizaţiile acordate în temeiul prezentului alineat sunt valabile doar în reţeaua pentru care Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română nu a reacţionat în termenele stabilite.

(9)Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română care intenţionează să revoce o autorizaţie de punere în funcţiune acordată de ea însăşi sau o autorizaţie acordată de solicitant în conformitate cu alin. (8) utilizează procedura de revizuire a certificatelor de siguranţă prevăzută la art. 10 alin. (5) din Legea nr. 55/2006 sau, după caz, procedura de revizuire a autorizaţiilor de siguranţă prevăzută la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 55/2006.

(10)În cazul unei proceduri de apel, instanţa de contencios administrativ competentă prevăzută la alin. (7) poate solicita Agenţiei Feroviare Europene un aviz care, în acest caz, este emis în termen de o lună de la depunerea cererii şi transmis solicitantului, instanţei de contencios administrativ competente şi Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române care refuză acordarea autorizaţiei.

(11)În cazul vehiculelor care rulează între România şi o ţară terţă, pe o reţea al cărei ecartament este diferit de cel al reţelei principale din cadrul Uniunii Europene şi pentru care se poate acorda o derogare în conformitate cu art. 9 alin. (5) sau care reprezintă cazuri specifice, normele naţionale prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. b) şi la art. 24 alin. (2) lit. b) pot include acorduri internaţionale în măsura în care sunt compatibile cu legislaţia Uniunii Europene.

(12)Autorizaţiile de punere în funcţiune care au fost acordate înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, inclusiv autorizaţiile emise în temeiul unor acorduri internaţionale, în special RIC (Regolamento Internazionale Carozze) şi RIV (Regolamento Internazionale Veicoli), rămân valabile în conformitate cu condiţiile în care au fost acordate. Această dispoziţie prevalează asupra art. 22-25. (13) Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română poate acorda autorizaţii de punere în funcţiune pentru o serie de vehicule. În acest scop, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română informează solicitantul cu privire la procedura care trebuie urmată.

(14)Autorizaţiile de punere în funcţiune acordate în conformitate cu prezentul articol nu aduc atingere altor condiţii impuse operatorilor de transport feroviar şi administratorilor de infrastructură pentru exploatarea unor astfel de vehicule pe reţeaua relevantă în conformitate cu art. 9-11 din Legea nr. 55/2006.

Articolul 22Autorizaţia iniţială de punere în funcţiune pentru vehiculele conforme cu STI

(1)Prezentul articol se aplică vehiculelor conforme cu toate STI relevante în vigoare în momentul punerii în funcţiune, cu condiţia ca o parte semnificativă dintre cerinţele esenţiale să fie prevăzute în respectivele STI şi ca STI relevantă privind materialul rulant să fi intrat în vigoare şi să fie aplicabilă.

(2)Autorizaţia iniţială se acordă de către Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română după cum urmează:

a)atunci când toate subsistemele structurale ale vehiculului au fost autorizate în conformitate cu dispoziţiile cap. IV, autorizaţia se acordă fără verificări suplimentare;

b)în cazul vehiculelor care dispun de toate declaraţiile "CE" de verificare necesare, conform dispoziţiilor art. 18, criteriile pe care Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română le poate verifica în scopul emiterii unei autorizaţii de punere în funcţiune pot avea în vedere doar următoarele aspecte:

(i)compatibilitatea tehnică dintre subsistemele relevante ale vehiculului şi integrarea lor în condiţii de siguranţă în conformitate cu art. 15 alin. (1);

(îi) compatibilitatea tehnică dintre vehiculul şi reţeaua în cauză;

(iii)normele naţionale aplicabile punctelor deschise;

(iv)normele naţionale aplicabile cazurilor specifice identificate în mod corespunzător în STI relevante.

Articolul 23Autorizaţii suplimentare pentru punerea în funcţiune a vehiculelor conforme cu STI

(1)Vehiculele care sunt pe deplin conforme cu STI în ceea ce priveşte toate aspectele subsistemelor relevante, fără cazuri specifice şi fără puncte deschise legate strict de compatibilitatea tehnică dintre vehicul şi reţea, nu trebuie să facă obiectul unei autorizaţii suplimentare pentru punerea în funcţiune atât timp cât circulă în reţele conforme cu STI în alte state membre ale Uniunii Europene sau în condiţiile specificate în STI corespunzătoare.

(2)În cazul vehiculelor care sunt puse în funcţiune în conformitate cu art. 22, dar care nu sunt prevăzute la alin. (1), Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română decide dacă pe teritoriul României sunt necesare autorizaţii suplimentare. În acest caz, se aplică prevederile alin. (3)-(7).

(3)Solicitantul prezintă Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române un dosar privind vehiculul sau tipul de vehicul şi utilizarea planificată în reţea. Dosarul conţine următoarele informaţii:

a)documente care dovedesc faptul că punerea în funcţiune a vehiculului a fost autorizată într-un alt stat membru al Uniunii Europene în conformitate cu art. 22;

b)o copie a dosarului tehnic conform dispoziţiilor anexei nr. 6. Acesta include, în cazul vehiculelor echipate cu înregistratoare de date, informaţii privind procedura de colectare a datelor, care să permită citirea şi evaluarea, atât timp cât informaţiile nu sunt armonizate de STI corespondentă;

c)înregistrările în care este înscris istoricul întreţinerii vehiculului şi, dacă este cazul, al modificărilor tehnice efectuate după autorizare;

d)dovezi referitoare la caracteristicile tehnice şi operaţionale care arată că vehiculul este compatibil cu infrastructurile şi instalaţiile fixe, inclusiv condiţiile climatice, sistemul de alimentare cu energie, sistemul de control-comandă şi semnalizare, ecartamentul liniilor şi gabaritul infrastructurii, sarcina maximă admisă pe osie şi alte constrângeri ale reţelei.

(4)Criteriile verificate de Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română pot viza doar următoarele aspecte:

a)compatibilitatea tehnică dintre vehiculul şi reţeaua în cauză, inclusiv normele naţionale aplicabile punctelor deschise necesare pentru a asigura o astfel de compatibilitate;

b)normele naţionale aplicabile cazurilor specifice identificate în mod corespunzător în STI relevante.

(5)Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română poate solicita furnizarea de informaţii suplimentare, efectuarea de analize de risc în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2006 sau realizarea de teste pe reţea pentru a verifica criteriile prevăzute la alin. (4). Cu toate acestea, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română poate efectua o astfel de verificare doar în temeiul normelor naţionale aparţinând grupei B sau C din acel document.

(6)Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română defineşte, după consultarea solicitantului, domeniul de aplicare şi conţinutul informaţiilor suplimentare, al analizelor de risc sau al testelor solicitate. Administratorul infrastructurii, prin consultare cu solicitantul, depune toate eforturile pentru a garanta că orice test se poate efectua în termen de 3 luni de la data depunerii cererii solicitantului. Dacă este cazul, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română adoptă măsuri pentru ca testele să poată fi efectuate.

(7)Toate cererile pentru o autorizaţie de punere în funcţiune depuse în conformitate cu prezentul articol fac obiectul unei decizii care este adoptată de Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de:

a)două luni de la prezentarea dosarului prevăzut la alin. (3);

b)după caz, o lună de la furnizarea oricăror informaţii suplimentare solicitate de Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română;

c)după caz, o lună de la furnizarea rezultatelor oricăror teste solicitate de Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română.

Articolul 24Autorizaţia iniţială de punere în funcţiune pentru vehiculele neconforme cu STI

(1)Prezentul articol se aplică vehiculelor care nu sunt conforme cu toate STI relevante în vigoare la data punerii lor în funcţiune, inclusiv vehiculelor care fac obiectul unor derogări, sau atunci când o parte semnificativă din cerinţele esenţiale nu a fost prevăzută în una sau mai multe STI.

(2)Autorizaţia iniţială se acordă de către Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română după cum urmează:

a)pentru aspectele tehnice reglementate de o STI, dacă există, se aplică procedura de verificare "CE";

b)pentru alte aspecte tehnice se aplică normele naţionale notificate în temeiul art. 17 din prezenta hotărâre şi al art. 8 din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare.

(3)Autorizaţia iniţială este valabilă numai în reţeaua de pe teritoriul României.

Articolul 25Autorizaţii suplimentare de punere în funcţiune pentru vehiculele neconforme cu STI

(1)În cazul vehiculelor a căror punere în funcţiune a fost autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene în conformitate cu art. 21 alin. (12) sau cu art. 24, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română poate hotărî, în conformitate cu prezentul articol, dacă pe teritoriul României sunt necesare autorizaţii suplimentare pentru punerea în funcţiune.

