Decizie nr. 1.223 din 18 noiembrie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi 278^1 din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.264/259/2007 al Tribunalului Prahova - Secţia penală, de Eugenia Arnăutu în Dosarul nr. 7.565/245/2008 şi de Grigore Abuhnoaie în Dosarul nr. 12.917/245/2007, ambele dosare ale Judecătoriei Iaşi - Secţia penală, de Compania Naţională Poşta Română - Direcţia Regională de Poştă Iaşi în Dosarul nr. 25.069/245/2007, de Maria Georgescu în Dosarul nr. 14.681/245/2007 şi de Constantin Ovidiu Fedor în Dosarul nr. 619/245/2008, toate trei dosare ale Tribunalului Iaşi - Secţia penală, de Lucian Valeriu Moşoni în Dosarul nr. 18.468/325/2007 şi de Volumeia Elena Leucă în Dosarul nr. 10.838/325/2006, ambele dosare ale Tribunalului Timiş - Secţia penală, de Societatea Comercială "Romel Interests Production and Services" - S.A. Timişoara în Dosarul nr. 5.710/325/2008 şi de Marcel Şerban şi Aurica Şerban în Dosarul nr. 18.460/325/2007, ambele dosare ale Judecătoriei Timişoara, de Ioan Dimeny în Dosarul nr. 2.495/305/2007 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, de Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, în Dosarul nr. 450/42/2008 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Nicolae Ştefan în Dosarul nr. 2.595/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală, de Marin Oprea în Dosarul nr. 652/292/2008 al Judecătoriei Roşiorii de Vede, de Ovidiu Nicodim în Dosarul nr. 1.139/279/2008 al Tribunalului Neamţ - Secţia penală, de Tudoriţa Minciu în Dosarul nr. 153/36/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, de Mina Cornaciu în Dosarul nr. 7.587/212/2008 al Judecătoriei Constanţa - Secţia penală, de Tiziano Chiarotto şi Bianca Olivia Turdean (fostă Brînzeu) în Dosarul nr. 2.399/30/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală.

La apelul nominal se prezintă personal părţile Lucian Valeriu Moşoni, Elena Percec, Nicolae Ştefan, Marin Oprea şi Mina Cornaciu. Pentru autorul excepţiei Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, răspunde reprezentantul legal Marin Duţă, pentru părţile Virginia Cristea şi Vlădăreanu Florentina se prezintă apărătorul ales Roland Cotârlan, iar pentru autorii excepţiei Tiziano Chiarotto şi Bianca Olivia Turdean (fostă Brînzeu) răspunde avocat Florin Kovacs. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei Maria Georgescu a formulat concluzii scrise în sensul admiterii criticii de neconstituţionalitate a art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, în timp ce partea Ion Ţuţu a depus la dosarul Curţii note scrise prin care a solicitat respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală.

Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.196D/2008, nr. 1.385D/2008, nr. 1.413D/2008, nr. 1.417D/2008, nr. 1.425D/2008, nr. 1.436D/2008, nr. 1.452D/2008, nr. 1.467D/2008, nr. 1.523D/2008, nr. 1.535D/2008, nr. 1.560D/2008, nr. 1.609D/2008, nr. 1.703D/2008, nr. 1.736D/2008, nr. 1.856D/2008, nr. 1.877D/2008, nr. 1.878D/2008 şi nr. 1.921D/2008 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Autorii excepţiei Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, prin reprezentant legal Marin Duţă, şi Nicolae Ştefan se opun conexării dosarelor, în timp ce celelalte părţi prezente arată că sunt de acord.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.385D/2008, nr. 1.413D/2008, nr. 1.417D/2008, nr. 1.425D/2008, nr. 1.436D/2008, nr. 1.452D/2008, nr. 1.467D/2008, nr. 1.523D/2008, nr. 1.535D/2008, nr. 1.560D/2008, nr. 1.609D/2008, nr. 1.703D/2008, nr. 1.736D/2008, nr. 1.856D/2008, nr. 1.877D/2008, nr. 1.878D/2008 şi nr. 1.921D/2008 la Dosarul nr. 1.196D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Marin Duţă, reprezentant legal al autorului excepţiei Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi 278^1 din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru argumentele invocate în faţa Tribunalului Prahova - Secţia penală şi a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, depunând la dosar note scrise în acest sens.