(2)Solicitantul prezintă Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române un dosar tehnic privind vehiculul sau tipul de vehicul, împreună cu detalii privind utilizarea planificată în reţea. Dosarul conţine următoarele informaţii:

a)documente care dovedesc faptul că punerea în funcţiune a vehiculului a fost autorizată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, împreună cu documentaţia privind procedura urmată pentru a demonstra că vehiculul a respectat cerinţele de siguranţă în vigoare, inclusiv, dacă este cazul, informaţii privind derogările acordate în conformitate cu art. 9;

b)datele tehnice, programul de întreţinere şi caracteristicile funcţionale. Acestea includ, în cazul vehiculelor echipate cu înregistratoare de date, informaţii privind procedura de colectare a datelor, care să permită citirea şi evaluarea prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare;

c)înregistrările în care este înscris istoricul exploatării şi întreţinerii vehiculului şi, dacă este cazul, al modificărilor tehnice efectuate după autorizare;

(3)Informaţiile menţionate la alin. (2) lit. a) şi b) nu pot fi puse la îndoială de către Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română, cu excepţia cazului în care aceasta poate demonstra, fără a aduce atingere art. 16, existenţa unui important risc de siguranţă. După adoptarea documentului de referinţă prevăzut la art. 27, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română nu poate invoca în acest sens niciuna dintre regulile din grupa A enumerate în acel document.

(4)Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română poate solicita furnizarea unor informaţii suplimentare, efectuarea unor analize de risc în conformitate cu art. 6 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare, sau realizarea unor teste pe reţea pentru a verifica dacă informaţiile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d) respectă normele naţionale în vigoare, notificate Comisiei Europene în conformitate cu art. 8 din Legea nr. 55/2006, cu modificările ulterioare, sau cu art. 17 din prezenta hotărâre. Cu toate acestea, după adoptarea documentului de referinţă prevăzută la art. 27, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română poate efectua o astfel de verificare doar în temeiul normelor naţionale aparţinând grupei B sau C enumerate în acel document. Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română defineşte, după consultarea solicitantului, domeniul de aplicare şi conţinutul informaţiilor suplimentare, al analizelor de risc sau al testelor solicitate. Administratorul infrastructurii, prin consultare cu solicitantul, depune toate eforturile pentru a garanta că orice test se poate efectua în termen de 3 luni de la data depunerii cererii solicitantului. Dacă este cazul, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română adoptă măsuri pentru ca testele să poată fi efectuate.

(5)Toate cererile pentru o autorizaţie de punere în funcţiune depuse în conformitate cu prezentul articol fac obiectul unei decizii care este adoptată de Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română cât mai curând posibil, dar în cel mult: a) 4 luni de la prezentarea dosarului tehnic prevăzut la alin. (2);

b)dacă este cazul, două luni de la furnizarea informaţiilor suplimentare sau a analizelor de risc solicitate de către Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română în conformitate cu prevederile alin. (4);

c)dacă este cazul, două luni de la furnizarea rezultatelor testelor solicitate de către Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română în conformitate cu prevederile alin. (4).

Articolul 26Autorizarea unor tipuri de vehicule

(1)Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română poate acorda autorizaţii pentru tipuri de vehicule.

(2)Cu toate acestea, dacă autorizează un vehicul, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română autorizează, în acelaşi timp, tipul de vehicul.

(3)Un vehicul care este conform cu un tip deja autorizat în România este autorizat de Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română pe baza unei declaraţii de conformitate cu tipul în cauză, prezentată de solicitant, fără verificări suplimentare. Totuşi, în cazul în care se modifică dispoziţiile relevante ale STI şi normele naţionale pe baza cărora un tip de vehicul a fost autorizat, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română decide dacă autorizaţiile de tip acordate deja rămân valabile sau trebuie reînnoite. Criteriile pe care Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română le verifică în vederea reînnoirii unei autorizaţii de tip pot viza doar normele modificate. Reînnoirea autorizaţiei de tip nu afectează autorizaţiile de vehicule acordate deja pe baza tipurilor autorizate anterior.

(4)Modelul de declaraţie de conformitate cu tipul este cel adoptat de Comisia Europeană.

(5)Declaraţia de conformitate cu tipul se întocmeşte în conformitate cu:

a)procedurile de verificare a STI relevante, pentru vehiculele conforme cu STI;

b)procedurile de verificare definite în modulul D sau E din Decizia 93/465/CEE a Consiliului, pentru vehiculele neconforme cu STI. În cazul în care Comisia Europeană adoptă o procedură de verificare ad-hoc în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la art. 29 alin. (3) din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, aceasta se aplică.

(6)Solicitantul poate cere o autorizaţie de tip în mai multe state membre ale Uniunii Europene în acelaşi timp. În acest caz, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română cooperează cu autorităţile naţionale de siguranţă implicate pentru simplificarea procedurii şi reducerea la minimum a eforturilor administrative.

(7)Autorizaţiile de tip se înregistrează în Registrul european al tipurilor autorizate de vehicule în conformitate cu prevederile art. 31. Acest registru specifică statul sau statele membru/membre în care este autorizat un tip de vehicul.

Articolul 27Clasificarea normelor naţionale

Pentru a facilita procedura de autorizare pentru punerea în funcţiune a vehiculelor prevăzută la art. 25, normele naţionale sunt clasificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 7.

Capitolul VIOrganismele notificate

Articolul 28Organismele notificate

(1)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii informează Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la organismele responsabile pentru îndeplinirea procedurii de evaluare a conformităţii sau aptitudinilor de utilizare prevăzute la art. 13 şi a procedurii de verificare prevăzute la art. 18, indicând pentru fiecare organism domeniul de responsabilitate şi numerele de identificare obţinute în avans de la Comisia Europeană.

(2)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii aplică criteriile prevăzute în anexa nr. 8 pentru evaluarea organismelor ce urmează a fi notificate. Organismele care îndeplinesc criteriile de evaluare prevăzute în standardele europene relevante sunt considerate ca îndeplinind şi criteriile menţionate.

(3)Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii retrage aprobarea dată unui organism care nu mai respectă criteriile prevăzute în anexa nr. 8 şi informează de îndată Comisia Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la aceasta.

Capitolul VIIRegistrele de reţele şi vehicule

Articolul 29Sistemul de numerotare a vehiculelor

(1)Orice vehicul pus în funcţiune în sistemul feroviar al Uniunii Europene poartă un număr european de vehicul, denumit în continuare NEV, atribuit în momentul acordării primei autorizaţii de punere în funcţiune.

(2)Solicitantul autorizaţiei iniţiale are şi responsabilitatea marcării vehiculului în cauză cu NEV care i-a fost alocat.

(3)NEV va fi specificat în STI privind exploatarea şi gestionarea traficului.

(4)Unui vehicul i se alocă un număr NEV doar o singură dată, cu excepţia cazului în care STI privind exploatarea şi gestionarea traficului precizează altfel.

(5)Sub rezerva alin. (1), în cazul vehiculelor care circulă sau care sunt destinate să circule dinspre sau înspre ţări terţe în care ecartamentul este diferit de cel din reţeaua principală din cadrul Uniunii Europene, se acceptă vehiculele identificate în mod clar în conformitate cu un sistem de codare diferit.

Articolul 30Registrele naţionale ale vehiculelor

(1)Autoritatea Feroviară Română ţine un registru al vehiculelor feroviare autorizate de pe teritoriul României. Acesta îndeplineşte următoarele criterii:

a)respectă specificaţiile comune prevăzute la alin. (2);

b)este păstrat şi actualizat de către un organism independent de orice operator de transport feroviar;

c)este accesibil Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române şi Organismului de Investigare Feroviar Român, prevăzute la art. 16 şi 21 din Legea nr. 55/2006; de asemenea, el este accesibil, în urma oricărei solicitări legitime, Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar, prevăzut la art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară şi tarifarea utilizării infrastructurii feroviare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 8/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţiei Feroviare Europene, operatorilor de transport feroviar şi administratorilor/gestionarilor de infrastructură feroviară, precum şi persoanelor/organizaţiilor care înregistrează vehicule sau care sunt identificate în registru.

(2)Specificaţiile comune privind registrul se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la art. 29 alin. (3) din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi pe baza proiectelor de specificaţii întocmite de Agenţia Feroviară Europeană. Aceste proiecte de specificaţii includ: conţinutul, formatul datelor, arhitectura funcţională şi tehnică, modul de operare, inclusiv modalitatea de efectuare a schimbului de date, regulile de introducere şi de consultare a datelor. Pentru fiecare vehicul, registrul conţine cel puţin următoarele informaţii:

a)NEV;

b)trimiteri la declaraţia "CE" de verificare şi la organismul emitent;

c)trimiteri la registrul european al tipurilor de vehicule autorizate prevăzut la art. 31;

d)identificarea proprietarului şi a deţinătorului vehiculului;

e)restricţii privind utilizarea vehiculului;

f)entitatea responsabilă cu întreţinerea.

(3)Titularul înregistrării declară imediat orice modificare a datelor introduse în registrul naţional al vehiculelor, distrugerea unui vehicul sau decizia sa de a nu mai înregistra un vehicul autorităţii oricărui stat membru al Uniunii Europene în care a fost autorizat vehiculul.

(4)Atât timp cât registrele naţionale ale vehiculelor ale statelor membre ale Uniunii Europene nu sunt interconectate, Autoritatea Feroviară Română îşi actualizează registrul cu modificările efectuate de alt stat membru în registrul său în ceea ce priveşte datele care îl interesează.

(5)În cazul vehiculelor care sunt puse în funcţiune pentru prima dată într-o ţară terţă şi sunt autorizate în România pentru a fi puse în funcţiune pe teritoriul său, Autoritatea Feroviară Română garantează că datele enumerate la alin. (2) lit. d)-f) pot fi recuperate prin intermediul registrului naţional al vehiculelor. Datele prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi înlocuite cu date critice de siguranţă privind programul de întreţinere.

Articolul 31Registrul european al tipurilor de vehicule autorizate

(1)Agenţia Feroviară Europeană creează şi păstrează un registru al tipurilor de vehicule autorizate de statele membre pentru punerea în funcţiune în reţeaua feroviară a Uniunii Europene. Acest registru îndeplineşte următoarele criterii:

a)este public şi accesibil în format electronic;

b)respectă specificaţiile comune prevăzute la alin. (4) din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului;

c)este conectat cu toate registrele naţionale ale vehiculelor.

(2)Registrul conţine, în cazul fiecărui vehicul, următoarele informaţii:

a)caracteristicile tehnice ale tipului de vehicul, definite în STI relevante;

b)denumirea producătorului;

c)datele, referinţele şi statele membre ale Uniunii Europene emitente ale autorizaţiilor succesive pentru tipul de vehicul respectiv, inclusiv eventualele restricţii sau retrageri.

(3)La data eliberării, modificării, suspendării sau retragerii unei autorizaţii de tip în România, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română informează Agenţia Feroviară Europeană, astfel încât aceasta să îşi poată actualiza registrul.

Articolul 32Registrul de infrastructură

Autoritatea Feroviară Română asigură publicarea şi actualizarea unui registru de infrastructură conform ciclului de revizuire prevăzut la art. 35 alin. (2) din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. În acest registru se precizează caracteristicile principale ale fiecărui subsistem sau ale fiecărei părţi de subsistem implicate, de exemplu, parametrii de bază, şi conformitatea acestora cu caracteristicile prescrise de STI aplicabile. În acest scop, fiecare STI specifică cu exactitate care informaţie trebuie inclusă în registrul de infrastructură.

Capitolul VIIIDispoziţii tranzitorii

Articolul 33Proiect de sisteme de referinţă

În urma adoptării sistemului de referinţă prevăzut la art. 36 alin. (1) din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii informează Comisia Europeană în cazul intenţiei de a adopta o dispoziţie naţională sau în cazul dezvoltării pe teritoriul României a unui proiect care ar încălca sistemul de referinţă.

Capitolul IXDispoziţii finale

Articolul 34Motivare

Orice decizie privind evaluarea conformităţii sau a aptitudinilor de utilizare a constituenţilor de interoperabilitate, luată ca urmare a prezentei hotărâri, verificarea subsistemelor care formează sistemul feroviar şi orice decizie adoptată în conformitate cu art. 7, 12, 14 şi 19 trebuie să precizeze în detaliu motivele pe care se bazează. Partea în cauză este notificată în cel mai scurt timp posibil, în acelaşi timp indicându-se soluţiile posibile în baza legislaţiei în vigoare şi termenele acordate pentru punerea în aplicare a acestor soluţii.

Articolul 35Abrogare

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.533/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar de mare viteză, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 850/2003 privind interoperabilitatea sistemului feroviar convenţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 23 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Trimiterile la hotărârile abrogate se interpretează ca trimiteri la prezenta hotărâre şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă prevăzut în anexa nr. 11.

Prezenta hotărâre transpune în totalitate prevederile Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 191 din 18 iulie 2008, precum şi ale Directivei 2009/131/CE a Comisiei din 16 octombrie 2009 de modificare a anexei VII la Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 17 octombrie 2009.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Radu Mircea Berceanu

Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

Bucureşti, 18 august 2010.

Nr. 877.

Anexa 1

DOMENIUL DE APLICARE

1.Sistemul feroviar convenţional

1.1.Reţea

Infrastructura sistemului de transport feroviar convenţional este formată din linii ale reţelei de transport feroviar prevăzute în Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, republicată, necesare pentru a se realiza conectarea cu sistemul de transport feroviar convenţional transeuropean.

În sensul hotărârii, această reţea poate fi împărţită în următoarele categorii:

–linii prevăzute pentru traficul de călători;

–linii prevăzute pentru traficul mixt, călători şi marfă;

–linii destinate în mod special sau modernizate pentru servicii de transport feroviar de marfă;

–noduri feroviare de călători;

–noduri feroviare de marfă, inclusiv terminale intermodale;

–linii de legătură între elementele de mai sus.

Această reţea include sisteme de gestionare a traficului, de localizare şi de circulaţie a trenurilor: instalaţiile tehnice pentru prelucrarea datelor şi telecomunicaţiile destinate serviciilor de transport de călători de lung parcurs şi transportului de marfă în cadrul reţelei, în vederea garantării unei exploatări sigure şi armonioase a reţelei, precum şi a unei gestionări eficiente a traficului.

1.2.Vehicule

Sistemul feroviar convenţional cuprinde toate vehiculele apte să circule pe întreaga reţea feroviară transeuropeană convenţională sau pe o parte a acesteia, incluzând:

–trenurile automotoare electrice sau cu motoare termice;

–locomotive cu motoare termice sau locomotive electrice;

–vagoanele de călători;

–vagoanele de marfă, inclusiv vehiculele pentru transportul camioanelor.

Echipamentul de construcţie şi menţinere a infrastructurilor feroviare mobile poate fi inclus.

Fiecare dintre categoriile de mai sus poate fi divizată în:

–vehicule pentru utilizare internaţională;

–vehicule pentru utilizare naţională.

2.Sistemul feroviar de mare viteză

2.1.Reţea

Reţeaua sistemului feroviar de mare viteză va fi aceea a liniilor de mare viteză ale reţelei transeuropene de transport prevăzute în Legea nr. 203/2003, republicată.

Liniile de mare viteză includ:

–linii special construite pentru mare viteză, echipate pentru viteze în general egale sau mai mari de 250 km/h;

–linii special modernizate pentru mare viteză, echipate pentru viteze de ordinul a 200 km/h;

–linii special modernizate pentru mare viteză, care au caracteristici speciale din cauza constrângerilor de ordin topografic, de relief sau de sistematizare urbană şi pe care viteza trebuie adaptată fiecărui caz în parte. Această categorie include şi liniile de interconectare între reţelele de mare viteză şi cele convenţionale, liniile din staţii, liniile de acces către terminale, depouri etc., pe care materialul rulant de mare viteză circulă cu viteza convenţională.

Această reţea include sisteme de gestionare a traficului, de localizare şi circulaţie, instalaţiile tehnice pentru prelucrarea datelor şi telecomunicaţiile destinate serviciilor pe aceste linii, în vederea garantării unei exploatări sigure şi armonioase a reţelei, precum şi a unei gestionări eficiente a traficului.

2.2.Vehicule

Sistemul feroviar de mare viteză include vehicule proiectate să ruleze:

–fie la viteze de cel puţin 250 km/h pe linii special construite pentru mare viteză, permiţând în acelaşi timp rularea la viteze de peste 300 km/h în circumstanţe adecvate;

–fie la viteze de ordinul a 200 km/h pe liniile prevăzute în secţiunea 2.1, atunci când sunt compatibile cu nivelurile de performanţă ale acestor linii.