Autorul excepţiei Lucian Valeriu Moşoni solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală şi depune fotocopii de pe înscrisuri care privesc fondul cauzei deduse spre soluţionare instanţei de judecată.

Partea Elena Percec susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii ale art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, sens în care a transmis Curţii note scrise.

Pentru părţile Virginia Cristea şi Florentina Vlădăreanu, apărătorul ales Roland Cotârlan pune concluzii de respingere a criticilor de neconstituţionalitate aduse art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, făcând trimitere în acest sens la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Autorul excepţiei Nicolae Ştefan solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedură penală.

Autorul excepţiei Marin Oprea pune concluzii de admitere a criticilor privind neconstituţionalitatea art. 278^1 alin. 2 şi 4 din Codul de procedură penală.

Autorul excepţiei Mina Cornaciu solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.

Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare.

Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.

Pentru autorii excepţiei Tiziano Chiarotto şi Bianca Olivia Turdean (fostă Brînzeu), apărătorul ales Florin Kovacs pune concluzii de admitere a criticilor de neconstituţionalitate aduse art. 278^1 din Codul de procedură penală, pentru argumentele invocate în faţa Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.264/259/2007, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, cu ocazia soluţionării recursului privind o sentinţă penală referitoare la plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin încheierile din 11 martie 2008 şi 16 aprilie 2008, pronunţate în dosarele nr. 12.917/245/2007 şi nr. 7.565/245/2008, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Grigore Abuhnoaie şi de Eugenia Arnăutu cu ocazia soluţionării plângerilor împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 15 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 25.069/245/2007, Tribunalul Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2 şi ale art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Compania Naţională Poşta Română - Direcţia Regională de Poştă Iaşi cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 29 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 14.681/245/2007, Tribunalul Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Maria Georgescu cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 9 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 619/245/2008, Tribunalul Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Constantin Ovidiu Fedor cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin încheierile din 26 mai 2008 şi 16 iunie 2008, pronunţate în dosarele nr. 18.468/325/2007 şi nr. 10.838/325/2006, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Lucian Valeriu Moşoni şi de Volumeia Elena Leucă cu ocazia soluţionării recursurilor formulate împotriva unor sentinţe penale prin care au fost respinse ca tardive plângerile împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 28 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.710/325/2008, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Romel Interests Production and Services" - S.A. Timişoara cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 11 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 18.460/325/2007, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Marcel Şerban şi Aurica Şerban cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 26 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.495/305/2007, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ioan Dimeny cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care judecătorul a admis plângerea împotriva unei ordonanţe de netrimitere în judecată şi a reţinut cauza spre soluţionare.

Prin Încheierea din 16 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 450/42/2008, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 27 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.595/302/2008, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Ştefan cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 28 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 652/292/2008, Judecătoria Roşiorii de Vede a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 şi 4 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Marin Oprea cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 20 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.139/279/2008, Tribunalul Neamţ - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ovidiu Nicodim cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 20 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 153/36/2008, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Tudoriţa Minciu cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.

Prin Încheierea din 4 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.587/212/2008, Judecătoria Constanţa - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Mina Cornaciu cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei ordonanţe a procurorului ierarhic superior prin care a fost infirmată soluţia procurorului de netrimitere în judecată.

Prin Încheierea din 15 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.399/30/2008, Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Tiziano Chiarotto şi Bianca Olivia Turdean (fostă Brînzeu) cu ocazia soluţionării recursului împotriva unei sentinţe penale prin care au fost desfiinţate ordonanţa şi rezoluţia atacate şi a fost trimisă cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că procedura instituită prin dispoziţiile art. 278 şi 278^1 din Codul de procedură penală aduce atingere unor prevederi din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reprezentând, în formularea unuia din autorii excepţiei, "un cumul de escrocherii ale breslei juridice". Mai mulţi autori ai excepţiei de neconstituţionalitate arată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiţie, egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi dreptul la un proces echitabil, prin însăşi sancţionarea depăşirii termenului de 20 de zile cu respingerea ca tardivă a plângerii împotriva actului de netrimitere în judecată al procurorului. Mai mult, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluţionează plângerea în termen de 20 de zile, persoana vătămată este ţinută, tot sub sancţiunea decăderii, să se adreseze instanţei în termen de 20 de zile de la expirarea termenului iniţial de soluţionare a plângerii de către procurorul ierarhic superior. Astfel, persoana vătămată este sancţionată pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condiţiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancţiune pentru acesta din urmă.

Critică, de asemenea, dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, întrucât nu prevede posibilitatea atacării în instanţă şi a soluţiilor de începere, respectiv de redeschidere a urmăririi penale. Consideră că prevederile art. 278^1 alin. 4 din Codul de procedură penală contravin principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, întrucât lasă la aprecierea instanţei necesitatea audierii părţilor. Totodată, unii din autorii excepţiei susţin că art. 278^1 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, respectiv folosirea căilor de atac, întrucât verificarea rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată se face doar pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a eventualelor înscrisuri noi prezentate, iar calea de atac a apelului este suprimată. De asemenea, arată că art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât încheierea prin care judecătorul admite plângerea împotriva actului procurorului de netrimitere în judecată şi reţine cauza spre soluţionare nu poate fi atacată decât odată cu fondul.

În fine, consideră că dispoziţiile art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 aduc atingere atribuţiilor Curţii Constituţionale prevăzute de Legea fundamentală.

Tribunalul Prahova - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedură penală este neîntemeiată, fără a-şi exprima opinia cu privire la dispoziţiile art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992.

Judecătoria Iaşi - Secţia penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate a art. 278^1 din Codul de procedură penală, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu contravin niciuneia din normele constituţionale invocate, ci reprezintă o concretizare a acestora, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenţei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie.

Tribunalul Iaşi - Secţia penală consideră neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278 alin. 2 şi art. 278^1 din Codul de procedură penală, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Tribunalul Timiş - Secţia penală apreciază ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, întrucât dreptul de acces liber la justiţie nu este unul absolut, ci poate fi supus unor termene sau formalităţi, cu condiţia de a nu fi afectat în substanţa sa.

Judecătoria Timişoara opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală nu încalcă liberul acces la justiţie, ci, dimpotrivă, asigură realizarea acestui drept în acord cu prevederile art. 21 din Constituţie.

Judecătoria Sfântu Gheorghe consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală este neîntemeiată.

Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât art. 278 şi 278^1 din Codul de procedură penală nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 21, ale art. 124 alin. (1) şi (3) şi ale art. 131 alin. (1), iar prevederile art. 40 şi art. 44 din Legea fundamentală nu au aplicabilitate în cauză.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală arată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 6 şi 7 din Codul de procedură penală este neîntemeiată.

Judecătoria Roşiorii de Vede apreciază ca neîntemeiată critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 şi 4 din Codul de procedură penală.

Tribunalul Neamţ - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate a art. 278^1 din Codul de procedură penală este întemeiată. Arată că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 21 alin. (1) şi (2), precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluţionează plângerea în termenul prevăzut de art. 277 din Codul de procedură penală, persoana vătămată este nevoită să se adreseze instanţei înainte de comunicarea rezoluţiei procurorului ierarhic superior, fără să cunoască soluţia şi motivarea acesteia, în timp ce învinuitul sau inculpatul, prin poziţia de pasivitate de care beneficiază prin lege, este într-un evident avantaj.

Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Judecătoria Constanţa - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedură penală este neîntemeiată.