În plus, vehiculele destinate să ruleze cu o viteză maximă mai mică de 200 km/h care este posibil să se deplaseze pe întreaga reţea transeuropeană de mare viteză sau pe o parte a acesteia, atunci când sunt compatibile cu nivelurile de performanţă ale reţelei respective, îndeplinesc cerinţele pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă pe reţeaua respectivă. În acest scop, STI pentru vehiculele convenţionale specifică, de asemenea, cerinţe pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a vehiculelor convenţionale pe reţelele de mare viteză.

3.Compatibilitatea sistemului feroviar

Calitatea serviciilor feroviare din Europa depinde, printre altele, de o coerenţă excelentă între caracteristicile reţelei (în sensul cel mai larg, părţile fixe ale tuturor subsistemelor implicate) şi cele ale vehiculelor (incluzând componentele de bord ale tuturor subsistemelor implicate). Nivelurile de performanţă, siguranţa, calitatea serviciilor şi costurile depind de acest factor.

4.Extinderea sferei de aplicare

4.1.Subcategorii de reţele şi vehicule

Domeniul de aplicare a STI este extins progresiv la întregul sistem feroviar prevăzut la art. 1 alin. (4) din hotărâre. Pentru a garanta eficacitatea interoperabilităţii din punctul de vedere al costurilor, se vor crea, dacă va fi necesar, mai multe subcategorii ale tuturor categoriilor de reţele şi vehicule menţionate în prezenta anexă. Dacă este necesar, specificaţiile funcţionale şi tehnice menţionate la art. 5 alin. (3) din hotărâre pot varia în funcţie de subcategorie.

4.2.Garanţii în materie de costuri

Analiza cost-beneficiu a măsurilor propuse va lua în considerare, printre altele, următoarele elemente:

–costul măsurii propuse;

–beneficiile pentru interoperabilitate ale extinderii domeniului de aplicare la anumite subcategorii de reţele şi vehicule;

–reducerea costurilor de capital şi a taxelor datorate economiilor de scară şi unei mai bune utilizări a vehiculelor;

–reducerea costurilor investiţiilor şi a celor de întreţinere/operare datorită competiţiei sporite între producători şi societăţile de întreţinere;

–avantaje asupra mediului datorită îmbunătăţirilor tehnice ale sistemului feroviar;

–o funcţionare mai sigură.

De asemenea, această evaluare va indica impactul probabil pentru toţi operatorii economici implicaţi.

Anexa 2

SUBSISTEME

1.Lista subsistemelor

În sensul hotărârii, sistemul care constituie sistemul feroviar poate fi divizat în următoarele subsisteme:

a)fie zone structurale:

–infrastructură;

–energie;

–control-comandă şi semnalizare;

–material rulant;

b)fie zone funcţionale:

–gestionarea şi operarea traficului;

–întreţinere;

–aplicaţii telematice pentru serviciile de transport feroviar de călători şi marfă.

2.Descrierea subsistemelor

Pentru fiecare subsistem sau parte a unui subsistem, lista constituenţilor şi a aspectelor privind interoperabilitatea este propusă de Agenţia Feroviară Europeană în momentul elaborării proiectului de STI relevantă.

Fără a aduce atingere alegerii aspectelor şi constituenţilor referitori la interoperabilitate sau ordinii în care acestea vor face obiectul STI, subsistemele includ îndeosebi:

2.1.Infrastructură

Linia ferată, macazurile, lucrările de artă (poduri, tuneluri etc.), infrastructura asociată staţiilor (peroane, zone de acces, incluzând nevoile persoanelor cu mobilitate redusă etc.), echipament de siguranţă şi de protecţie

2.2.Energie

Sistemul de electrificare, inclusiv liniile aeriene, şi partea de la bord a echipamentului de măsurare a consumului de energie electrică

2.3.Control-comandă şi semnalizare

Toate echipamentele necesare pentru a asigura siguranţa şi pentru a comanda şi controla mişcările trenurilor autorizate să circule în reţea

2.4.Operarea şi gestionarea traficului

Procedurile şi echipamentul asociat care permit o operare coerentă a diferitelor subsisteme structurale, atât în cursul unei operări normale, cât şi al unei operări deteriorate, incluzând în special conducerea trenurilor, planificarea şi gestionarea traficului

Calificările profesionale care pot fi solicitate pentru efectuarea serviciilor transfrontaliere

2.5.Aplicaţii telematice

În conformitate cu anexa nr. 1 la hotărâre, acest subsistem cuprinde două elemente:

a)aplicaţii pentru serviciile de călători, incluzând sistemele care oferă călătorilor informaţii înaintea şi în cursul călătoriei, sistemele de rezervare şi plată, gestionarea bagajelor şi gestionarea legăturilor între trenuri şi cu alte tipuri de transport;

b)aplicaţii pentru servicii de transport de marfă, incluzând sistemele de informare (monitorizarea în timp real a mărfurilor şi a trenurilor), sistemele de selectare şi de alocare, sistemele de rezervare, plată şi facturare, gestionarea legăturilor cu alte tipuri de transport şi eliberarea documentelor electronice de însoţire.

2.6.Materialul rulant

Structură, sisteme de control-comandă pentru toate echipamentele trenurilor, dispozitive de captare a curentului, unităţi de tracţiune şi de transformare a energiei, mecanisme de frânare, cuplare şi rulare (boghiuri, osii etc.) şi suspensii, uşi, interfeţe om/maşină (mecanic, personal de bord şi călători, incluzând nevoile persoanelor cu mobilitate redusă), dispozitive de siguranţă pasive sau active şi dispozitive necesare pentru sănătatea călătorilor şi a personalului de bord

2.7.Întreţinere

Procedurile, echipamentul conex, instalaţiile logistice de întreţinere şi componentele de rezervă care permit întreţinerea corectivă şi preventivă cu caracter obligatoriu avute în vedere pentru asigurarea interoperabilităţii sistemului feroviar şi garantarea performanţelor cerute

Anexa 3

CERINŢE ESENŢIALE

1.Cerinţe generale

1.1.Siguranţă

1.1.1.Proiectarea, construcţia sau asamblarea, întreţinerea şi supravegherea componentelor critice pentru siguranţă şi, în special, a elementelor implicate în circulaţia trenurilor trebuie să garanteze siguranţa la un nivel care să corespundă obiectivelor fixate pentru reţea, inclusiv pentru situaţii-limită speciale.

1.1.2.Parametrii implicaţi în contactul roată/şină trebuie să respecte cerinţele de stabilitate necesare pentru garantarea deplasării sigure la viteza maximă autorizată. Parametrii echipamentului de frânare trebuie să garanteze posibilitatea de oprire într-o anumită distanţă de frânare la viteza maximă autorizată.

1.1.3.Componentele folosite trebuie să reziste la solicitările normale sau excepţionale specificate pe timpul duratei lor de serviciu. Consecinţele în materie de siguranţă ale unor defecţiuni accidentale trebuie limitate prin mijloace adecvate.

1.1.4.Proiectarea instalaţiilor fixe şi a materialului rulant, precum şi alegerea materialelor utilizate trebuie să urmărească limitarea producerii, a propagării şi a efectelor focului şi fumului în caz de incendiu.

1.1.5.Orice dispozitive destinate a fi manevrate de utilizatori trebuie proiectate astfel încât să nu fie afectate funcţionarea sigură a dispozitivelor sau sănătatea şi siguranţa utilizatorilor, în cazul unei utilizări previzibile care nu respectă instrucţiunile afişate.

1.2.Fiabilitate şi disponibilitate

Monitorizarea şi întreţinerea componentelor fixe sau mobile care sunt implicate în deplasările trenurilor trebuie să fie organizate, efectuate şi cuantificate astfel încât să menţină funcţionarea lor în condiţiile proiectate.

1.3.Sănătate

1.3.1.Materialele susceptibile să pună în pericol sănătatea persoanelor care au acces la ele, datorită modului de utilizare, nu trebuie utilizate în trenuri şi infrastructuri feroviare.

1.3.2.Aceste materiale trebuie selectate, instalate şi utilizate astfel încât să limiteze emisiile de fumuri sau gaze nocive şi periculoase, în special în caz de incendiu.

1.4.Protecţia mediului

1.4.1.Impactul asupra mediului al constituirii şi funcţionării sistemului feroviar transeuropean convenţional trebuie să fie evaluat şi luat în considerare în etapa de proiectare a sistemului, în conformitate cu dispoziţiile Uniunii Europene în vigoare.

1.4.2.Materialele folosite în trenuri şi infrastructuri trebuie să împiedice emisiile de fumuri sau gaze nocive şi periculoase pentru mediu, în special în caz de incendiu.

1.4.3.Materialul rulant şi sistemele de alimentare cu energie trebuie proiectate şi produse astfel încât să fie compatibile din punct de vedere electromagnetic cu instalaţiile, echipamentele şi reţelele publice sau private cu care ar putea să interfereze.

1.4.4.Funcţionarea sistemului feroviar trebuie să respecte reglementările existente privind poluarea sonoră.

1.4.5.Funcţionarea sistemului feroviar nu trebuie să provoace un nivel inadmisibil de vibraţii ale solului pentru activităţile şi zonele apropiate infrastructurii, într-un stadiu normal de întreţinere.

1.5.Compatibilitate tehnică

Caracteristicile tehnice ale infrastructurii şi ale instalaţiilor fixe trebuie să fie compatibile între ele şi cu cele ale trenurilor ce urmează a se folosi în sistemul feroviar.

În cazul în care conformitatea cu aceste caracteristici se dovedeşte dificilă pe anumite secţiuni ale reţelei, se pot aplica soluţii temporare, care să asigure compatibilitatea în viitor.

2.Cerinţe specifice fiecărui subsistem

2.1.Infrastructură

2.1.1.Siguranţă

Trebuie adoptate măsuri adecvate pentru a preveni accesul la instalaţii sau pătrunderile neautorizate.

Trebuie adoptate măsuri de limitare a pericolelor la care sunt expuse persoanele, în special la trecerea trenurilor prin staţii.

Infrastructura la care publicul are acces trebuie proiectată şi realizată astfel încât să limiteze orice pericole pentru siguranţa persoanelor (stabilitate, incendiu, acces, evacuare, peroane etc.).

Este necesar să se adopte dispoziţii corespunzătoare care să ţină seama de condiţiile speciale de siguranţă în tunelurile şi pe viaductele foarte lungi.

2.2.Energie

2.2.1.Siguranţă

Funcţionarea sistemelor de alimentare cu energie trebuie să nu afecteze siguranţa trenurilor şi a persoanelor (utilizatori, personal de exploatare, locuitori din zona limitrofă căii ferate şi terţe părţi).

2.2.2.Protecţia mediului

Funcţionarea sistemelor de alimentare cu energie electrică sau termică nu trebuie să perturbe mediul dincolo de limitele specificate.

2.2.3.Compatibilitatea tehnică

Sistemele utilizate pentru alimentarea cu electricitate/energie termică trebuie:

–să permită trenurilor atingerea nivelurilor de performanţă specificate;

–în cazul sistemelor de alimentare cu energie electrică, să fie compatibile cu dispozitivele de captare din dotarea trenurilor.

2.3.Control-comandă şi semnalizare

2.3.1.Siguranţă

Instalaţiile şi procedurile de control-comandă şi semnalizare trebuie să permită trenurilor să se deplaseze la un nivel de siguranţă care să corespundă obiectivelor fixate pentru reţea.

Sistemele de control-comandă şi semnalizare trebuie să permită în continuare circulaţia, în condiţii de siguranţă, a trenurilor cărora li s-a permis să circule în condiţii necorespunzătoare.

2.3.2.Compatibilitatea tehnică

Întreaga infrastructură nouă şi întregul material rulant nou, produse sau dezvoltate după adoptarea sistemelor compatibile de control-comandă şi semnalizare, trebuie să fie adaptate pentru utilizarea acestor sisteme.

Echipamentul de control-comandă şi semnalizare instalat în cabinele mecanicilor de locomotivă trebuie să permită funcţionarea normală, în condiţiile specificate, pe tot parcursul sistemului feroviar.

2.4.Materialul rulant

2.4.1.Siguranţă

Structura materialului rulant şi a legăturilor dintre vehicule trebuie să fie proiectată astfel încât să protejeze compartimentele călătorilor şi ale mecanicilor de locomotivă în caz de coliziune sau de deraiere.

Echipamentele electrice trebuie să nu afecteze siguranţa şi funcţionarea instalaţiilor de control-comandă şi semnalizare.

Tehnicile de frânare şi tensiunile exercitate trebuie să fie compatibile cu concepţia liniilor, a lucrărilor de artă şi a sistemelor de semnalizare.

Trebuie adoptate măsuri pentru prevenirea accesului la componentele aflate sub tensiune, pentru a nu periclita siguranţa persoanelor.

În caz de pericol, dispozitivele trebuie să permită călătorilor să informeze mecanicul de locomotivă şi personalului însoţitor să îl contacteze.

Uşile de acces trebuie să fie dotate cu un sistem de deschidere şi închidere care să garanteze siguranţa călătorilor.

Trebuie prevăzute şi semnalizate ieşiri de siguranţă.

Este necesar să se adopte dispoziţii corespunzătoare care să ţină seama de condiţiile speciale de siguranţă în tunelurile foarte lungi.

Un sistem de iluminare în caz de urgenţă, de intensitate şi durată suficientă, este obligatoriu la bordul trenurilor.

Trenurile trebuie să fie dotate cu un sistem de sonorizare care să permită personalului de bord să se adreseze călătorilor.

2.4.2.Fiabilitate şi disponibilitate

Proiectarea echipamentelor esenţiale, a echipamentelor de rulare, tracţiune şi frânare şi a sistemului de control-comandă trebuie să permită, într-o situaţie deteriorată specifică, continuarea călătoriei fără consecinţe nefavorabile pentru echipamentele care rămân în funcţiune.

2.4.3.Compatibilitatea tehnică

Echipamentul electric trebuie să fie compatibil cu funcţionarea instalaţiilor de control-comandă şi semnalizare.

În cazul tracţiunii electrice, caracteristicile dispozitivelor de captare a curentului trebuie să permită trenurilor să se deplaseze în condiţiile sistemelor de alimentare cu energie ale sistemului feroviar.

Caracteristicile materialului rulant trebuie să permită deplasarea acestuia pe orice linie pe care este prevăzută funcţionarea sa, ţinându-se seama de condiţiile climatice relevante.

2.4.4.Controale

Trenurile trebuie dotate cu un dispozitiv de înregistrare.

Datele captate de acest dispozitiv şi prelucrarea informaţiilor trebuie armonizate.

2.5.Întreţinere

2.5.1.Sănătate şi securitate

Instalaţiile tehnice şi procedurile folosite în centrele de întreţinere trebuie să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă a subsistemului şi să nu constituie un pericol pentru sănătate şi siguranţă.

2.5.2.Protecţia mediului

Instalaţiile tehnice şi procedurile utilizate în centrele de întreţinere nu trebuie să depăşească nivelurile de noxe admisibile pentru mediul înconjurător.

2.5.3.Compatibilitatea tehnică

Instalaţiile de întreţinere pentru materialul rulant trebuie să permită realizarea operaţiunilor de siguranţă, sănătate şi confort pentru toate vehiculele pentru care au fost proiectate.

2.6.Operarea şi gestionarea traficului

2.6.1.Siguranţă

Alinierea normelor de funcţionare în reţea şi calificările mecanicilor de locomotivă, ale personalului de bord şi ale personalului din centrele de control trebuie să asigure operarea în condiţii de siguranţă, ţinându-se seama de diferenţa dintre cerinţele serviciilor transfrontaliere şi cele ale serviciilor interne.

Lucrările de întreţinere şi intervalele dintre acestea, formarea şi calificările personalului din centrele de întreţinere şi revizie, precum şi sistemul de asigurare a calităţii adoptat de operatorii respectivi în centrele de întreţinere şi revizie trebuie să asigure un nivel înalt de siguranţă.

2.6.2.Fiabilitate şi disponibilitate

Lucrările de întreţinere şi perioadele de efectuare a acestora, formarea şi calificările personalului din centrele de întreţinere şi revizie, precum şi sistemul de asigurare a calităţii adoptat de operatorii respectivi în centrele de întreţinere şi revizie trebuie să asigure un nivel înalt de fiabilitate şi disponibilitate a sistemului.

2.6.3.Compatibilitatea tehnică

Alinierea normelor de funcţionare în reţea şi calificările mecanicilor de locomotivă, ale personalului de bord şi ale impiegaţilor de mişcare trebuie să asigure eficienţa funcţionării în sistemul feroviar, ţinându-se seama de diferenţa dintre cerinţele serviciilor transfrontaliere şi cele ale serviciilor interne.

2.7.Aplicaţii telematice pentru serviciile de transport feroviar de călători şi marfă

2.7.1.Compatibilitatea tehnică

Cerinţele esenţiale pentru aplicaţiile telematice garantează o calitate minimă a serviciilor de transport feroviar de călători şi marfă, mai ales în ceea ce priveşte compatibilitatea tehnică.

Trebuie adoptate măsuri pentru a asigura:

–faptul că bazele de date, programele informatice şi protocoalele de comunicare a datelor sunt realizate într-un mod care să permită schimbul de date la nivel maxim între diferitele aplicaţii şi diferiţii operatori, excluzând datele comerciale confidenţiale;

–facilitarea accesului la informaţii pentru utilizatori.

2.7.2.Fiabilitate şi disponibilitate

Metodele de utilizare, gestionare, actualizare şi întreţinerea acestor baze de date, programe informatice şi protocoale de comunicare a datelor trebuie să garanteze eficienţa acestor sisteme şi calitatea serviciilor.

2.7.3.Sănătate

Interfeţele dintre aceste sisteme şi utilizatori trebuie să fie în concordanţă cu normele minime privind ergonomia şi protecţia sănătăţii.

2.7.4.Siguranţă

Pentru stocarea sau transmiterea informaţiilor privind siguranţa trebuie asigurate niveluri corespunzătoare de integritate şi fiabilitate.

Anexa 4

DECLARAŢIA "CE" DE CONFORMITATE ŞI APTITUDINI DE UTILIZARE

A CONSTITUENŢILOR DE INTEROPERABILITATE

1.Constituenţii de interoperabilitate

Declaraţia "CE" se aplică constituenţilor de interoperabilitate implicaţi în interoperabilitatea sistemului feroviar, astfel cum se prevede la art. 3 din hotărâre. Aceşti constituenţi de interoperabilitate pot fi:

1.1.Constituenţi cu utilizare multiplă

Aceştia sunt constituenţi care nu sunt specifici sistemului feroviar şi pot fi folosiţi ca atare în alte domenii.

1.2.Constituenţi cu utilizare multiplă având caracteristici specifice

Aceştia sunt constituenţi care nu sunt specifici ca atare sistemului feroviar, dar care trebuie să dispună de niveluri de performanţă specifice atunci când sunt folosiţi în domeniul feroviar.

1.3.Constituenţi specifici

Aceşti constituenţi sunt specifici aplicaţiilor feroviare.

2.Domeniul de aplicare

Sub incidenţa declaraţiei "CE" intră:

–evaluarea de către unul sau mai multe organisme autorizate a conformităţii intrinseci a unui constituent de interoperabilitate, analizat în mod izolat, în raport cu specificaţiile tehnice pe care trebuie să le respecte;

–evaluarea/aprecierea de către unul sau mai multe organisme autorizate a eligibilităţii pentru utilizarea propusă a unui constituent de interoperabilitate, analizat în mediul său feroviar şi, în special în cazurile în care sunt implicate interfeţe, în raport cu specificaţiile tehnice, îndeosebi cu cele de natură funcţională, care urmează a fi verificate.

Procedurile de evaluare puse în aplicare de către organismele autorizate în etapele de proiectare şi de producţie vor utiliza modulele definite în Decizia 93/465/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 privind modulele diverselor faze ale procedurilor de evaluare a conformităţii şi normele de aplicare şi utilizare a mărcii de conformitate CE, care sunt propuse spre a fi utilizate în cadrul directivelor de armonizare tehnică, în conformitate cu condiţiile prevăzute în STI.

3.Conţinutul declaraţiei "CE"

Declaraţia de conformitate sau aptitudini de utilizare "CE" şi documentele însoţitoare trebuie să fie datate şi semnate.

Declaraţia se redactează în aceeaşi limbă ca şi instrucţiunile şi trebuie să conţină următoarele:

–trimiterile la directivă;

–denumirea şi adresa producătorului sau ale reprezentantului său autorizat cu sediul în Uniunea Europeană: se vor indica denumirea comercială şi adresa completă; în cazul reprezentantului autorizat, se va indica şi denumirea comercială a producătorului;

–descrierea elementului constitutiv de interoperabilitate (origine, tipul etc.);

–descrierea procedurii utilizate pentru declararea conformităţii sau a aptitudinilor de utilizare (art. 13 din hotărâre);

–toate prescripţiile relevante pe care trebuie să le îndeplinească constituentul de interoperabilitate şi, în special, condiţiile de utilizare;

–denumirea şi adresa organismului sau a organismelor autorizat/autorizate implicat/implicate în procedura urmată în privinţa conformităţii sau a aptitudinilor de utilizare şi data certificatului de verificare, împreună cu durata şi condiţiile de valabilitate ale certificatului, atunci când este cazul;

–trimitere la specificaţiile europene, atunci când este cazul;

–identificarea semnatarului împuternicit să angajeze producătorul sau pe reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniunea Europeană.

Anexa 5

DECLARAŢIA DE VERIFICARE "CE" A SUBSISTEMELOR

Declaraţia de verificare "CE" şi documentele însoţitoare trebuie să fie datate şi semnate.

Declaraţia trebuie să fie redactată în aceeaşi limbă ca şi dosarul tehnic şi trebuie să conţină următoarele:

–trimiterile la hotărâre;

–denumirea şi adresa entităţii contractante sau ale producătorului ori ale reprezentantului său autorizat cu sediul în Uniunea Europeană: se vor indica denumirea comercială şi adresa completă; în cazul reprezentantului autorizat, se va indica şi denumirea comercială a entităţii contractante sau a producătorului;

–o scurtă descriere a subsistemului;

–denumirea şi adresa organismului autorizat care a realizat verificarea "CE" prevăzută la art. 18 din hotărâre;

–trimiterile la documentele conţinute în dosarul tehnic;

–toate dispoziţiile relevante, provizorii sau definitive pe care trebuie să le respecte subsistemele şi, în special, orice restricţii sau condiţii de funcţionare, dacă este necesar;

–în cazul unei declaraţii provizorii: perioada de valabilitate a declaraţiei "CE";

–identificarea semnatarului.

Anexa 6

PROCEDURA DE VERIFICARE "CE" PENTRU SUBSISTEME

1.Introducere

Verificarea "CE" este procedura prin care un organism notificat verifică şi certifică faptul că subsistemul:

–respectă prevederile hotărârii;

–respectă celelalte reglementări care decurg din Tratat şi poate fi dat în funcţionare.

2.Etape

Subsistemul este verificat în fiecare dintre următoarele etape:

–proiectarea generală;

–producţie: construcţia subsistemului, incluzând, în special, activităţile de construcţii civile, producerea, asamblarea constituenţilor, reglaje generale;

–încercarea finală a subsistemului.

Pentru stadiul de proiectare, inclusiv testele de tip, şi pentru stadiul de producţie, solicitantul poate, într-o primă etapă, să solicite o evaluare.

În acest caz, această evaluare/aceste evaluări conduce/conduc la una sau mai multe declaraţii intermediare de verificare (DIV) emisă/emise de organismul notificat ales de către solicitant. Acest organism, la rândul său, întocmeşte o "declaraţie CE de conformitate intermediară a subsistemului" pentru etapele relevante.

3.Certificat

Organismul notificat responsabil pentru verificarea "CE" evaluează proiectarea şi producţia subsistemului şi întocmeşte certificatul de verificare destinat solicitantului, care, la rândul său, întocmeşte declaraţia de verificare "CE" destinată autorităţii de supraveghere din statul membru al Uniunii Europene în care subsistemul este amplasat şi/sau operează.

Dacă sunt disponibile, organismul notificat ia în considerare "declaraţiile intermediare de verificare" şi, pentru a emite declaraţia de verificare "CE":

–verifică dacă subsistemul:

–este vizat de declaraţiile intermediare de verificare relevante în ceea ce priveşte proiectarea şi producţia, dacă solicitantul a cerut organismului notificat certificare pentru aceste două etape; sau

–corespunde, aşa cum este fabricat, tuturor aspectelor incluse în DIV emisă solicitantului, dacă acesta a cerut organismului de notificare certificare doar pentru etapa de proiectare;

–verifică dacă acestea includ în mod corect cerinţa din STI şi evaluează elementele de proiectare şi producţie care nu sunt incluse în STI referitoare la proiectare şi/sau producţie.

4.Dosar tehnic

Dosarul tehnic care însoţeşte declaraţia de verificare trebuie întocmit după cum urmează:

–pentru infrastructură: planurile de construcţie a structurii, documentele de aprobare pentru excavaţii şi armături, rapoartele de încercare şi control privind betonul etc.;

–pentru alte subsisteme: schiţele de ansamblu şi cele în detaliu conforme cu execuţia, diagramele electrice şi hidraulice, diagramele circuitelor de control, descrierea sistemelor de automatizare şi de prelucrare a datelor, manualele de exploatare şi de întreţinere etc.;

–lista constituenţilor de interoperabilitate, prevăzuţi la art. 3 din hotărâre, care sunt încorporaţi în subsistem;

–copii ale declaraţiilor de conformitate "CE" sau aptitudinilor de utilizare propuse care trebuie furnizate cu privire la constituenţii menţionaţi mai sus în conformitate cu prevederile art. 13 din hotărâre, însoţite, dacă este cazul, de notele de calcul corespunzătoare şi de o copie a documentelor referitoare la încercările şi examinările efectuate de organismele notificate, pe baza specificaţiilor tehnice generale;

–dacă sunt disponibile, declaraţia/declaraţiile intermediară/intermediare de verificare şi, în acest caz, declaraţia/declaraţiile CE de conformitate intermediară pentru subsisteme care însoţeşte/însoţesc certificatele de verificare CE şi care include/includ rezultatul verificării valabilităţii lor de către organismul notificat;

–certificatul de la organismul notificat responsabil cu verificarea "CE", însoţit de notele de calcul corespunzătoare şi contrasemnat de acesta, specificând că proiectul respectă prevederile hotărârii şi menţionând orice reţineri înregistrate pe parcursul executării activităţilor şi care nu au fost retrase; certificatul urmează să fie însoţit şi de rapoartele de control şi de audit întocmite de acelaşi organism, în exercitarea atribuţiilor sale, astfel cum se precizează la pct. 5.3 şi 5.4.

5.Monitorizare

5.1.Scopul monitorizării "CE" este de a verifica respectarea, în timpul producţiei subsistemului, a obligaţiilor care rezultă din dosarul tehnic.

5.2.Organismul notificat responsabil pentru verificarea producţiei trebuie să aibă în permanenţă acces la şantierele de construcţii, la atelierele de producţie, la magazii şi la instalaţiile de prefabricare sau încercare, dacă este cazul, precum şi, în general, la toate incintele unde consideră că îi este necesar accesul pentru îndeplinirea atribuţiilor sale. Solicitantul trebuie să trimită acestui organism toate documentele necesare în acest scop şi, în special, planurile de implementare şi documentaţia tehnică referitoare la subsistem.

5.3.Organismul notificat responsabil pentru verificarea implementării trebuie să efectueze periodic auditări pentru a confirma respectarea prevederilor hotărârii. Acest organism trebuie să ofere celor responsabili de implementare un raport de audit. De asemenea, poate fi necesară prezenţa sa în anumite etape ale lucrărilor de construcţie.

5.4.În plus, organismul notificat poate efectua vizite inopinate pe şantiere sau la atelierele de producţie. În timpul unor astfel de vizite, organismul notificat poate efectua auditări complete sau parţiale. Organismul trebuie să prezinte celor responsabili de implementare un raport de control şi, dacă este cazul, un raport de audit.

5.5.În vederea eliberării declaraţiei "CE" de aptitudini de utilizare prevăzute în secţiunea 2 din anexa nr. 4 la hotărâre, organismul notificat poate să monitorizeze un subsistem pe care este montat un constituent de interoperabilitate, pentru a evalua, atunci când acest lucru este necesar conform STI relevante, caracterul adecvat pentru utilizare în contextul feroviar propus.

6.Prezentare

Dosarul complet descris la pct. 4 trebuie să fie prezentat solicitantului, spre susţinerea DIV, dacă aceasta există, eliberată de organismul notificat responsabil, sau a certificatului de conformitate eliberat de organismul notificat responsabil de verificarea subsistemului în stare de funcţionare. Dosarul trebuie să fie ataşat DIV şi/sau declaraţiei de verificare "CE", pe care solicitantul o trimite autorităţii de supraveghere din statul membru în cauză.

O copie a dosarului trebuie să fie păstrată de solicitant pe toată durata de funcţionare a subsistemului. Aceasta trebuie trimisă celorlalte state membre ale Uniunii Europene care solicită acest lucru.

7.Publicare

Fiecare organism notificat trebuie să publice periodic informaţii relevante privind:

–cererile de verificare "CE" primite;

–DIV emise sau refuzate;

–certificatele de verificare emise sau refuzate;

–certificatele de conformitate refuzate.

8.Limba

Dosarele şi corespondenţa referitoare la procedurile de verificare "CE" trebuie redactate într-o limbă oficială a statului membru în care este stabilit solicitantul sau într-o limbă acceptată de solicitant.

Anexa 7

PARAMETRII CARE TREBUIE VERIFICAŢI LA PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE

A VEHICULELOR NECONFORME CU STI ŞI CLASIFICAREA NORMELOR NAŢIONALE

1.Lista parametrilor

1.1.Documentaţie generală

Documentaţia generală, inclusiv descrierea vehiculului nou, reînnoit sau modernizat şi utilizarea preconizată a acestuia, informaţii privind proiectarea, activităţile de reparaţie, exploatarea şi întreţinerea, fişa tehnică etc.

1.2.Caracteristici structurale şi mecanice

Integritatea mecanică şi interfaţa dintre vehicule, inclusiv dispozitivele de ciocnire şi tractare, coridoarele de trecere, rezistenţa structurii vehiculului şi a dotărilor, de exemplu, scaunele, capacitatea de încărcare, siguranţa pasivă, inclusiv rezistenţa interioară şi exterioară la şoc

1.3.Interacţiunea şi calibrarea şinelor

Interfeţele mecanice ale infrastructurii, inclusiv comportamentul static şi dinamic, jocuri şi toleranţe, gabaritul, mecanismul de rulare etc.

1.4.Echipament de frânare

Articole de frânare, inclusiv sistemul de antipatinare, sistemul de control al frânării, performanţele frânării de serviciu, frâna de staţionare şi frâna de urgenţă

1.5.Articole pentru călători

Instalaţii destinate uzului călătorilor şi mediul configurat pentru aceştia, inclusiv ferestrele şi uşile pentru pasageri, exigenţele pentru persoanele cu mobilitate redusă etc.

1.6.Condiţii de mediu şi efecte aerodinamice

Impactul mediului asupra vehiculului şi impactul vehiculului asupra mediului, inclusiv condiţiile aerodinamice, interfaţa dintre vehicul şi zona limitrofă căii ferate a sistemului feroviar, precum şi interfaţa cu mediul extern

1.7.Avertizarea externă, marcajele, cerinţe privind funcţiile şi integritatea software

Avertizări externe, marcaje, funcţiile şi integritatea software, de exemplu, funcţii legate de siguranţă cu impact asupra comportamentului trenului, inclusiv asupra magistralei trenului

1.8.Reţeaua de alimentare cu curent electric şi sistemele de control de la bord

Sistemele de propulsie, de alimentare cu curent electric şi de control de la bord, la care se adaugă interfaţa vehiculului cu infrastructura de alimentare cu curent electric şi toate aspectele legate de compatibilitatea electromagnetică

1.9.Dotări, interfeţe şi mediu pentru personal

Dotările, interfeţele, condiţiile de lucru şi mediu pentru personal existente la bord, inclusiv cabinele mecanicului de locomotivă, interfaţa mecanic/maşină

1.10.Protecţia împotriva incendiilor şi evacuarea

1.11.Întreţinere

Dotări şi interfeţe pentru întreţinere existente la bord

1.12.Control-comandă şi semnalizare la bord

Toate echipamentele existente la bord, necesare pentru a garanta siguranţa şi controlul-comanda mişcărilor trenurilor autorizate să circule pe reţea şi efectele acestora asupra zonei limitrofe căii ferate a sistemului feroviar

1.13.Cerinţe operaţionale specifice

Cerinţe operaţionale specifice pentru vehicule, inclusiv modul de funcţionare în caz de avarie, recuperarea vehiculului etc.

1.14.Articole referitoare la marfă

Exigenţe specifice referitoare la marfă şi mediu, inclusiv dotările specifice mărfurilor periculoase

Notă

Explicaţiile şi informaţiile de la pct. 1 au caracter informativ şi nu reprezintă definiţii ale parametrilor.

2.Clasificarea normelor

Normele naţionale referitoare la parametrii enumeraţi în pct. 1 sunt alocate uneia dintre următoarele 3 grupe de mai jos.

Normele şi restricţiile de natură strict locală nu se includ aici; verificarea lor implică verificări care vor fi stabilite de comun acord între operatorii de transport feroviar şi administratorii de infrastructură.

Grupa A

Grupa A include:

–standardele internaţionale;

–normele naţionale considerate a fi echivalente la nivel de siguranţă feroviară cu normele naţionale ale altor state membre ale Uniunii Europene.

Grupa B

Grupa B include toate normele care nu intră în domeniul de aplicare al grupei A sau al grupei C ori care nu au putut fi clasificate încă în vreuna dintre aceste grupe.

Grupa C

Grupa C include normele care sunt strict necesare şi care sunt asociate cu caracteristicile infrastructurii tehnice în vederea asigurării unei utilizări în condiţii de siguranţă şi interoperabilitate a reţelei vizate, de exemplu, gabaritul.

Anexa 8

CRITERIILE MINIME

care trebuie avute în vedere de Ministerul Transporturilor

şi Infrastructurii atunci când notifică organismele

1.Organismul în cauză, directorul său şi personalul responsabil de efectuarea verificărilor nu pot interveni, fie direct, fie ca reprezentanţi autorizaţi, în proiectarea, producţia, construcţia, comercializarea sau întreţinerea constituenţilor de interoperabilitate ori a subsistemelor şi nici în utilizarea lor. Aceasta nu exclude posibilitatea unui schimb de informaţii tehnice între producător şi organismul în cauză.

2.Organismul în cauză şi personalul responsabil pentru verificări trebuie să efectueze aceste verificări la cel mai înalt nivel posibil de integritate profesională şi competenţă tehnică şi să se situeze în afara oricăror presiuni şi interese, în special de ordin financiar, care le-ar putea afecta judecata sau rezultatele controlului, în special din partea persoanelor sau a grupurilor de persoane afectate de rezultatele verificărilor.

În special, organismul şi personalul care sunt responsabili de verificări trebuie să fie independente, din punct de vedere funcţional, faţă de Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română desemnată pentru a emite autorizaţii de punere în funcţiune în temeiul hotărârii, faţă de Organismul de Licenţe Feroviar Român care acordă licenţe în temeiul Ordinului ministrului transporturilor nr. 535/2007 privind aprobarea normelor pentru acordarea licenţei de transport feroviar şi a certificatelor de siguranţă în vederea efectuării serviciilor de transport feroviar pe căile ferate din România şi certificate de siguranţă în temeiul Legii nr. 55/2006 privind siguranţa feroviară, cu modificările ulterioare, şi faţă de Organismul de Investigaţii Feroviar Român.

3.Organismul în cauză trebuie să folosească personalul şi să posede mijloacele necesare pentru a îndeplini în mod adecvat atribuţiile tehnice şi administrative legate de verificări; acest organism ar trebui să aibă, de asemenea, acces la echipamentul necesar pentru verificări excepţionale.

4.Personalul responsabil de verificări trebuie să deţină:

–o pregătire tehnică şi profesională adecvată;

–cunoştinţe satisfăcătoare privind cerinţele legate de verificările pe care le efectuează şi experienţă suficientă în efectuarea lor;

–capacitatea de a întocmi certificatele, înregistrările şi rapoartele din care este constituit dosarul formal al controalelor efectuate.

5.Independenţa personalului responsabil de verificări trebuie garantată. Niciun funcţionar nu trebuie remunerat în funcţie de numărul de verificări efectuate sau de rezultatele acestora.

6.Organismul în cauză trebuie să încheie asigurări de răspundere civilă, în afară de cazul în care această răspundere este asigurată de către stat în cadrul legislaţiei interne sau de cazul în care verificările sunt efectuate direct de către stat prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

7.Personalul organismului în cauză este obligat să păstreze secretul profesional cu privire la informaţiile obţinute pe parcursul exercitării sarcinilor sale, dar nu şi faţă de autorităţile administrative sau organele care anchetează accidente din statul membru al Uniunii Europene în care se efectuează aceste activităţi şi nici faţă de organele de anchetă responsabile de investigarea accidentelor cauzate de defectarea constituenţilor de interoperabilitate sau a subsistemelor verificate, în temeiul hotărârii sau al oricărei alte dispoziţii de drept intern pentru punerea în aplicare a hotărârii.

Anexa 9

DOSARUL

pentru depunerea unei cereri de derogare

Atunci când depune o cerere de derogare, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii trebuie să prezinte următoarele documente:

a)o scrisoare oficială prin care Comisiei Europene i se comunică derogarea propusă;

b)un dosar, anexat la scrisoare, care să includă cel puţin:

–o descriere a lucrării, a bunurilor şi a serviciilor care fac obiectul derogării, în care se precizează datele-cheie, locaţia geografică şi zona operaţională şi tehnică;

–o referire exactă la STI sau la părţi ale acestora pentru care este necesară o derogare;

–o referire exactă şi detalii ale dispoziţiilor alternative care vor fi aplicate;

–pentru cereri efectuate în temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din hotărâre, justificarea etapei avansate de dezvoltare a proiectului;

–justificarea derogării, incluzând motivele principale de natură tehnică, economică, comercială, operaţională şi/sau administrativă;

–alte informaţii care justifică cererea de derogare;

–o descriere a măsurilor pe care le propune Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru a promova interoperabilitatea finală a proiectului. În cazul unei derogări minore, această descriere nu este necesară.

Documentaţia trebuie furnizată în format tipărit şi electronic, pentru a putea fi distribuită membrilor comitetului.

Anexa 10

Partea A Hotărâri abrogate, prevăzute la art. 35 din hotarâre:

–Hotărârea Guvernului nr. 1.533/2003 privind interoperabilitatea sistemului de transport feroviar de mare viteză, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

–Hotărârea Guvernului nr. 850/2003 privind interoperabilitatea sistemului feroviar convenţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 23 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Anexa 11

TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Font 9

Hotărârea Guvernului nr. 1.533/2003	Hotărârea Guvernului nr. 850/2003	Hotărârea Guvernului nr. 877/2010
Art. 1 alin. (1) Art. 1 alin. (2) - - Art. 2 teza introductivă Art. 2 lit. a)-l)	Art. 1 alin. (1) Art. 1 alin. (2) Art. 2 teza introductivă Art. 2 lit. a)-l)	Art. 1 alin. (1) Art. 1 alin. (2) Art. 1 alin. (3) Art. 1 alin. (4) Art. 2 teza introductivă Art. 2 lit. a) şi b) şi e)-m) Art. 2 lit. c) şi d)
Art. 2 lit. n) Art. 2 lit. o) Art. 2 lit. m) Art. 2 lit. p) -	Art. 2 lit. m) Art. 2 lit. n) Art. 2 lit. o) Art. 2 lit. p) -	Art. 2 lit. n) Art. 2 lit. o) Art. 2 lit. p) Art. 2 lit. q) Art. 2 lit. r)-z)
Art. 3, 4 şi 5	Art. 3, 4 şi 5	Art. 3, 4 şi art. 5 alin. (1)-(3)
Art. 6 alin. (1)-(4)	Art. 6 alin. (1)-(4)	Art. 6 alin. (1)-(2)
-	-	Art. 7 şi 8
Art. 7	Art. 7	Art. 9
Art. 8	Art. 8	Art. 10 alin. (1)
Art. 9	Art. 9	Art. 10 alin. (2)
Art. 10 alin. (1)-(3) - -	Art. 10 alin. (1)-(3) -	Art. 11 alin. (1)-(3) Art. 11 alin. (4) Art. 11 alin. (5)
Art. 11-13	Art. 11-13	Art. 12-14
Art. 14 alin. (1) şi (2) Art. 14 alin. (3) Art. 14 alin. (4) şi (5)	Art. 14 alin. (1) şi (2) Art. 14 alin. (3) Art. 14 alin. (4) şi (5)	Art. 15 alin. (1) şi (2) Art. 20 Art. 30
-	-	Art. 15 alin. (2) şi (3)
Art. 15 şi 16	Art. 15 şi 16	Art. 16 şi 17
Art. 16 alin. (3)	Art. 16 alin. (3)	Art. 17 alin. (3)
-	-	-
Art. 18 -	Art. 18 alin. (1)-(3) -	Art. 18 alin. (1)-(3) Art. 18 alin. (4) şi (5)
Art. 19	Art. 19	Art. 19
Art. 20	Art. 20	Art. 28
-	-	Art. 21-27
Art. 21	Art. 21	Menţiune privind transpunerea
-	-	Art. 29 alin. (4) şi (5)
Art. 22	Art. 22	Art. 34
Art. 23	Art. 27	-
-	-	Art. 35
Anexele 1-6	Anexele 1-6	Anexele 1-6
-	-	Anexa 7
Anexa 7	Anexa 7	Anexa 8
-	-	Anexele 9-11

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului · 35 de articole