Curtea de Apel Timişoara - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedură penală este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, deoarece sunt menite tocmai să asigure accesul la justiţie în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în judecată şi reprezintă o concretizare a normelor constituţionale care consacră dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenţei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Astfel, reglementând dreptul persoanei interesate de a formula plângere direct la instanţa de judecată în cazul în care procurorul nu se conformează prevederilor art. 277 din Codul de procedură penală, potrivit cărora procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată, legiuitorul a dat expresie regulii constituţionale privind soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Invocă, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 405/2005, nr. 598/2005, nr. 141/2006, nr. 232/2007, nr. 580/2007, nr. 667/2007, nr. 674/2007 şi nr. 355/2008.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei prezenţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 ("Plângerea contra actelor procurorului") şi art. 278^1 ("Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată") din Codul de procedură penală şi ale art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004). Prevederile art. 278 din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003), iar prin Legea nr. 480/2004 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004) legiuitorul a dat un nou cuprins dispoziţiilor alineatului 3 şi a introdus alineatul 3^1. De asemenea, prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Astfel, textele de lege criticate au următorul cuprins:

–Art. 278 din Codul de procedură penală: "Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

În cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2.

Rezoluţiile sau ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.

Dispoziţiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător.";

–Art. 278^1 din Codul de procedură penală: "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.

Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.

Persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluţionarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezenţa persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.

La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie.

La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.

Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.

Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:

a)respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată;

b)admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă;

c)admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.

În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.

Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.

În situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.

Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.

Plângerea greşit îndreptată se trimite organului judiciar competent.";

–Art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992: "(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

[...] (6) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 22 cu privire la dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, ale art. 30 alin. (1) şi (2) referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 40 cu privire la dreptul de asociere, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 52 alin. (3) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 alin. (1) cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 57 privind exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei, ale art. 126 alin. (2) şi (5) teza întâi privind instanţele judecătoreşti, ale art. 129 cu privire la folosirea căilor de atac, ale art. 131 referitoare la rolul Ministerului Public, ale art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) cu privire la integrarea în Uniunea Europeană, precum şi ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

I. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992, referitoare la inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate având ca obiect prevederi constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii, precum şi la calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe penale prin care s-a respins plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, fără ca instanţa să fi respins vreo cerere de sesizare a Curţii Constituţionale. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 nu are legătură cu soluţionarea cauzei, în accepţiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, fiind inadmisibilă.

II. Referitor la alin. 1 şi 2 ale art. 278^1 din Codul de procedură penală, acestea au făcut în numeroase rânduri obiectul controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauză şi faţă de critici similare. Astfel, prin deciziile nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005, nr. 586 din 19 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007, şi nr. 825 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, Curtea s-a pronunţat în sensul conformităţii prevederilor art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală cu dispoziţiile din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate.

Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că textele de lege criticate conţin norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituţie. Dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanţa de judecată împotriva actelor de netrimitere în judecată date de procuror, asigură exercitarea dreptului de acces la justiţie în concordanţă cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, respectiv cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, Curtea a statuat că nu poate fi primită nici susţinerea că prin stabilirea termenelor în care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecată se încalcă dreptul la un proces echitabil, dat fiind că autorităţile judiciare la care se referă textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele şi principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a reţinut, pe de o parte, că dispoziţiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constituţionale ce consacră liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenţei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie, iar pe de altă parte, că acestea se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 16.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau întârzierile în soluţionarea plângerilor adresate acestora, la care se face referire în motivarea excepţiei şi care constituie în realitate cauza nemulţumirii mai multora dintre autorii excepţiei, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional.

De altfel, şi textele în întregime ale art. 278 şi 278^1 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare, Curtea statuând că prevederile de lege criticate nu încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci dau expresie acestor garanţii constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 840 din 2 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 29 octombrie 2007, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 278 din Codul de procedură penală, privind plângerea împotriva actelor procurorului, constituie norme de procedură prin care legiuitorul, în temeiul competenţei sale constituţionale, stabilită de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, şi dând expresie principiului controlului ierarhic ce guvernează activitatea procurorilor, în conformitate cu art. 132 alin. (1) din Constituţie, a creat posibilitatea ca eventualele măsuri eronate luate de procuror să fie îndreptate de către procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat. O atare reglementare nu aduce atingere liberului acces la justiţie câtă vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanţele judecătoreşti. În acest sens, prin Decizia nr. 777 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 4 august 2008, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedură penală asigură accesul la justiţie al persoanelor nemulţumite de soluţiile de netrimitere în judecată date de procuror, părţile având posibilitatea să îşi apere drepturile şi interesele în cursul judecăţii prin mijloacele prevăzute de lege şi cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale.

În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 751 din 18 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, Decizia nr. 1.132 din 27 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008, şi Decizia nr. 250 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 24 martie 2008. În cadrul acestei jurisprudenţe, Curtea a mai reţinut că în procedura plângerii formulate împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată nu se judecă însăşi cauza, ci doar temeinicia şi legalitatea soluţiilor pronunţate de procuror, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a eventualelor probe scrise înfăţişate instanţei de părţile în proces. Nicio dispoziţie legală nu împiedică partea interesată ca, atunci când apreciază că este posibilă administrarea altor probe pentru stabilirea adevărului, să solicite procurorului care a emis actul de netrimitere în judecată sau procurorului superior ierarhic să dispună, în condiţiile prevăzute de lege, începerea sau redeschiderea urmăririi penale.

Neintervenind elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele de principiu cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte criticile îndreptate spre completarea art. 278^1 din Codul de procedură penală, în sensul introducerii căii de atac a apelului împotriva hotărârii judecătorului pronunţate potrivit dispoziţiilor alin. 8 lit. a) şi b) ale acestui text de lege, respectiv în sensul reglementării posibilităţii de a formula cale de atac separată împotriva încheierii date de judecător în baza prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi de a ataca în faţa judecătorului actul procurorului ierarhic superior prin care acesta a soluţionat plângerea împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, asemenea solicitări nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.264/259/2007 al Tribunalului Prahova - Secţia penală.

II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, în Dosarul nr. 1.264/259/2007 al Tribunalului Prahova - Secţia penală, de Eugenia Arnăutu în Dosarul nr. 7.565/245/2008 şi de Grigore Abuhnoaie în Dosarul nr. 12.917/245/2007, ambele dosare ale Judecătoriei Iaşi - Secţia penală, de Compania Naţională Poşta Română - Direcţia Regională de Poştă Iaşi în Dosarul nr. 25.069/245/2007, de Maria Georgescu în Dosarul nr. 14.681/245/2007 şi de Constantin Ovidiu Fedor în Dosarul nr. 619/245/2008, toate trei dosare ale Tribunalului Iaşi - Secţia penală, de Lucian Valeriu Moşoni în Dosarul nr. 18.468/325/2007 şi de Volumeia Elena Leucă în Dosarul nr. 10.838/325/2006, ambele dosare ale Tribunalului Timiş - Secţia penală, de Societatea Comercială "Romel Interests Production and Services" - S.A. Timişoara în Dosarul nr. 5.710/325/2008 şi de Marcel Şerban şi Aurica Şerban în Dosarul nr. 18.460/325/2007, ambele dosare ale Judecătoriei Timişoara, de Ioan Dimeny în Dosarul nr. 2.495/305/2007 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, de Societatea Agricolă Inoteşti din Comuna Colceag, Judeţul Prahova, în Dosarul nr. 450/42/2008 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Nicolae Ştefan în Dosarul nr. 2.595/302/2008 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia I penală, de Marin Oprea în Dosarul nr. 652/292/2008 al Judecătoriei Roşiorii de Vede, de Ovidiu Nicodim în Dosarul nr. 1.139/279/2008 al Tribunalului Neamţ - Secţia penală, de Tudoriţa Minciu în Dosarul nr. 153/36/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, de Mina Cornaciu în Dosarul nr. 7.587/212/2008 al Judecătoriei Constanţa - Secţia penală, de Tiziano Chiarotto şi Bianca Olivia Turdean (fostă Brînzeu) în Dosarul nr. 2.399/30/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică