privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente (actualizata până la data de 31 martie 2006
*)Textul initial a fost publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 653 din 22 iulie 2005. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 31 martie 2006, cu modificările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 15 septembrie 2005; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005; RECTIFICAREA nr. 247 din 19 iulie 2005; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005; RECTIFICAREA nr. 247 din 19 iulie 2005.
SUMARUL
Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente
(Pag.
din M.O.)
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv
în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
republicată*) ........................................ 3-21
Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri
imobile care au apartinut cultelor religioase din
România, cu modificările şi completările ulterioare,
aprobata cu modificari şi completari prin Legea
nr. 501/2002 **)...................................... 22-30
Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor
bunuri imobile care au apartinut comunitatilor
cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din
România, aprobata cu modificari şi completari prin
Legea nr. 66/2004***)................................ 31-33
modificările şi completările ulterioare ........... 34-37
modificarea şi completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991 ...................................... 38-39
reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate
potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 ............. 40-53
imobilelor preluate în mod abuziv ............... 54-71
Codul fiscal .................................. 72-75
cadastrului şi a publicităţii imobiliare, cu
modificările şi completările ulterioare ........ 82-103
proprietăţilor funciare ....................... 104-105
privind Consiliul Superior al Magistraturii****) .... 107-128
privind organizarea judiciara *****).................. 129-154
privind Statutul magistratilor******) .................155-195
*)Legea nr. 10/2001 a fost republicată în temeiul art. VII din Titlul I al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 798 din 2 septembrie 2005.
**)Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 a fost republicată în temeiul art. V din Titlul II al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.
***)Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 a fost republicată în temeiul art. V din Titlul III al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.
****)Legea nr. 317/2004 a fost republicată în temeiul art. VI din Titlul XV al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005.
*****)Legea nr. 304/2004 a fost republicată în temeiul art. XIV din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005.
******)Legea nr. 303/2004 a fost republicată în temeiul art. XII din Titlul XVII al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 13 septembrie 2005.
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
*)Legea nr. 10/2001 a fost republicată în temeiul art. VII din Titlul I al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 798 din 2 septembrie 2005.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
**)Modificările determinate de Titlul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005 asupra Legii nr. 10/2001 republicată, se referă la forma republicată a Legii nr. 10/2001 din Monitorul Oficial nr. 798 din 2 septembrie 2005. În consecinţa, aceste modificari se regăsesc în forma actualizata a Legii nr. 10/2001 republicată corespunzătoare datei de 30.12.2005.
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.La articolul 1, alineatele (1) şi (2) vor avea urmatorul cuprins:
Art. 1. – (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor şi nerestituite, se restituie, în natura, în condiţiile prezentei legi.
(2)În cazurile în care restituirea în natura nu este posibila se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despăgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi platii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
2.La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
(2^1)Masurile reparatorii prin echivalent constand în compensare cu alte bunuri sau servicii, se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziţia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii. Masurile reparatorii în echivalent constand în despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispoziţia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii.
3.La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
a)imobilele naţionalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 119/1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, precum şi prin alte acte normative de naţionalizare;
4.La articolul 2 alineatul (1), literele c) şi d) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
c)imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr. 410/1948 privind donatiunea unor întreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 479/1954 privitor la donatiile facute statului s.a., neincheiate în forma autentica, precum şi imobilele donate statului sau altor persoane juridice, incheiate în forma autentica prevăzută de art. 813 din Codul Civil, în acest din urmă caz dacă s-a admis actiunea în anulare sau în constatarea nulitatii donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila;
d)imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor măsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate;
5.La articolul 2 alineatul (1), după litera d) se introduce o noua litera, litera d^1), cu urmatorul cuprins:
d^1)imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispozitii administrative sau a unei hotărâri judecătorești pronuntate în temeiul Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscarii, confiscate, fără mostenitori sau fără stapan, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
6.La articolul 4, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 4. – (1) În cazul în care restituirea este ceruta de mai multe persoane indreptatite coproprietare a bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun.
7.La articolul 4, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)De prevederile prezentei legi beneficiaza şi mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite.
8.La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4)De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la Cap. III, profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus în termen cerere de restituire.
9.Articolul 5 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 5. – Nu sunt indreptatite la restituire în natura sau la măsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit, despăgubiri potrivit acordurilor internationale incheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.
10.La articolul 6, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 6. – (1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţeleg terenurile, cu sau fără constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin incorporare în aceste constructii.
11.La articolul 6, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmatorul cuprins:
(3)În situaţia prevăzută la alin. (2), restituirea în natura se va dispune prin decizia sau dispoziţia unităţii detinatoare.
(4)În situaţia în care utilajele şi instalatiile solicitate sunt evidentiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, altele decat cele prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), după stabilirea contravalorii acestora, prin decizia entitatii implicate în privatizare se vor propune acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
12.La articolul 7, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmatorul cuprins:
(3)În situaţia în care anumite imobile-terenuri libere situate în intravilan sunt solicitate de doua persoane indreptatite dintre cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), dintre care unul este fostul proprietar, caruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate în perioada ulterioară datei de 6 martie 1945, şi cel de-al doilea, persoana careia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost preluat prin masurile abuzive aratate la art. 2 alin. (1), se va restitui în natura terenul celui dintai proprietar, iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte măsuri reparatorii în echivalent, în condiţiile legii.
(4)În cazurile prevăzute la alin. (3) dacă restituirea în natura nu este posibila potrivit prezentei legi, ambele persoane indreptatite beneficiaza de măsuri reparatorii în echivalent.
13.Articolul 8 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 8. – (1) Nu intra sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localitatilor la data preluării abuzive sau la data notificarii, precum şi cele al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobata cu completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare.
14.La articolul 8, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmatorul cuprins:
(3)Regimul juridic al imobilelor care au apartinut comunitatilor minoritatilor naţionale preluate de stat, este reglementat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 66/2004.
(4)Regimul juridic al imobilelor care au apartinut patrimoniului sindical preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale.
15.La articolul 9, alineatul (2) se abroga.
16.La articolul 10, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 10. – (1) În situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi ale caror constructii edificate pe acestea au fost demolate total sau parţial, restituirea în natura se dispune pentru terenul liber şi pentru constructiile rămase nedemolate, iar pentru constructiile demolate şi terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
17.La articolul 10, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)În cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat constructii preluate în mod abuziv s-au edificat noi constructii, autorizate, persoana indreptatita va obtine restituirea în natura a părţii de teren rămase libera, iar pentru suprafaţa ocupata de constructii noi, cea afectată servitutilor legale şi altor amenajari de utilitate publică ale localitatilor urbane şi rurale, masurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
18.La articolul 10, după alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (3^1) şi (3^2), cu urmatorul cuprins:
(3^1)Se restituie în natura inclusiv terenurile fără constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate, dacă nu a inceput construcţia acestora, ori lucrarile aprobate au fost abandonate.
(3^2)Se restituie în natura şi terenurile pe care, ulterior preluării abuzive, s-au edificat constructii autorizate care nu mai sunt necesare unităţii detinatoare, dacă persoana indreptatita achita acesteia o despăgubire reprezentand valoarea de piaţa a construcţiei respective, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
19.La articolul 10, alineatul (4) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(4)În cazul imobilelor preluate în mod abuziv şi ale caror constructii edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamitati naturale, persoana indreptatita beneficiaza de restituirea în natura pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, masurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent.
20.La articolul 10, alineatul (5) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(5)Dispozitiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi imobilelor rechizitionate în baza Legii nr. 139/1940 şi ale caror constructii edificate pe acestea au fost distruse în timpul razboiului, dacă proprietarii nu au primit despăgubiri.
21.La articolul 10, alineatul (6) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(6)Valoarea corespunzătoare a construcţiilor preluate în mod abuziv şi demolate se stabileste potrivit valorii de piaţa de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare în functie de volumul de informaţii puse la dispoziţia evaluatorului.
22.La articolul 10, alineatul (7) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(7)Valoarea terenurilor, precum şi a construcţiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natura, se stabileste potrivit valorii de piaţa de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
23.La articolul 10, alineatul (8) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(8)În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), masurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
24.La articolul 10, alineatul (9) se abroga.
25.La articolul 11, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 11. – (1) Imobilele expropriate şi ale caror constructii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natura persoanelor indreptatite, dacă nu au fost instrainate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentand valoarea despăgubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare.
26.La articolul 11, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)În cazul în care constructiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu constructiile rămase, iar pentru constructiile demolate masurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiţionată de rambursarea diferenţei dintre valoarea despăgubirii primite şi valoarea construcţiilor demolate asa cum a fost calculată în documentaţia de stabilire a despăgubirilor, actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare.
27.La articolul 11, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)În cazul în care constructiile expropriate au fost integral demolate şi lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parţial, persoana indreptatita poate obtine restituirea în natura a părţii de teren rămase libera, pentru cea ocupata de constructii noi, autorizate, cea afectată servitutilor legale şi altor amenajari de utilitate publică ale localitatilor urbane şi rurale, masurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispozitiile art. 10 alin. (3), (3^1), (3^2) şi (4) se vor aplica în mod corespunzător.
28.La articolul 11, alineatul (5) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(5)Valoarea construcţiilor expropriate şi demolate se stabileste potrivit valorii de piaţa de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare în functie de volumul de informaţii puse la dispoziţia evaluatorului.
29.La articolul 11, alineatul (6) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(6)Valoarea construcţiilor expropriate, care nu se pot restitui în natura şi a terenurilor aferente acestora se stabileste potrivit valorii de piaţa de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
30.La articolul 11, alineatul (8) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(8)În situaţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (4), masurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
31.La articolul 11, alineatul (9) se abroga.
32.La articolul 12, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 12. – (1) În situaţia imobilelor deţinute de stat, de o organizaţie cooperatista, sau de orice altă persoană juridica dintre cele prevăzute la art. 20 alin. (1), (2) şi (3), dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiţionată de rambursarea unei sume reprezentand valoarea despăgubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit.
33.La articolul 12, alineatele (2) - (4) se abroga.
34.La articolul 13, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Contractele de locatiune pentru imobilele restituite în natura având destinatiile aratate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 3 ani cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, iar contractele de locatiune pentru imobilele restituite în natura având destinatiile aratate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 1, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 1 an cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.
35.La articolul 14, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 14. – (1) Dacă imobilul restituit prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească face obiectul unui contract de locatiune, concesiune, locatie de gestiune sau asociere în participatiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice detinatoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacă aceste contracte au fost incheiate potrivit legii.
36.La articolul 14, alineatul (2) se abroga.
37.La articolul 16, alineatele (1)-(4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 16. – (1) În situaţia imobilelor având destinatiile aratate în anexa nr. 2 lit. a) care face parte integrantă din prezenta lege, necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de invatamant, sănătate, ori social-culturale, fostilor proprietari sau, după caz, mostenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligaţia de a-i menţine afectatiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele aratate la pct. 3, 4, din anexa nr. 2 lit. a) sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispozitiei, pentru cele aratate la pct. 1 şi 2 din anexa nr. 2 lit. a).
(2)În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine deţinătorilor.
(3)Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile restituite în termen de cel mult 5 ani de la redobandirea dreptului de proprietate.
(4)În cazul în care proprietarul pune la dispoziţie un alt imobil corespunzător, care respecta normele şi cerinţele legale incidente desfăşurării în condiţii adecvate a activităţii prevăzute la alin. (1), utilizatorul este obligat ca, în termen de 90 de zile, sa procedeze la eliberarea acestuia.
38.La articolul 16, alineatul (5) se abroga.
39.La articolul 17, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 17. – (1) Locatarii imobilelor având destinatiile aratate în anexa nr. 2 lit. a) şi lit. b) pct. 1, care face parte integrantă din prezenta lege, au drept de preemtiune la cumpararea acestora.
40.La articolul 18, litera c) se abroga.
41.La articolul 18, litera d) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
d)imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispoziţiilor legale.
42.După articolul 18, se introduce un nou articol, articolul 18^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 18^1. – (1) În situaţia imobilelor -constructii care fac obiectul notificarilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III şi cărora le-au fost adaugate, pe orizontala şi/sau verticala, în raport cu forma initiala, noi corpuri a caror arie desfăşurată insumeaza peste 100% din aria desfăşurată initial şi dacă părţile nu convin altfel, fostilor proprietari li se acordă sau, după caz, propun măsuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
(2)În situaţia imobilelor -constractii care fac obiectul notificarilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III şi cărora le-au fost adaugate, pe orizontala şi/sau verticala, în raport cu forma initiala, corpuri suplimentare de sine-stătătoare, fostilor proprietari sau, după caz, mostenitorilor acestora, li se restituie, în natura, suprafaţa deţinută în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.
(3)Deţinătorul suprafetei adaugate imobilului preluat are drept de preemtiune la cumpararea suprafetei restituite fostului proprietar sau, după caz, mostenitorului acestuia, dispozitiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situaţii indiferent de calitatea deţinătorului.
(4)Noul proprietar al suprafetei restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemtiune la cumpararea suprafetei adaugate imobilului după trecerea acestuia în proprietatea statului, dispozitiile art. 17 alin. (2) şi (3) fiind aplicabile în mod corespunzător.
43.La articolul 19, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)În cazul în care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinta, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piaţa corespunzătoare a intregului imobil, teren şi constructii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare. Dacă persoanele indreptatite au primit despăgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasată, actualizata cu indicele inflatiei, şi valoarea corespunzătoare a imobilului.
44.La articolul 19, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)În cazurile prevăzute la alin. (2) masurile reparatorii prin echivalent constau în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
45.La articolul 19, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
(4^1)În situaţia imobilelor prevăzute la alin. (2), masurile reparatorii în echivalent se acordă sau, după caz, se propun prin dispoziţia motivata a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti.
46.La articolul 20, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 20. – (1) Imobilele - terenuri şi constructii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinatie, care sunt deţinute la data intrarii în vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie naţionala, o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatista sau de orice altă persoană juridica de drept public, vor fi restituite persoanei indreptatite, în natura, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivata a organelor de conducere ale unităţii detinatoare.
47.La articolul 20, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1) cu urmatorul cuprins;
(2^1)După emiterea deciziei de restituire în natura a imobilelor, organele de conducere ale societatilor comerciale prevăzute la alin. (1) şi (2), vor proceda, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit şi la recalcularea patrimoniului. Cota de participatie a statului sau a autorităţii administraţiei publice ori, după caz, a organizaţiei cooperatiste se va diminua în mod corespunzător cu valoarea bunului imobil restituit.
48.La articolul 20, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)În cazul imobilelor deţinute de unitatile administrativ-teritoriale restituirea în natura sau prin echivalent către persoana indreptatita se face prin dispoziţia motivata a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti ori, după caz, a presedintelui Consiliului Judetean.
49.La articolul 20, alineatul (4) se abroga.
50.La articolul 20, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
(4^1)Sub sancţiunea nulitatii absolute, până la solutionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisa înstrăinarea, concesionarea, locatia de gestiune, asocierea în participatiune, ipotecarea, locatiunea, precum şi orice închiriere sau subinchiriere în beneficiul unui nou chirias, schimbarea destinatiei, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri şi/sau constructii notificate potrivit prevederilor prezentei legi.
51.Articolul 22 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 22. – Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate şi, după caz, inscrisurile care descriu construcţia demolata şi orice alte inscrisuri necesare evaluării pretentiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data solutionarii notificarii.
52.După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 22^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 22^1. – (1) În absenta unor probe contrare, existenta şi, după caz, intinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
(2)În aplicarea prevederilor alin. (1) şi în absenta unor probe contrare, persoana individualizata în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusa ca detine imobilul sub nume de proprietar.
53.La articolul 23, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
(4^1)Proprietarii cărora, prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege, le-au fost restituite în natura imobilele solicitate vor incheia cu detinatorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a deciziei/dispozitiei de restituire, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va incheia în prezenta executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterala a preluării imobilului.
54.La articolul 23, alineatul (6) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(6)Prevederile alin. (1) - (5) sunt aplicabile şi dispoziţiilor emise de primari ori, după caz, de presedintii consiliilor judetene potrivit art. 20 alin. (3).
55.La articolul 24, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 24. – (1) Dacă restituirea în natura nu este posibila, deţinătorul imobilului sau, după caz, entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, este obligata ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivata, în termenul prevăzut la art. 23 alin. (1) sa acorde persoanei indreptatite în compensare alte bunuri sau servicii ori sa propuna acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situaţiile în care măsura compensarii nu este posibila sau aceasta nu este acceptata de persoana indreptatita.
56.La articolul 24, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul imobilelor instrainate de persoanele juridice prevăzute la art. 20 alin. (1), (2) şi (3).
57.La articolul 24, alineatele (2) şi (3) se abroga.
58.La articolul 24, după alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (3^1) şi (3^2), cu urmatorul cuprins:
(3^1)Decizia sau, după caz, dispoziţia motivata de respingere a notificarii sau a cererii de restituire în natura, poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului în a cărui circumscriptie se afla sediul unităţii detinatoare sau, după caz, al entitatii investite cu solutionarea notificarii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3^2)În cazul în care dispoziţia motivata de solutionare a cererii de restituire în natura este atacata în justiţie de persoana indreptatita, în functie de probele de la dosar, entitatea care a emis dispoziţia va adopta o pozitie procesuala raportata la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispoziţia, va decide, motivat, de la caz la caz, dacă va exercita caile de atac prevăzute de lege, în cazul solutiilor date de instantele de judecată.
59.La articolul 24, alineatele (6), (7) şi (8) se abroga.
60.La articolul 27, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 27. – (1) Pentru imobilele evidentiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, altele decat cele prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), persoanele indreptatite au dreptul la despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piaţa a imobilelor solicitate.
61.La articolul 27, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care imobilele au fost instrainate.
62.La articolul 27, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)În situaţia imobilelor prevăzute la alin. (1) şi (1^1), masurile reparatorii în echivalent se propun de către institutia publică care efectueaza sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozitiile art. 24 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
63.La articolul 27 alineatul (3), teza a II-a se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
În acest caz, masurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
64.La articolul 27, alineatul (4) se abroga.
65.Articolul 28 se abroga.
66.Articolul 29 se abroga.
67.La articolul 32, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 32. – (1) Persoanele aratate la art. 3 alin. (1) lit. b) au dreptul la despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
68.La articolul 32, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Masurile reparatorii prin echivalent prevăzute la alin. (1) se vor propune, după stabilirea valorii recalculate a acţiunilor, prin decizia motivata a institutiei publice implicate în privatizarea societatii comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice sau, după caz, prin ordin al ministrului finanţelor publice, în cazul în care societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate nu mai exista, nu poate fi identificata, ori nu a existat o asemenea continuitate.
69.La articolul 32, alineatul (4) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(4)Recalcularea valorii acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilant contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţionala a României prin Ordinul nr. 3 din 27 aprilie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001 şi a indicelui inflatiei stabilit de Institutul Naţional de Statistica şi a prevederilor Legii nr. 303/1947, pentru recalcularea patrimoniului societatilor pe acţiuni, în cazul în care bilantul este anterior acesteia.
70.La articolul 32, alineatele (7) şi (8) se abroga.
71.La articolul 33, alineatul (1) se modifica şi va avea armatorul cuprins:
Art. 33. – (1) În situaţia imobilelor-constructii demolate, notificarea formulata de persoana indreptatita se solutioneaza potrivit art. 10 sau 11 prin dispoziţia motivata a primarului unităţii administrativ-teritoriale în a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti.
72.La articolul 33, alineatul (2) se abroga.
73.Articolul 41 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 41. – Incalcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, raspunderea disciplinara, administrativa, contraventionala, civila sau penala.
74.La articolul 44, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3)Cu aceeasi pedeapsa se sancţionează şi emiterea deciziei sau a dispozitiei conţinând propunerea de acordare a despăgubirilor în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, întocmită în lipsa inscrisurilor prevăzute la alin. (1) şi (2).
75.După articolul 45 se introduc trei noi articole, articolele 45^1, 45^2 şi 45^3 cu urmatorul cuprins:
Art. 45^1. – (1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege atrage raspunderea contraventionala a autorităţii administraţiei publice centrale sau locale, a institutiei sau, după caz, a societatii, regiei autonome ori a organizaţiei cooperatiste careia îi incumba aceste obligaţii.
(2)Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a)tergiversarea nejustificata a solutionarii notificarii persoanei indreptatite;
b)incalcarea obligaţiei prevăzute la art. 23 alin. (2) teza a II - a;
c)incalcarea obligaţiei prevăzute la art. 23 alin. (3);
d)incalcarea obligaţiei prevăzute la art. 23 alin. (4^1);
e)incalcarea interdicţiei de instrainare, prevăzută la art. 20 alin. (4^1).
(3)Faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) - d) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei. Faptele prevăzute la alin. (2) lit. e) se sancţionează cu amendă de la 500.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.
(4)În cazul regiilor autonome, societatilor comerciale prevăzute la art. 20 alin. (1) şi (2), organizaţiilor cooperatiste, ministerelor şi altor institutii publice centrale, constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor revin Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia.
(5)În cazul autorităţilor administraţiei publice locale situate pe raza teritoriala a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, constatarea contraventiilor revine prefectului judeţului, respectiv prefectului municipiului Bucureşti, iar aplicarea sanctiunilor revine Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(6)Activitatea prefectului judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, prevăzută la alin. (5) este supusă controlului Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia. În măsura în care acesta constata neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligaţiilor prevăzute la alin. (5) va propune ministrului administraţiei şi internelor masurile corespunzătoare,
Art. 45^2. – Dispozitiile art. 45^1 se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 45^3. – Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 23 alin. (4^1) atrage obligaţia deţinătorului caruia îi revine aceasta obligaţie de a plati noului proprietar o sumă calculată pe zi de intarziere, reprezentand contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului restituit.
76.La articolul 48, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Sub sancţiunea nulitatii absolute, este interzisa înstrăinarea în orice mod a imobilelor dobandite în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările şi completările ulterioare, până la solutionarea definitivă şi irevocabila a acţiunilor formulate de persoanele indreptatite fosti proprietari sau, după caz, mostenitori ai acestora, potrivit art. 50.
77.Anexa la Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se renumeroteaza şi devine anexa nr. 1.
78.După anexa nr. 1, se introduce anexa nr. 2 cu urmatorul cuprins:
Anexa nr. 2
a)Lista imobilelor ce intra sub incidenţa art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată
1.Imobile ocupate de unităţi şi institutii de invatamant din sistemul de stat (gradinite, scoli, licee, colegii, scoli profesionale, scoli postliceale, institutii de invatamant superior)
2.Imobile ocupate de unităţi sanitare şi de asistenţa medico-sociale din sistemul public (crese, camine-spital pentru batrani, spitale, centre de plasament, case de copii)
3.Imobile ocupate de institutii publice (administratii financiare, trezorerii, ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, parchete, judecatorii, tribunale, curti de apel, sedii de politie şi inspectorate judetene, sedii vamale, arhive naţionale, direcţii judetene, case de asigurări de sănătate, primarii, prefecturi, consilii locale şi judetene, inspectorate scolare)
4.Imobile ocupate de institutii culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee)
b)Lista imobilelor ce intra sub incidenţa art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată
1.Imobile ocupate de sedii ale partidelor politice legal înregistrate
2.Imobile ocupate de sedii ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor organizaţiilor internationale interguvernamentale acreditate în România şi imobile ocupate de personalul acestora.
(1)Deciziile sau dispozitiile ori, după caz, ordinele conducătorilor autorităţilor administraţiei publice centrale, având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 21 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse de prezentul titlu, emise până la data intrarii în vigoare a prezentei legi, şi nevalorificate, pot fi atacate la sectia civila a tribunalului în a cărui circumscriptie teritoriala se afla sediul unităţii detinatoare, în termen de 12 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(2)Hotărârea pronunţată de prima instanţa poate fi atacata cu recurs la curtea de apel.
Actele juridice de instrainare având ca obiect imobile cu destinaţia de locuinta, incheiate după data de 14 februarie 2001 cu nerespectarea interdicţiei prevăzute de art. 44 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor şi stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinaţia de locuinte, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, şi care nu au fost atacate în instanţa în condiţiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, pot fi atacate la sectia civila a tribunalului în a cărui raza teritoriala se afla imobilul notificat în termen de 12 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului titlu sau, după caz, de la data luării la cunoştinţa a incheierii contractului.
Art. III din Titlul I a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din Titlul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
(1)În cazul în care, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, societatea comerciala prevăzută la art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse prin prezentul titlu, şi-a incetat activitatea ca persoana juridica, competenţa de solutionare a cererii de restituire revine entitatii care a exercitat, în numele statului, calitatea de acţionar la respectiva societate comerciala.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) dispozitiile art. 27 alin. (1), (1^1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse prin prezentul titlu, se vor aplica în mod corespunzător.
(1)Notificarile nesolutionate până la data intrarii în vigoare a prezentului titlu, având ca obiect constructii existente, situate în extravilanul localitatilor, aparţinând exploatatiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului, constructii de pe terenurile forestiere, care au facut parte din exploatatia forestiera la data trecerii în proprietatea statului, se vor inainta în vederea solutionarii, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi pentru terenurile prevăzute la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată.
Alin. (1) al art. V din Titlul I a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din Titlul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
Imobilele instrainate cu incalcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice desfiinţate prin hotărâri judecătorești definitive şi irevocabile, notificate potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, se restituie în natură.
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată, dandu-se textelor o noua renumerotare.
Modificarea şi completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
**)Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 a fost republicată în temeiul art. V din Titlul II al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.
***)Modificările determinate de Titlul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005 asupra Ordonantei de urgenta nr. 94/2000, se referă la forma republicată a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005. În consecinţa, aceste modificari se regăsesc în forma actualizata a Ordonantei de urgenta nr. 94/2000 republicată, corespunzătoare datei de 30.12.2005.
Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.La articolul 1 alineatele (1), (2), (6) şi (7) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 1. – (1) Imobilele care au apartinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decat lacasele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 1^1, se retrocedeaza fostilor proprietari, în condiţiile prezentei ordonante de urgenta.
(2)Sunt imobile, în sensul prezentei ordonante de urgenta, constructiile existente în natura, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localitatilor, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localitatilor, nerestituite până la data intrarii în vigoare a prezentei legi. Adaugirile aduse construcţiilor se preiau cu plata, numai dacă acestea nu depasesc 50% din aria desfăşurată actuala. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerandu-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrarile de reparatii curente, capitale, consolidari, modificari ale compartimentarii initiale, imbunatatiri functionale şi altele asemenea.
(6)În cazul în care imobilele retrocedate sunt afectate unor activităţi de interes public din invatamant sau sănătate, finantate sau cofinantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaţia de a menţine afectatiune pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.
(7)O dată cu imobilele retrocedate în natura se restituie şi bunurile mobile, dacă acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv şi dacă acestea mai exista la data depunerii cererii de retrocedare. Deţinătorul actual al imobilului, la solicitarea şi în prezenta reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În cazul nerespectarii acestui termen se va urma procedura prevăzută la art. 46 alin. (2) - (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată.
2.La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Regimul juridic al imobilelor care au destinaţia de lacas de cult va fi reglementat prin lege speciala.
3.La articolul 1, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (2^1), (2^2), (2^3) şi (2^4), cu urmatorul cuprins:
(2^1)În cazul în care terenul este ocupat parţial, persoana indreptatita poate obtine restituirea în natura a părţii de teren rămase libere, pentru cea ocupata de constructii noi, pentru cea necesară în vederea bunei utilizari a acestora şi pentru cea afectată unor amenajari de utilitate publică, masurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedeaza în natura terenurile pe care s-au ridicat constructii usoare sau demontabile.
(2^2)Valoarea terenurilor care nu pot fi retrocedate în natura se stabileste potrivit valorii de circulatie la momentul emiterii deciziei, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare*).
(2^3)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2^1) în care nu se poate dispune retrocedarea în natura, se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despăgubirilor.
(2^4)În situaţia în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se afla în domeniul public al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale, acesta urmeaza a fi scos din domeniul public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.
4.După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1 cu urmatorul cuprins:
"Art. 1^1" -(1) Imobilele - terenuri şi constructii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinatie, care sunt deţinute la data intrarii în vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie naţionala, o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, vor fi restituite solicitantului, în natura, prin decizia organelor de conducere ale unităţii detinatoare. Cota de participare a statului sau a autorităţii administraţiei publice centrate sau locale se va diminua în mod corespunzător cu valoarea imobilului retrocedat, procedandu-se la reducerea capitalului social şi la recalcularea patrimoniului.
(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) Comisia speciala de retrocedare va transmite cererea de retrocedare unităţii detinatoare, care are obligaţia de a o solutiona în termen de 60 de zile de la data completarii dosarului.
(3)Prevederile alin. (2), (2^1), (2^2) şi (7) ale art. 1 se aplică în mod corespunzător.
(4)Pentru situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (2^1) în care nu se poate dispune retrocedarea în natura, se vor acorda masurile reparatorii în echivalent prevăzute de legea speciala sau compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea detinatoare prevăzută la alin. (1), cu acordul persoanei indreptatite.
(5)Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publică centrala sau locala acţionar sau asociat minoritar al unităţii care detine imobilul, dacă valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natura este ceruta.
(6)Deciziile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate la sectia civila a tribunalului în a cărui circumscriptie teritoriala se afla sediul unităţii detinatoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora."
5.La articolul 2 alineatul (1), literele c) şi e) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
c)un reprezentant din partea Cancelariei Primului Ministru, respectiv preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care va avea calitatea de presedinte al comisiei;
e)un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Relatii Interetnice.
6.La articolul 2, alineatul (4) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(4)Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Cancelaria Primului Ministru, prin Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor.
7.La articolul 2, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
(4^1)Membrii Comisiei speciale de retrocedare, precum şi persoanele din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care asigura secretariatul tehnic al acesteia, beneficiaza de indemnizatie de sedinta reprezentand 50% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizatia lunara; intr-o luna se poate acorda o singura indemnizatie, indiferent de numărul sedintelor de lucru.
8.La articolul 2, alineatele (5) şi (6) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(5)Comisia speciala de retrocedare sau, după caz, unitatea detinatoare prevăzută la art. 1^1 va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivata, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciaza ca aceasta nu este intemeiata sau va propune acordarea masurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea speciala. În situaţia în care imobilul este inscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menţiona ca proprietarul are drepturile şi oblibaţiile prevăzute de lege.
(6)Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a carei raza teritoriala este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă cailor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
9.La articolul 2, după alineatul (6) se introduc doua noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu urmatorul cuprins:
(7)Ministerele, prefecturile, primariile, serviciile de cadastru şi birourile de carte funciara, precum şi celelalte institutii publice au obligaţia de a furniza, la cererea scrisa a Comisiei speciale de retrocedare şi/sau a solicitantului retrocedarii, în termen de 30 de zile, informaţii privind situaţia juridica a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentarii deciziilor.
(8)În cazul în care deţinătorul bunului imobil solicitat nu este cunoscut, primaria în a carei raza teritoriala este situat imobilul solicitat, la cererea scrisa a Comisiei speciale de retrocedare, este obligata sa identifice unitatea detinatoare şi sa comunice, în termen de 30 de zile, elementele de identificare a acesteia.
10.La articolul 3, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1), (2^2) şi (2^3) cu urmatorul cuprins:
(2^1)Pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune inceputuri de dovada scrisa, declaratii de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum şi orice acte care, coroborate, intemeiaza prezumtia existentei dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluării abuzive.
(2^2)În absenta unor probe contrare, existenta şi, după caz, intinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
(2^3)În aplicarea prevederilor alin. (2^2) şi în absenta unor probe contrare, persoana individualizata în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusa ca detine imobilul sub nume de proprietar.
11.La articolul 4, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 4. – (1) Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobandeste pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unităţii detinatoare prevăzute la art. 1^1 sau a hotărârii judecătorești rămase definitive, după caz.
12.La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
(2^1)În cazul contractelor de locatiune care au ca obiect spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta noul proprietar se va subroga în drepturile fostului locator, cu renegocierea clauzelor privind chiria, pe o perioadă de maximum 5 ani potrivit dispoziţiilor cuprinse la art. 5 alin. (2), dacă aceste contracte au fost incheiate cu respectarea legii.
13.La articolul 4, alineatul (3) se abroga.
14.La articolul 4, alineatul (4) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(4)Litigiile legate de eventualele imbunatatiri aduse imobilelor care se retrocedeaza în condiţiile prezentei ordonante de urgenta de către fostii deţinători, precum şi cele legate de aplicarea alin. (2^1) al art. 4, vor fi solutionate în condiţiile legii.
15.La articolul 4, alineatul (5) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(5)Masurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despăgubirilor.
16.După articolul 4, se introduc doua noi articole, articolele 4^1 şi 4^2, cu urmatorul cuprins:
Art. 4^1. – (1) În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonante de urgenta au fost instrainate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea masurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 4 alin. (5).
(2)Actele juridice de instrainare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonante de urgenta sunt lovite de nulitate absoluta dacă au fost incheiate cu incalcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data instrainarii.
(3)În cazul acţiunilor formulate potrivit dispoziţiilor cuprinse la alin. (2) procedura de retrocedare inceputa în temeiul prezentei ordonante de urgenta este suspendata până la solutionarea acelor acţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila. Persoana indreptatita va instiinta de îndată Comisia speciala de retrocedare.
(4)Prevederile prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecată, persoana indreptatita putand alege calea acestei ordonante de urgenta, renuntand la judecarea cauzei sau solicitand suspendarea cauzei.
Art. 4^2. – (1) Sub sancţiunea nulitatii absolute, până la solutionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este interzisa înstrăinarea, schimbarea destinatiei, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în condiţiile prezentei ordonante de urgenta.
(2)Solicitantilor le revine obligaţia de a instiinta în scris deţinătorul actual despre existenta cererilor de retrocedare depuse în condiţiile prezentei ordonante de urgenta.
17.La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 5. – (1) Proprietarii care vor redobandi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei ordonante de urgenta vor incheia cu detinatorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data ramanerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau, după caz, a unităţii detinatoare prevăzute la art. 1^1, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va incheia în prezenta executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterala a preluării imobilului.
(2)Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate în termen de cel mult 5 ani de la redobandirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevăzute la art. 1 alin. (6) şi la art. 4 alin. (2) şi (2^1).
18.Articolul 5^1 se renumeroteaza şi va deveni articolul 5^4.
19.După articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 5^1, 5^2 şi 5^3, cu urmatorul cuprins:
Art. 5^1. – (1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă atrage raspunderea contraventionala a institutiei sau, după caz, a conducătorului institutiei careia îi incumba respectarea acestor obligaţii.
(2)Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1 alin. (2^4);
b)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1 alin. (7);
c)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1^1 alin. (2) de către unitatea detinatoare;
d)necomunicarea sau comunicarea în mod eronat a informaţiilor solicitate potrivit art. 2 alin. (7) şi (8);
e)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 5 alin. (1);
f)incalcarea interdicţiei de instrainare prevăzute la art. 4^2 alin. (1).
(3)Faptele prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.
(4)Fapta prevăzută la alin. (2) lit. f) se sancţionează cu amendă de la 100.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.
(5)Neincheierea de către deţinătorul actual a protocolului de predare-preluare, potrivit art. 5 alin. (1), atrage obligaţia acestuia de a plati noului proprietar o sumă, calculată pe zi de intarziere, reprezentand contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului.
Art. 5^2. – (1) Constatarea contraventiilor prevăzute la art. 5^1 alin. (2) şi aplicarea sanctiunilor în ceea ce priveste ministerele, prefecturile, unitatile detinatoare prevăzute la art. 1^1 se fac de către Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia.
(2)În cazul autorităţilor administraţiei publice locale situate pe raza teritoriala a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti constatarea contraventiilor revine prefectului judeţului, respectiv Prefectului municipiului Bucureşti, iar aplicarea sanctiunilor revine Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(3)Activitatea prefectului judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, prevăzută la alin. (2) este supusă controlului Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia. În măsura în care acesta constata neindeplinitea sau indeplinirea necorespunzatoare a acestor obligaţii va propune ministrului administraţiei şi internelor masurile corespunzătoare.
Art. 5^3. – Dispozitiile art. 5^1 şi art. 5^2 se vor completa cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
*)Conform RECTIFICARII nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 27 octombrie 2005, în titlul II al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, se face urmatoarea rectificare (care nu aparţine Redactiei "Monitorul Oficial, Partea I"):
–la art. I pct. 3, alin. (2^2) al art. 1, în loc de: "...standardelor intentionale de evaluare" se va citi: "...standardelor internationale de evaluare".
Termenul de depunere a cererilor de retrocedare a imobilelor aparţinând cultelor religioase, prevăzut la art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare, este de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune prevăzut la art. 4^1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000, aprobata cu modificari şi completari, prin Legea nr. 501/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se prescrie în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(1)Cererile de retrocedare având ca obiect terenuri situate în extravilanul localitatilor la data preluării abuzive, precum şi constructii de orice fel, situate în extravilanul localitatilor, aparţinând exploatatiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului, constructii de pe terenurile forestiere, care au facut parte din exploatatia forestiera la data trecerii în proprietatea statului, se vor inainta de către Comisia speciala de retrocedare, în vederea solutionarii, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale orăşeneşti şi municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1), curge de la data la care Comisia speciala de retrocedare primeste situaţia juridica din care reiese ca imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.
Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga art. VI alin. (1)-(4) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 48/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004.
Modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România
***)Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 a fost republicată în temeiul art. V din Titlul III al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.
Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobata cu completari prin Legea nr. 66/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.Articolele 1-5 se abroga.
2.La articolul 6, alineatele (1), (2) şi (5) vor avea urmatorul cuprins:
Art. 6. – (1) Imobilele care au apartinut comunitatilor minoritatilor naţionale din România şi care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada 6 septembrie 1940 - 22 decembrie 1989, se restituie fostilor proprietari în condiţiile prezentei ordonante de urgenta.
(2)Sunt imobile, în sensul prezentei ordonante de urgenta, constructiile existente în natura, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localitatilor, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localitatilor, nerestituite până la data intrarii în vigoare a prezentei legi. Adaugirile aduse construcţiilor se preiau cu plata, numai dacă acestea nu depasesc 50% din aria desfăşurată actuala. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerandu-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrarile de reparatii curente, capitale, consolidari, modificari ale compartimentarii initiale, imbunatatiri functionale şi altele asemenea.
(5)În cazul în care imobilele restituite sunt afectate unor activităţi de interes public din invatamant sau sănătate, finantate sau cofinantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaţia de a menţine afectatiunea pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.
3.Articolul 7 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 7. – (1) Comisia speciala de retrocedare sau, după caz, unitatea detinatoare va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivata, restituirea imobilelor solicitate, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciaza ca aceasta nu este intemeiata sau va propune acordarea masurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea speciala.
(2)Deciziile Comisiei speciale de retrocedare pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ în a carei raza teritoriala este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă cailor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
(3)Ministerele, prefecturile, primarii, serviciile de cadastru şi birourile de carte funciara, precum şi celelalte institutii publice au obligaţia de a furniza, la cererea scrisa a Comisiei speciale de retrocedare şi/sau a solicitantului retrocedarii, în termen de 30 zile, informaţii privind situaţia juridica a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentarii deciziilor.
(4)În situaţia în care imobilul este inscris în Lista cuprinzand monumentele istorice, în decizia de retrocedare se va menţiona ca proprietarul are drepturile şi oblibaţiile prevăzute de lege.
4.Articolul 8 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 8. – Prevederile art. 1 alin. (2^1)-(2^4) şi (7), art. 1^1, art. 2 alin. (4^1), (7) şi (8), art. 3 alin. (2), (2^1)-(2^3), art. 4, art. 4^1, art. 4^2, art. 5, art. 5^1 - 5^3 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
De la data intrarii în vigoare a prezentei legi curge un nou termen de 6 luni pentru depunerea cererilor de restituire, în condiţiile art. 6 alin. (4) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 66/2004.
Dreptul la actiune prevăzut la art. III din Titlul II din prezenta lege se aplică în mod corespunzător.
(1)Cererile de restituire având ca obiect terenuri situate în extravilanul localitatilor la data preluării abuzive, precum şi constructii de orice fel, situate în extravilanul localitatilor, aparţinând exploatatiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului, constructii de pe terenurile forestiere, care au facut parte din exploatatia forestiera la data trecerii în proprietatea statului, se vor inainta de către Comisia speciala de retrocedare, în vederea solutionarii, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1), curge de la data la care Comisia speciala de retrocedare primeste situaţia juridica din care reiese ca imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.
Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobata cu completari prin Legea nr. 66/2004, cu modificările şi completările ulterioare, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, dandu-se textelor o noua numerotare.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
*)Modificările şi completările determinate asupra Legii nr. 18/1991 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, ulterioare Legii nr. 247/2005, aduse de LEGEA nr. 358 din 6 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.106 din 7 decembrie 2005 şi de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005 se regăsesc în cele doua forma actualizate ale Legii nr. 18/1991 republicată corespunzătoare datelor de 10.12.2005 şi de 30.12.2005.
Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.La articolul 11, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperativele agricole de productie în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori.
2.La articolul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
(2^1)Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de productie de la persoanele fizice, fără inscriere în cooperativele agricole de productie sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
3.La articolul 18, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, după incheierea integrală a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, urmand a fi puse la dispoziţia celor care doresc sa intemeieze sau sa dezvolte exploatatii agricole, prin închiriere, concesionare sau vanzare, în condiţiile legii sau puse la dispoziţie pentru obiective de interes social.
4.La articolul 23, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
(2^1)În cazul instrainarii construcţiilor, suprafetele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părţi la data instrainarii, dovedite prin orice mijloc de proba.
5.La articolul 24, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Suprafaţa terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de locuit şi anexelor gospodaresti, nu poate fi mai mare decat cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de productie, consiliul popular sau primaria din localitatea respectiva.
6.La articolul 24, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafaţa de teren echivalenta în intravilan sau, în lipsa, în extravilan, acceptata de ei, iar, dacă nu mai exista teren, se vor acorda despăgubiri.
7.La articolul 27, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia masuratorilor comisia locala ia act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietăţii de către vecini, le consemneaza în documentele constatatoare, intocmind planurile parcelare şi inainteaza documentaţia comisiei judetene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.
8.La articolul 27, după alineatul (2) se introduc alineatele (2^1) şi (2^2) cu urmatorul cuprins:
(2^1)Proprietarii sau mostenitorii acestora care nu s-au inscris în cooperativa agricola de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari şi mostenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.
(2^2)În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decat fostii proprietari iar acestia detineau, la acel moment adeverinte de proprietate şi aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu incalcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacă respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vanzare-cumparare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru constatarea nulitatii absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
9.La articolul 27, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
(4^1)Primarul va afisa lunar suprafaţa constituita sau reconstituita, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum, şi suprafaţa rămasă în rezerva comisiei locale.
10.La articolul 52, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3)Prevederile art. 274 din Codul de procedură civila sunt aplicabile.
11.Articolul 60 se abroga.
12.La articolul 92, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I şi clasa a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum şi a celor plantate cu vii şi livezi, prin extinderea intravilanului localitatilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin ordin al directorului Directiei Agricole şi de Dezvoltare Rurala, cu avizul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
13.La articolul 92, alineatul (5) se abroga.
14.Articolul 108 se abroga.
15.Articolul 109 se abroga.
16.După articolul 110, se introduc trei noi articole, articolele 110^1, 110^2 şi 110^3 cu urmatorul cuprins:
Art. 110^1. – Constituie contraventii la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate urmatoarele fapte:
a)fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judetene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a intarzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele indreptatite, precum şi eliberarea titlului de proprietate fără indeplinirea condiţiilor legale;
b)neafisarea datelor menţionate în art. 27 alin. (4^1) de către primar în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii precedente;
c)afisarea de către primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund realitatii.
d)fapta oricarei persoane fizice care are calitatea de membru al unei comisii de aplicare a prezentei legi de a absenta nemotivat de la oricare sedinta a acesteia;
e)fapta presedintelui comisiei de a lipsi de la sediul acesteia, în intervalul de lucru al zilelor lucratoare, fără a desemna o persoană în măsura să ofere toate informaţiile şi documentele necesare controlului efectuat de Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor sau prefect ori imputernicitii acestuia;
f)fapta oricarei persoane fizice de a împiedica sau de a limita accesul cetatenilor la informaţiile de interes public privind aplicarea legilor fondului funciar;
g)fapta oricarei persoane de a împiedica, prin orice mijloace - inclusiv prin refuzul de a prezenta documentele sau informaţiile solicitate - şi în orice mod, efectuarea controalelor de către imputernicitii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prefect sau imputernicitii acestuia*);
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
*)Literele d), e), f) şi g) ale art. 110^1 au fost introduse de pct. 2 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005. Aceste completari sunt evidentiate în forma actualizata a Legii nr. 18/1991 republicată corespunzătoare datei de 30.12.2005.
Art. 110^2. – Contraventiile prevăzute la art. 110^1 se sancţionează astfel:
a)cea de la litera a) cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei;
b)cele de la literele b) şi c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
c)cea de la lit. d), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON), pentru fiecare absenta nemotivata;
d)cele de la lit. e) şi f), cu amendă de la 2.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON);
e)cea de la lit. g), cu amendă de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON).
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
*)Literele c), d), şi e) ale art. 110^2 au fost introduse de pct. 3 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005. Aceste completari sunt evidentiate în forma actualizata a Legii nr. 18/1991 republicată corespunzătoare datei de 30.12.2005.
Art. 110^3. – Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 11O^1 şi art. 110^2 se fac de către imputernicitii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi de către prefect sau imputernicitii acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale.
(2)În cazul în care organul de control considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai forţei publice, după caz, sunt obligate să-i acorde concursul pentru obtinerea datelor şi informaţiilor necesare desfăşurării activităţii de control, precum şi pentru indeplinirea oricăror alte activităţi necesare în acest scop.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
*)Alin. (2) al art. 110^3 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005. Aceasta completare este evidentiata în forma actualizata a Legii nr. 18/1991 republicată corespunzătoare datei de 30.12.2005.
Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au obligaţia ca în termen de cel mult 120 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi sa inainteze Agentiei Domeniilor Statului documentele necesare întocmirii protocoalelor de predare-primire cu aceasta institutie privind terenurile care au fost preluate direct de la societăţile comerciale din portofoliul Agentiei Domeniilor Statului, precum şi de la statiunile de cercetare, institute şi unităţi de invatamant.
Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.La articolul III alineatul (1), partea introductiva şi litera a) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. III. – (1) Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data incheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:
a)actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i)actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren în proprietate predat la cooperativa agricola de productie sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri;
(îi) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de către acestia, în termen legal, libere la data solicitarii, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii)actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost inscrisi în cooperativa agricola de productie, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv)actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcriptiuni şi inscriptiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciara, precum şi actele de instrainare efectuate în baza lor;
(v)actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depasit limitele de suprafaţa stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
(vi)actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au detinut anterior în proprietate astfel de terenuri.
2.La articolul III, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localitatilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată îşi suspenda efectele cu privire la aceste terenuri până la solutionarea cererii de către comisia de fond funciar, cu excepţia terenurilor intrate deja în circuitul civil. După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie.
3.La articolul III, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătorești de drept comun.
4.La articolul III, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (2^1)-(2^4), cu urmatorul cuprins:
(2^1)Nulitatea absoluta, în sensul prezentei legi, va putea fi invocata şi în litigiile în curs.
(2^2)Nulitatea absoluta nu opereaza asupra titlurilor obtinute de fostii proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi şi-au gasit vechile amplasamente de care au fost deposedati atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991.
(2^3)Fostii proprietari pot reveni la vechiul amplasament şi atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunta în favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate.
(2^4)În cazul unor instrainari succesive ale terenurilor, cel care a vandut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remita preţul actualizat fostului proprietar ramas fără teren.
Modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.Articolul 1 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 1. – Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispozitiile acestei legi se aplică şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole şi silvice.
2.La articolul 2, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 2. – (1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmeaza să fie retrocedate într-un singur amplasament.
3.La articolul 3, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha de familie şi cea adusa în cooperativa agricola de productie sau preluata prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.
4.La articolul 4, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 4. – (1) Pentru terenurile din extravilanul localitatilor, foste proprietăţi ale persoanelor fizice şi juridice, care au trecut în proprietatea statului şi pe care se gasesc instalaţii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioratii, pe care se desfăşoară activităţi miniere de exploatare sau operaţiuni petroliere de dezvoltare-explorare şi exploatare, se restituie, în condiţiile legii, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora suprafete echivalente constituite din rezerva existenta la comisiile locale, iar în situaţia în care aceste suprafete sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeasi localitate sau din alte localităţi, acceptate de fostii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este posibila se vor acorda despăgubiri fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, în condiţiile legii.
5.La articolul 4, după alineatul (1) se introduc noua alineate noi, alineatele (1^1)-(1^9), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Pentru terenurile fostilor proprietari persoane fizice sau juridice, inclusiv cooperative piscicole sau alte forme asociative prevăzute la art. 26 alin. (1), pe care s-au aflat, la data deposedarii, amenajari piscicole, sere sau plantatii de hamei, de duzi, plantatii viticole sau pomicole, în prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligaţia de a le menţine destinaţia şi, acolo unde este cazul, unitatea şi functionalitatea.
(1^2)Pentru terenurile menţionate mai sus, pe care s-au efectuat de către stat investitii, neamortizate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, fostii proprietari pot opta pentru reconstituirea pe vechiul amplasament, cu obligaţia de a plati statului, în termen de 10 ani, contravaloarea neamortizata a investitiei, dacă aceasta reprezinta mai mult de 30% din valoarea totala a investitiei la data intrarii în vigoare a acestei legi, sau sa primeasca terenuri pe alte amplasamente, acceptate de acestia, de aceeasi categorie de folosinţă cu terenul pe care l-au predat ori despăgubiri.
(1^3)Pentru terenurile preluate de stat de pe care investiţiile au fost vandute cu respectarea legii, fostii proprietari pot opta pentru alt amplasament, acceptat de acestia, sau pentru despăgubiri platite fie de către investitor, fie de către stat.
(1^4)În cazul optiunii pentru despăgubiri platite de investitori, fostii proprietari vor conveni cu investitorii, în termen de 3 luni de la data intrarii în vigoare a acestei legi sau de la data validarii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, preţul terenului, care nu poate fi mai mic decat valoarea sa de piaţa, şi termenul de plată, care nu poate fi mai mare de 3 ani.
(1^5)Acordul va fi înregistrat la comisia judeteana care a validat cererea de reconstituire şi devine titlu executoriu pentru plata pretului dacă investitorul nu îşi respecta obligaţia de plată în termenul convenit. Din momentul înregistrării acordului, opţiunea părţilor este definitivă şi părţile nu mai pot opta pentru alte forme de reconstituire şi, respectiv, despăgubire. Proprietarii se vor putea adresa statului, în condiţiile dispoziţiilor legale privind acordarea de despăgubiri de către acesta, doar pentru acoperirea valorii investitiilor preluate de stat o dată cu terenul pe care l-au avut în proprietate.
(1^6)Până la efectuarea platii, proprietarul investitiei va plati fostului proprietar al terenului o sumă, convenita de părţi, care nu poate fi mai mica decat redeventa plătită statului la momentul acordului şi nu va putea instraina în nici un mod investitia sa, sub sancţiunea nulitatii absolute.
(1^7)Proprietarii investitiilor dobândesc dreptul de proprietate asupra terenului în momentul achitarii integrale a contravalorii terenului.
(1^8)În situaţia în care nu se opteaza pentru despăgubiri platite de către investitor, sau în situaţia în care fostul proprietar şi investitorul nu ajung la un acord în termenul mentionat la alin. (1^4), fostul proprietar va primi teren pe alt amplasament, acceptat de acesta, sau despăgubiri de la stat, atât pentru teren cat şi pentru investiţiile dovedite la data preluării terenului, în condiţiile legii.
(1^9)În cazul realizării acordului prevăzut la alin. (1^4), pentru investiţiile dovedite la data preluării terenului, fostul proprietar primeste despăgubiri de la stat, în condiţiile legii.
6.La articolul 4, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)În cazul în care investiţiile pentru care suprafaţa de teren a fost preluata de stat nu au fost executate sau se afla în stadiu de proiect, suprafaţa preluata se restituie, la cerere, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, pe vechiul amplasament.
7.La articolul 6, alineatele (1^1) şi (1^2) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(1^1)Titlurile de proprietate obtinute anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 18/1991 şi existenta libera a vechilor amplasamente fac dovada absoluta a proprietăţii, obligand comisiile de fond funciar sa procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
(1^2)Consemnarile efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de productie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neinsotite de titlurile de proprietate, au valoare declarativa cu privire la proprietate.
8.La articolul 6, după alineatul (1^2) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^3) şi (1^4), cu urmatorul cuprins:
(1^3)În situaţia în care nu mai exista inscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente şi când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.
(1^4)Orice proba dovedind dreptul de proprietate al fostilor proprietari poate fi inlaturata numai printr-o proba de aceeasi forta produsa de către deţinătorul actual al terenului sau de către terti, tagaduind dreptul de proprietate.
9.La articolul 6, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Dispozitiile art. 12 şi art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum şi dispozitiile procedurale prevăzute la art. 51 - 59 din aceeasi lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.
10.La articolul 6, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (2^1) şi (2^2), cu urmatorul cuprins:
(2^1)În situaţia în care anumite suprafete sunt revendicate de doua persoane, dintre care una este fostul proprietar, caruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, şi cea de a doua, persoana careia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natura ambilor solicitanţi. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natura terenul persoanei care detinea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri vor fi despagubiti în condiţiile legii.
(2^2)Diferentele între suprafetele inscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativa, în actele de donatie către stat, în arhivele statului din perioada 1945 - 1990 şi situaţia de fapt la data punerii în posesie se corecteaza în favoarea fostilor proprietari.
11.Articolul 6^1 se abroga.
12.Articolul 7 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 7. – Pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform art. 3, 4, 5 şi 23, se va emite un titlu de proprietate suplimentar, dacă persoanele în cauza au deja un titlu emis în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991.
13.Articolul 8 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 8 – Persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit proprietatea pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 hectare de familie şi suprafaţa preluata de stat prin legi speciale, dar nu mai mult de 50 de hectare, pe mai multe loturi decat au detinut înainte de preluare, la cerere, dacă este posibil, li se comaseaza terenurile în loturi mai mari sau într-un singur lot, de aceeasi categorie de folosinţă cu cel preluat, inclusiv din terenurile proprietate de stat, eliberandu-se un nou titlu de proprietate, după revocarea celui initial de comisia judeteana de fond funciar.
14.La articolul 9, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 9. – (1) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele şi statiunile de cercetare, destinate cercetării şi producerii de seminte, de material saditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasa, rămân în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor agricole preluate de la fostii proprietari şi solicitate de persoanele indreptatite la reconstituire. Terenurile din perimetrele statiunilor, institutelor şi centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedarii se vor delimita în sole compacte, începând de la marginea perimetrului, conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi functionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Stiinte Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Terenurile agricole care au apartinut cu titlu de proprietate Academiei Române, universitatilor, instituţiilor de invatamant superior cu profil agricol şi unităţilor de cercetare în 1945, revin în proprietatea acestora.
15.La articolul 9, după alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Dispozitiile alin. (1) se aplică şi terenurilor folosite la data intrarii în vigoare a prezentei legi de unitatile de invatamant cu profil agricol sau silvic. Suprafetele care rămân în administrarea instituţiilor de invatamant vor fi delimitate prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(1^2)Pentru suprafetele de teren care se restituie pe vechiul amplasament persoanelor indreptatite în condiţiile alin. (1) şi (1^1) unitatile de cercetare şi invatamant vor primi în administrare suprafete de teren corespunzătoare din proprietatea statului.
16.La articolul 9, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4)Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care au apartinut Academiei Române se face prin comasarea terenurilor de către Agentia Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale fostilor proprietari şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi functionarea Academiei Române, cu completările ulterioare.
17.La articolul 12, alineatul (1) se modifica şi va aven urmatorul cuprins:
Art. 12. – (1) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale din unitatile administrativ-teritoriale pe care se afla terenurile, împreună cu oficiile de cadastru şi publicitate imobiliara vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, sau în sole situate în vecinatatea localitatilor, acceptate de fostii proprietari, cu asigurarea accesului la lucrarile de hidroamelioratii, acolo unde ele exista.
18.Articolul 13 va avea urmatorul cuprins:
Art. 13. – Prefectul, în calitatea sa de presedinte al comisiei judetene, va întocmi şi va inainta lunar Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor un raport privind situaţia aplicarii prevederilor legii, cu propuneri de măsuri, inclusiv de angajare a raspunderii pentru primarii care intarzie sau împiedica în orice mod reconstituirea dreptului de proprietate în termenele şi în condiţiile stabilite de lege.
19.Articolele 15, 19 şi 20 se abroga.
20.Articolul 22 va avea urmatorul cuprins:
Art. 22. – Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul persoanelor fizice, se fac de către comisiile locale şi comisiile judetene sau de prefect, în conformitate cu prevederile art. 12 şi art. 51 - 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 169/1997, cu prevederile Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.
21.La articolul 23, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu urmatorul cuprins:
(1^2)Unitatile de cult prevăzute la alin. (1), dacă au avut în proprietate suprafete mai mari decat cele retrocedate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţa deţinută în 1945.
22.La articolul 24, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 24. – (1) Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenţa dintre suprafaţa primita prin aplicarea legilor fondului funciar şi cea avuta în proprietate, persoanelor fizice şi juridice sau, după caz, mostenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente.
23.La articolul 24, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (1^1) - (1^4), cu urmatorul cuprins:
(1^1)În cazul în care validarea s-a facut pe alt amplasament decat cel avut în proprietate iar pentru respectiva suprafaţa nu s-a facut punerea în posesie, titlul de proprietate se emite pe numele fostului proprietar sau al mostenitorilor acestuia.
(1^2)Terenurile din ariile naturale protejate, constituite şi declarate astfel potrivit legii, arboretele constituite ca unităţi - sursa pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, plantajele, culturile de plante - mama pentru producţia de butasi, inscrise în catalogul naţional al materialelor de baza, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, cu obligaţia de a le pastra destinaţia şi de a le asigura administrarea prin structuri silvice autorizate. Fostul proprietar poate opta pentru atribuirea unei suprafete echivalente din fondul forestier proprietate de stat.
(1^3)În cazul terenurilor defrisate după data de 1 ianuarie 1990 fostul proprietar poate opta pentru restituirea pe vechiul amplasament.
(1^4)În cazul în care pe vechiul amplasament se afla paduri incadrate în grupa I functionala conform prevederilor Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, fostul proprietar sau mostenitorii acestuia trebuie să respecte destinaţia acestora şi să permită lucrarile de interventie necesare sau pot opta pentru restituirea unui alt teren, situat în apropierea vechiului amplasament.
24.La articolul 24, alineatele (2), (3), (4) şi (5) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Se exceptează de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite fostilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie.
(3)Pentru cazurile prevăzute la alin. (2) punerea în posesie se va face pe alte terenuri, situate în apropierea vechilor amplasamente, acceptate de proprietar.
(4)Unitatile şi subunitatile silvice din subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, precum şi ceilalti deţinători actuali ai terenurilor forestiere solicitate de fostii proprietari sau de mostenitorii lor, vor pune la dispoziţie comisiilor locale de aplicare a prevederilor prezentei legi suprafetele de teren pentru care cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost validate, pe categorii de deţinători prevăzute în prezenta lege, în condiţiile prevăzute la alin. (1)-(3). Trecerea efectiva a terenurilor în proprietatea privată se va face cu ocazia punerii în posesie, potrivit prezentei legi.
(5)Autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura va lua măsuri ca fiecare ocol silvic sa delimiteze perimetrele cu terenuri ce rămân în proprietatea statului de terenurile care fac obiectul, reconstituirii dreptului de proprietate privată.
25.La articolul 24, alineatele (3^1) şi (3^2) se abroga.
26.La articolul 24, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
(6)Terenurile proprietate de stat, administrate de Institutul de Cercetari şi Amenajari Silvice, destinate activităţii de cercetare, rămân în administrarea acestuia, cu excepţia terenurilor forestiere preluate de la fostii proprietari şi solicitate de persoanele indreptatite la reconstituire. Terenurile forestiere destinate cercetării care fac obiectul retrocedarii se vor delimita în trupuri compacte, începând de la marginea perimetrului.
27.La articolul 25, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 25. – (1) Reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a titularilor, în cazul terenurilor forestiere, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale şi, respectiv, comisiile judetene, în condiţiile şi cu procedura stabilite de Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 169/1997, de Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform prezentei legi.
(3)Pentru persoanele prevăzute la art. 24 alin. (1) din prezenta lege se va emite un titlu de proprietate suplimentar. Dacă nu a fost emis inca un titlu de proprietate pentru suprafaţa de teren forestier primita prin aplicarea legilor fondului funciar, se va emite un singur titlu pentru întreaga suprafaţa rezultata din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 169/1997 şi a prezentei legi.
28.La articolul 26, alineatele (1), (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 26. – (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor şi fanetelor, obsti de mosneni în devalmasie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumparare, paduri graniceresti, paduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunitati şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, după caz: "obste de mosneni", "obste de razesi", "composesorat", "paduri graniceresti", alte asociaţii şi forme asociative cu denumirea localităţii respective.
(2)Formelor asociative li se va restitui în intregime suprafaţa avuta în proprietate.
(3)Titlul de proprietate va fi insotit de o schita de amplasament a suprafetei de teren forestier care a apartinut obstii de mosneni, obstii de razesi, composesoratului şi altora asemenea, ce urmeaza a fi restituit.
29.La articolul 26, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmatorul cuprins:
(3^1)Punerea în posesie în cazul suprafeţelor reconstituite pe raza mai multor comune se face de către comisiile locale sub coordonarea şi cu avizul oficiilor judetene ale Agentiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliara, iar în cazul suprafeţelor reconstituite pe raza mai multor judete de către Agentia Naţionala de Cadastru şi Publicitate Imobiliara. Titlul de proprietate se va emite de comisia judeteana în a carei raza teritoriala se afla sediul formei asociative.
30.Articolul 27 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 27. – Administrarea şi exploatarea terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislatia statului român în perioada anilor 1921 - 1946, în măsura în care nu contravin legislaţiei în vigoare.
31.Articolul 28 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 28. – (1) În vederea organizarii administrarii terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege şi a determinarii responsabilitatilor cu privire la administrarea lor, persoanele indreptatite se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative initiale.
(2)În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecatoriei în a carei raza teritoriala sunt situate terenurile recunoasterea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere.
(3)Comitetul ad-hoc va prezenta judecatoriei, o dată cu cererea, un statut în forma autentica sau certificata de avocat, în care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, în condiţiile legii, drepturile şi oblibaţiile membrilor, raspunderi, sancţiuni, modul de dizolvare, precum şi alte prevederi specifice.
(4)Prin hotărâre judecătorească formele asociative de administrare în comun, constituite în condiţiile şi cu respectarea regimului silvic prevăzut de lege, redobandesc calitatea de persoana juridica. Hotărârea judecătorească va fi înscrisă într-un registru special tinut de judecatorie.
(5)Suprafetele forestiere aflate în proprietate comuna, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviza pe toata durata existentei lor.
(6)Membrii formelor asociative aflati în devalmasie sau indiviziune nu pot instraina propriile cote-părţi unor persoane din afara acestora.
(7)Terenurile acestor forme asociative nu pot fi instrainate în nici un mod, în intregime sau în parte.
(8)În cazul dizolvarii formelor asociative proprietatea indiviza a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se afla terenurile respective.
32.La articolul 29, alineatele (1) şi (2) vor avea urmatorul cuprins:
Art. 29. – (1) În aplicarea prevederilor art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere şi eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele parohiei, schitului, manastirii, institutiei de cultura şi invatamant, Academiei Române în limita suprafeţelor pe care le-au avut în proprietate, chiar dacă terenurile sunt situate pe raza mai multor localităţi sau judete.
(2)Centrele eparhiale, protoieriile, manastirile, schiturile, parohiile, filiile şi alte structuri ale unităţilor de cult dobândesc, prin reconstituire, dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere.
33.La articolul 29, după alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alineatul (3^2), cu urmatorul cuprins:
(3^2)Diferenţa de suprafaţa neatribuita se reconstituie în forma şi structura de proprietate existenta la momentul naţionalizarii terenurilor forestiere de către regimul comunist; reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere care au apartinut Academiei Române se face prin comasarea terenurilor de către Regia Naţionala a Pădurilor - Romsilva, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale fostilor proprietari şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001.
34.La articolul 29^1, alineatul (4) se abroga.
35.Articolul 30 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 30. - În aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 169/1997, precum şi a prezentei legi, cetatenii români au aceleasi drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în tara sau în strainatate.
36.Articolul 31 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 31. – (1) Constructiile de pe terenurile forestiere care se retrocedeaza prin efectul prezentei legi şi care au facut parte din exploatatia forestiera la data trecerii în proprietatea statului se restituie fostilor proprietari sau, după caz, mostenitorilor acestora.
(2)În cazul în care astfel de bunuri imobile nu mai exista, se vor acorda despăgubiri.
(3)Constructiile de pe terenurile forestiere, inclusiv cele de corectare a torentilor, drumurile forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vânătoare, pepinierele, alte amenajari silvice, instalaţii sau mijloace fixe, inclusiv cele aflate în curs de execuţie, amplasate în suprafetele care fac obiectul retrocedarii, trec în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(4)Prevederile alin. (3) se aplică cu condiţia detinerii în proprietate a suprafeţelor minime pentru constituirea unui ocol silvic, în proprietate individuala sau în asociere cu alte persoane fizice sau juridice.
(5)Bunurile prevăzute la alin. (3) trec în proprietate privată cu obligaţia pastrarii destinatiei acestora, exploatarea şi întreţinerea acestora fiind efectuate de către ocolul silvic care asigura administrarea padurii.
(6)În situaţia în care persoanele cărora li se reconstituie dreptul de proprietate nu indeplinesc condiţia prevăzută la alin. (4) reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente, stabilite cu acordul proprietarilor.
(7)Sediile ocoalelor silvice trec în proprietatea persoanelor juridice sau fizice dacă suprafaţa care se retrocedeaza acestora, individual sau în asociere, este mai mare decat jumătate din suprafaţa administrata de respectivul ocol silvic anterior retrocedarii.
(8)Obiectivele realizate ca urmare a finantarilor din imprumuturile aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr. 28/1999, Ordonanţa Guvernului nr. 97/2000 şi Legea nr. 400/2003 trec în proprietate privată în condiţiile de la alin. (3) şi (4).
(9)Obiectivele aflate în curs de realizare finantate din imprumuturile menţionate la alin. (8) trec în proprietate privată după finalizarea lucrărilor aflate în curs şi punerea în functiune, cofinantarea şi rambursarea asigurandu-se prin bugetul autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultura.
37.Articolul 33 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 33. – (1) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi fostii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverintele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se considera a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decat cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, instiintand despre acest lucru şi persoanele indreptatite. Persoanele fizice şi persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 şi de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv. În cazul formelor asociative prevăzute la art. 26 alin. (1) din lege, aflate în curs de constituire, cererea poate fi formulata de comitetul ad-hoc de iniţiativa*).
(2)În situaţia în care după depunerea cererilor de reconstituire s-au administrat probe care atesta alte terenuri ce au apartinut petentilor în proprietate, ele se restituie acestora pe vechile amplasamente, dacă sunt libere.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
*)Alin. (1) al art. 33 [pct. 37 al art. I din Titlul VI] a fost modificat indirect de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 21 septembrie 2005. Modificările directe asupra alin. (1) al art. 33 din Legea nr. 1/2000 se regăsesc în forma actualizata corespunzătoare datei de 21.09.2005.
38.Articolul 35 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 35. – (1) Ocoalele silvice şi actualii deţinători raspund de paza şi protectia vegetatiei forestiere de pe terenurile solicitate de fostii proprietari şi după punerea în posesie, până la formarea structurilor proprii de paza sau de administrare ori până la incheierea unor contracte de administrare şi paza cu un ocol silvic, dar nu mai tarziu de 180 de zile de la data punerii în posesie.
(2)Contravaloarea cheltuielilor aferente acestor servicii, pentru intervalul de timp prevăzut la alin. (1), se suporta din bugetul de stat.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
*)Art. 35 [pct. 38 al art. I din Titlul VI] a fost modificat indirect de art. 17 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 939 din 20 octombrie 2005. Modificările directe asupra art. 35 din Legea nr. 1/2000 se regăsesc în forma actualizata corespunzătoare datei de 20.10.2005.
Alin. (1) al art. 35 [pct. 38 al art. I din Titlul VI] a fost modificat indirect de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 38 din 1 martie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 206 din 6 martie 2006. Modificările directe asupra alin. (1) al art. 35 se regăsesc în forma actualizata corespunzătoare datei de 9.03.2006.
39.Articolul 36 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
"Art. 36. - Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulata li se vor acorda terenurile respective în limita suprafeţelor disponibile sau despăgubiri."
40.Articolul 37 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
"Art. 37. - Persoanelor fizice ale caror terenuri au intrat în componenta fostelor cooperative agricole de productie şi, ca urmare a comasarilor, nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prezentei legi, pe vechile amplasamente, în perimetrul societatilor comerciale cu capital de stat, dacă acestea nu au fost atribuite în conformitate cu art. 2 alin. (1) din prezenta lege."
41.Articolul 39 se abroga.
42.Articolul 40 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
"Art. 40. - Pentru suprafetele de pe care s-a exploatat masa lemnoasa în perioada dintre validarea cererilor de retrocedare şi punerea în posesie a proprietarilor, Regia Naţionala a Pădurilor - Romsilva va acorda acestora beneficiul realizat, după deducerea cheltuielilor de exploatare, şi va suporta cheltuielile de impadurire a suprafeţelor neregenerate."
43.După articolul 41, se introduce articolul 42 cu urmatorul cuprins:
"Art. 42. - Cererile sau actiunile în justiţie, cererile accesorii şi incidente, precum şi intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbru judiciar."
Articolul II
(1)Se infiinteaza în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor o direcţie pentru coordonarea şi controlul aplicarii legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare de către instituţiile administraţiei de stat şi comisiile de fond funciar, asigurand aplicarea unitara de către acestea a reglementarilor în domeniu.
(2)În cadrul directiei vor activa 40 de persoane preluate prin transfer de la alte institutii şi autorităţi publice, conduse de un vicepresedinte al Autorităţii Naţionale cu rang de subsecretar de stat.
(3)Cele 40 de posturi prevăzute la alin. (2), împreună cu bugetele aferente, se preiau la Cancelaria Primului Ministru. Numărul de posturi al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor se va suplimenta cu numărul de posturi preluate de la alte institutii şi autorităţi publice, astfel încât numărul maxim de posturi va fi de 131, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.
Articolul III
Persoanele fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafaţa ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
Art. III din Titlul VI a fost modificat de art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 127 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 21 septembrie 2005.
Articolul IV
Guvernul va modifica, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001, cu modificările ulterioare.
Articolul V
Despăgubirile acordate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, astfel, cum a fost modificata prin prezenta lege, vor urma procedura şi se vor supune dispoziţiilor privind acordarea despăgubirilor din Titlul VII.
Articolul VI
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se va republica, dandu-se textelor o noua numerotare.
Titlul VIIRegimul stabilirii şi platii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv
Capitolul IDispozitii generale
Articolul 1
(1)Prezenta lege reglementeaza sursele de finanţare, cuantumul şi procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natura, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, cu modificările şi completările ulterioare, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România, aprobata cu modificari prin Legea nr. 66/2004, cu modificările ulterioare.
(2)Dispozitiile prezentului titlu sunt aplicabile şi despăgubirilor propuse prin decizia motivata a conducătorului institutiei publice implicate în privatizare sau, după caz, prin ordinul ministrului finanţelor publice, în temeiul art. 32 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
(3)Despăgubirile acordate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, vor urma procedura şi se vor supune dispoziţiilor privind acordarea despăgubirilor din această lege.
Articolul 2
Pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordarii de despăgubiri în conformitate cu prevederile prezentei legi se infiinteaza organismul de plasament colectiv în valori mobiliare denumit Fondul "Proprietatea", conform prevederilor Capitolului II.
Articolul 3
În înţelesul prezentului titlu, expresiile şi termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)titluri de despăgubire sunt certificate emise de Cancelaria Primului Ministru, prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele şi pe seama statului român, care incorporeaza drepturile de creanta ale deţinătorilor asupra statului român, corespunzător despăgubirilor acordate potrivit prezentei legi şi care urmeaza a fi exersate prin conversia în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea"; "titlurile de despăgubire" nu pot fi vandute sau cumparate înainte de conversia lor în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea";
b)Fondul "Proprietatea" este acea entitate destinata realizării platii prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de statul român în perioada de referinţa a actelor normative prevăzute la art. 1 alin. (1) şi a celor aferente pretentiilor rezultate din aplicarea art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată;
c)entitatea investita cu solutionarea notificarii este, după caz, unitatea detinatoare sau persoana juridica abilitata de lege sa solutioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul sau (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finanţelor Publice, alte autorităţi publice centrale sau locale implicate);
d)evaluator este persoana fizica sau juridica cu experienta semnificativa în domeniu, competenţa în evaluare pe piaţa proprietăţilor imobiliare, care cunoaste, înţelege şi poate pune în aplicare în mod corect acele metode şi tehnici recunoscute care sunt necesare pentru efectuarea unei evaluari credibile în conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare, şi care este membru al unei asociaţii naţionale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de utilitate publică având calitatea de evaluator independent;
e)Standardele Internationale de Evaluare sunt standardele editate de Comitetul pentru Standarde Internationale de Evaluare (IVSC - International Valuation Standards Committee);
f)oferta de capital disponibil este oferta de privatizare prin restituire lansata şi derulata, în total sau în parte, până la data prezentei legi, de oricare dintre entitatile implicate în procesul de privatizare şi destinata exclusiv persoanelor indreptatite, sa beneficieze de măsura repararii prejudiciului creat prin acţiuni sau titluri de valoare nominala, acordată în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată;
g)titlu de valoare nominala nevalorificat este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finanţelor Publice până la data prezentei legi, neutilizat de către detinator sau dobanditorul subsecvent înregistrat al acestora în cadrul procesului de privatizare în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, şi care se converteste de drept în titluri de despăgubire la data depunerii sale la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, după procedura prevăzută în prezenta lege; la data intrarii în vigoare a prezentei legi inceteaza puterea circulatorie a titlurilor de valoare nominala nevalorificate.
Articolul 4
Principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt urmatoarele:
a)acordarea unor despăgubiri juste şi echitabile în raport cu practica jurisdictionala interna şi internationala având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român;
b)neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate conform prevederilor prezentei legi.
Articolul 5
(1)Titlurile de despăgubire au urmatorul regim juridic şi caracteristici:
a)drepturile stabilite prin titlurile de despăgubire se pot transmite numai prin succesiune, potrivit prevederilor legii civile române;
b)prin derogare de la prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, veniturile aferente titlurilor de plată obtinute de persoanele indreptatite potrivit legii, titularii initiali aflati în evidenta Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, sau mostenitorii legali ai acestora, nu sunt venituri impozabile;
c)au o durată limitata de existenta şi circulatie, respectiv până la conversia în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea";
d)vor fi emise de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor.
(2)În termen de cel mult 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, titlurile de valoare nominala nevalorificate vor fi imobilizate de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, şi convertite în titluri de despăgubire.
Capitolul IIFondul "Proprietatea"
Articolul 6
(1)În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se va constitui prin Hotărârea Guvernului României, Fondul "Proprietatea", organism de plasament colectiv în valori mobiliare, înfiinţat sub forma unei societăţi de investitii financiare, care va functiona în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată.
(2)Hotărârea Guvernului privind înfiinţarea Fondului "Proprietatea" va contine în mod explicit cadrul juridic aplicabil funcţionarii respectivei societăţi comerciale, precum şi actul constitutiv al acesteia.
Articolul 7
Fondul "Proprietatea" va functiona sub forma unei societăţi de investitii, deţinută initial în intregime de statul român, în calitate de acţionar unic, până la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului către persoanele fizice despagubite potrivit prezentei legi sau/şi detinatoare de titluri de despăgubire, după caz.
Articolul 8
Până la finalizarea procedurilor de despăgubire, Ministerul Finanţelor Publice va reprezenta statul român ca acţionar al Fondului "Proprietatea" şi va exercita toate drepturile care decurg din aceasta calitate.
Articolul 9
(1)La constituire, capitalul social initial al Fondului "Proprietatea" va fi format din urmatoarele active:
a)actiunile deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la societăţi comerciale, conform anexei;
b)actiunile deţinute de Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizarii în Industrie la diverse societăţi comerciale, conform anexei;
c)actiunile deţinute de Ministerul Finanţelor Publice la diverse societăţi comerciale, conform anexei;
d)actiunile deţinute de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului la diverse societăţi comerciale, conform anexei;
e)actiunile deţinute de Ministerul Comunicatiilor şi Tehnologiei Informatiei la diverse societăţi comerciale, conform anexei;
f)alte tipuri de active stabilite prin Hotărârea de Guvern de înfiinţare a Fondului.
(2)La Fondul "Proprietatea" se vor vira, pe măsura incasarii:
a)Sumele rezultate din recuperarea creanţelor României provenite din activitatea de comert exterior şi cooperare economica internationala, derulata înainte de 31 Decembrie 1989, reglementate în baza Legii nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanţelor României provenite din activitatea de comert exterior şi cooperare economica internationala, derulata la 31 decembrie 1989, cu modificările ulterioare, după deducerea cheltuielilor cuvenite agentilor economici exportatori, stabilite pe baza cursului de 15 lei pentru un dolar SUA, ale caror credite nu au fost preluate la datoria publică în baza Legii nr. 7/1992 privind acoperirea financiară a obligaţiilor statului rămase neregularizate la 31 decembrie 1990 şi preluarea de către stat şi băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 şi 1990 de agentii economici cu capital de stat, precum şi a creditelor bancare neperformante;
b)Sumele rezultate din recuperarea drepturilor care decurg din acordurile comerciale şi de plati guvernamentale şi aranjamente tehnice bancare corespunzătoare, reglementate conform Ordonantei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operaţiunilor de import-export care se deruleaza prin cliring, barter şi cooperare economica internationala în baza acordurilor comerciale şi de plati guvernamentale, republicată;
c)Sumele rezultate din vanzarea către investitorul strategic a 4% din actiunile S.C.B.C.R. S.A.;
d)Sumele rezultate din tranzactionarea prin bursele din România sau strainatate a primelor 3% din actiunile S.C. RomTelecom S.A. e) procentul de 20% din sumele provenite din privatizarea Societatii Comerciale "Romtelecom" - S.A.;
f)procentul de 9,9% din sumele provenite din privatizarea Casei de Economii şi Consemnatiuni C.E.C. - S.A.
Literele e) şi f) ale alin. (2) al art. 9 din Titlul VII au fost introduse de pct. 1 al articolului unic din Titlul III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
Articolul 10
Capitalul social al Fondului "Proprietatea" va fi dimensionat, la constituire şi pe parcursul existentei acestuia, dacă va fi cazul, corespunzător valorii estimate a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natura, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, cu modificările şi completările ulterioare, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România, aprobata cu modificari prin Legea nr. 66/2004, cu modificările ulterioare, a Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 11
Până la constituirea Fondului "Proprietatea", entitatile menţionate la art. 9 au obligaţia de a initia procedurile legale necesare pentru iniţierea, derularea şi incheierea de oferte publice secundare de vanzare pentru pachete de acţiuni de minim 5%, emise de societăţile comerciale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu şi care nu fac obiectul unei strategii de privatizare către un investitor strategic, aprobata de Guvernul României, precum şi pentru admiterea acestora la tranzactionare pe piaţa operata de Bursa de Valori Bucureşti.
Articolul 12
(1)Până la desemnarea unei societăţi de administrare, Fondul "Proprietatea" va fi administrat de către Ministerul Finanţelor Publice, potrivit hotărârii de Guvern de înfiinţare a fondului.
(2)Pentru desemnarea societatii de administrare a fondului, Ministerul Finanţelor Publice va organiza, în termen de 4 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, o licitaţie internationala. Caietul de sarcini al achizitiei va fi aprobat prin hotărâre de guvern.
(3)Capitalul social initial al Fondului "Proprietatea", va fi impartit în acţiuni, care vor fi transmise cu titlu gratuit către titularii titlurilor de despăgubire sau după caz, dobanditorilor ulteriori ai acestora, precum şi către persoanele despagubite prin decizii emise ulterior infiintarii fondului. Actiunile vor fi distribuite prin conversia titlurilor de despăgubire, respectiv prin compensarea valorii despăgubirii, după un algoritm de calcul stabilit prin ordin al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
(4)În termen de 30 de zile de la constituire, Fondul "Proprietatea" va initia procedura legala necesară pentru admiterea acţiunilor acestuia la tranzactionare pe piaţa operata de Bursa de Valori Bucureşti, astfel încât dobanditorii acestora să poată dispune de acţiuni, prin vanzare, în orice moment, în conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, a legislaţiei aplicabile pieţei de capital şi a reglementarilor emise sau aprobate de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare.
Capitolul IIIMăsuri instituţionale
Articolul 13
(1)Pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumita în continuare Comisia Centrala, care are, în principal, urmatoarele atribuţii:
a)dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire;
b)ia alte măsuri legale, necesare aplicarii prezentei legi.
(2)Comisia Centrala este formata din 7 membri şi are urmatoarea componenta:
a)preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor;
b)doi reprezentanti ai Cancelariei Primului-Ministru;
c)doi reprezentanti ai Secretariatului General al Guvernului;
d)un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice;
e)un reprezentant al Ministerului Justiţiei.
(3)Componenta nominala a Comisiei Centrale se stabileste prin decizie a primului-ministru, în termen de 15 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(4)Lucrarile Comisiei Centrale sunt conduse de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(5)Secretariatul Comisiei Centrale se asigura de către Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor, din subordinea Cancelariei Primului Ministru.
(6)Comisia Centrala are la dispoziţia sa o lista de evaluatori autorizati. Condiţiile de inscriere în lista se stabilesc de către Comisia Centrala prin decizie, şi vor fi afisate pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(7)Comisia Centrala, va desemna în mod aleatoriu evaluatorul care va efectua raportul de evaluare.
Articolul 14
(1)Comisia Centrala funcţionează pe baza prevederilor prezentei legi şi a regulamentului propriu de organizare şi functionare. Regulamentul Comisiei Centrale se aproba prin decizie a primului-ministru, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(2)Pentru indeplinirea atribuţiilor sale, Comisia Centrala emite decizii sub semnatura presedintelui acesteia. Comisia Centrala va lucra în sedinta în prezenta a minim 5 membri şi va decide cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi.
(3)Comisia Centrala funcţionează până la emiterea tuturor titlurilor de plată a despăgubirilor.
Capitolul IVMăsuri anticoruptie
Articolul 15
În scopul evitarii unor posibile fraude sau tentative de corupere a personalului implicat în aplicarea prezentei legi se stabilesc urmatoarele măsuri:
a)mandatul membrilor Comisiei Centrale va fi de 4 ani cu posibilitatea inlocuirii a cel puţin 4 dintre membrii desemnaţi o dată la 2 ani;
b)mandatul presedintelui este de 4 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului;
c)inlocuirea membrilor Comisiei Centrale şi, după caz, a presedintelui acesteia se face prin decizie a Primului Ministru, după prezentarea şi aprobarea rapoartelor individuale cu privire la indeplinirea atribuţiilor acestora;
d)membrii Comisiei Centrale beneficiaza de indemnizatie de sedinta reprezentand 50% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizatia lunara; intr-o luna se poate acorda o singura indemnizatie, indiferent de numărul sedintelor de lucru;
e)salariaţii care desfăşoară lucrarile de secretariat vor beneficia de spor de dificultate care poate fi de până la 50% din salariul de încadrare; stabilirea acestui spor se face individual de Comisia Centrala la propunerea presedintelui;
f)limitele minime şi maxime ale pedepselor aplicabile infracţiunilor savarsite în legătură cu activităţile prevăzute de prezenta lege, se majoreaza cu jumătate.
Capitolul VProcedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor
Articolul 16
(1)Deciziile/dispozitiile emise de entitatile investite cu solutionarea notificarilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administraţiei publice centrale investite cu solutionarea notificarilor şi în care s-au consemnat sume care urmeaza a se acordă ca despăgubire, insotite, după caz, de situaţia juridica actuala a imobilului obiect al restituirii şi întreaga documentatie aferenta acestora, inclusiv orice inscrisuri care descriu imobilele constructii demolate depuse de persoana indreptatita şi/sau regasite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judete, conform esalonarii stabilite de aceasta, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(2)Notificarile formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată care nu au fost solutionate în sensul aratat la alin. (1) până la data intrarii în vigoare a prezentei legi, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, insotite de deciziile/dispozitiile emise de entitatile investite cu solutionarea notificarilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinelor conducătorilor administraţiei publice centrale conţinând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situaţia juridica actuala a imobilului obiect al restituirii şi de întreaga documentatie aferenta acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele constructii demolate depuse de persoana indreptatita şi/sau regasite în arhivele proprii, în termen de 10 zile de la data adoptarii deciziilor/dispoziţiilor sau, după caz, a ordinelor.
(3)În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, Biroul Central constituit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1329/2003 va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentatiilor depuse de către titularii deciziilor/dispoziţiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsura reparatorie acordarea de titluri de valoare nominala şi care nu au fost solutionate până la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(4)Pe baza situaţiei juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedeaza la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2) în privinta verificării legalităţii respingerii cererii de restituire în natură.
(5)Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2), în care, în mod intemeiat cererea de restituire în natura a fost respinsa, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societatii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
(6)După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnata va efectua procedura de specialitate, şi va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisie Centrale. Acest raport va contine cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.
(6^1)La cererea evaluatorilor sau a reprezentantilor societatii de evaluare desemnate de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, detinatorii bunurilor imobile ce fac obiectul procedurilor administrative prevăzute de prezenta lege vor permite accesul acestora la locul unde se afla bunurile respective, pe perioada şi numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru efectuarea lucrării de evaluare.
(6^2)Detinatorii bunurilor imobile prevăzute la alin. (6^1) vor fi instiintati în timp util despre efectuarea lucrării de evaluare.
(6^3)În caz de refuz, intrarea în domiciliul sau în reşedinţa persoanei fizice se face cu autorizarea instanţei judecătorești competente, dispozitiile privind ordonanţa preşedinţială din Codul de procedură civila fiind aplicabile.
(6^4)La cererea evaluatorilor sau a reprezentantilor societatii de evaluare, băncile, notarii publici, agentiile imobiliare, birourile de carte funciara, precum şi orice alti deţinători de informaţii privind tranzactiile cu proprietăţi imobiliare sunt obligati să le comunice de îndată, în scris, datele şi informaţiile necesare efectuării evaluării, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Evaluatorii au obligaţia de a asigura secretul datelor şi informaţiilor astfel primite.
(6^5)În cazul în care evaluatorul considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai forţei publice, după caz, sunt obligati să-i acorde concursul pentru obtinerea datelor şi informaţiilor necesare întocmirii raportului de evaluare, precum şi pentru indeplinirea oricarei alte activităţi în acelasi scop.
(7)În baza raportului de evaluare Comisia Centrala va proceda fie la emiterea deciziei reprezentand titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
(8)Dispozitiile alin. (1) - (2) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) şi art. 32 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmeaza a se acordă ca despăgubire.
(9)În cazul prevăzut la alin. (8), titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurenta sumei reprezentand cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflatie.
Alin. (6^1)-(6^5) ale art. 16 din din Titlul VII au fost introduse de pct. 2 al articolului unic din Titlul III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
Alin. (9) al art. 16 din din Titlul VII a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din Titlul III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
Articolul 17
Deciziile prin care se dispune emiterea titlurilor de despăgubire pot fi individuale, caz în care se referă la o singura persoana despagubita, sau cumulate, pe sedinta de lucru, caz în care se referă la mai multe persoane despagubite, pe bază de lista alfabetica a titularilor de drept.
Articolul 18
După constituirea Fondului "Proprietatea", deciziile individuale sau colective se vor transmite prin grija Secretariatului Comisiei Centrale, în termen de 10 zile de la emitere, la societatea de administrare a Fondului "Proprietatea" şi la entitatea de depozitare şi înregistrare a acţiunilor Fondului.
Capitolul VICai de atac în justiţie
Articolul 19
Deciziile adoptate de către Comisia Centrala pot fi atacate cu contestaţie în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor. Contestaţia suspenda exercitiul dreptului de dispoziţie asupra titlului de despăgubire al titularului. Despre contestatii se va face menţiune în evidentele tinute de entitatea care indeplineste functii de registru şi depozitare pentru Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Articolul 20
(1)Competenţa de solutionare revine Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curtii de Apel în a carei raza teritoriala domiciliaza reclamantul. Dacă reclamantul domiciliaza în strainatate, cererea se adreseaza instanţei resedintei sale din tara sau, după caz, la instanţa domiciliului reprezentantului acestuia din România, iar dacă nu are nici reşedinţa în România şi nici reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adreseaza Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curtii de Apel Bucureşti.
(2)Hotărârea pronunţată de prima instanţa poate fi atacata cu recurs. Recursul suspenda executarea.
Capitolul VIIDispozitii tranzitorii şi finale
Articolul 21
(1)Dacă, pe baza constatarilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta stabileste ca imobilul pentru care s-a stabilit plata de despăgubiri este restituibil în natura, prin decizie motivata va proceda la restituirea acestuia.
(2)Decizia de restituire în natura astfel emisa urmeaza regimul juridic prevăzut de art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată.
Articolul 22
(1)În cazul în care statul şi persoanele indreptatite au obligaţii reciproce de plată şi, respectiv, restituire, a unor despăgubiri rezultate din aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, ori a altor acte normative anterioare prin care s-au acordat despăgubiri şi, respectiv, a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, la cererea persoanei indreptatite, prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se va dispune compensarea acestora.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1), cele doua obligaţii reciproce de plată se vor compensa până la concurenta celei mai mici dintre ele.
(3)Pentru a dispune măsura compensarii, vor fi avute în vedere, referatul aprobat de conducatorul entitatii investite cu solutionarea notificarii, prin care se constată că posibila restituirea în natura a imobilului şi decizia/dispoziţia emisa de entitatea investita cu solutionarea notificarii, a cererii de retrocedare sau, după caz, ordinul conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale sau locale investite cu solutionarea notificarilor, prin care s-au acordat sau, după caz, propus despăgubiri.
(4)Asupra masurii compensarii, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide numai după ce a fost urmata procedura prevăzută la art. 16 alin. (3) - (6), pe baza raportului întocmit de evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnata care va contine cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de plată. Suma reprezentand despăgubirea încasată va fi actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare, sau după caz, prin aplicarea indicelui de inflatie, pentru situaţiile generate de aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare.
(5)În situaţia de la alin. (4), titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurenta sumei reprezentand cuantumul despăgubirilor, după deducerea sumei reprezentand despăgubirea încasată, actualizata, stabilite potrivit alin. (4).
(6)Dispozitiile alin. (1) - (3) şi alin. (5), se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care se invoca o creanta constatata printr-o decizie/ordin emise în temeiul art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmeaza a se acordă ca despăgubire.
(7)În cazul prevăzut la alin. (6) titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurenta sumei reprezentand cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, după deducerea sumei reprezentand despăgubirea încasată, actualizata potrivit alin. (4).
(8)În cazul în care suma reprezentand despăgubirea încasată, actualizata, este mai mare decat despăgubirea stabilita potrivit alin. (4) sau, după caz, cea consemnata/propusa în decizia/ordinul emise în temeiul art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, după dispunerea compensarii, se va instiinta entitatea investita cu solutionarea notificarii având ca obiect restituirea în natura a imobilului, despre suma rămasă de restituit de către persoana indreptatita.
Articolul 23
(1)În cazul în care, în decizia/dispoziţia sau ordinul conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale ori după caz propunerea motivata a entitatii investite cu solutionarea notificarii, de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent, sunt individualizate mai multe persoane şi cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despăgubire se acordă individual potrivit cotei corespunzătoare.
(2)În cazul în care, în decizia/dispoziţia sau ordinul conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale ori, după caz, propunerea motivata a entitatii investite cu solutionarea notificarii de acordare a masurilor reparatorii, sunt individualizate mai multe persoane fără a se fi stabilit cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despăgubire se acordă pe numele tuturor beneficiarilor.
(3)În cazul în care persoanele individualizate în decizia/dispoziţia sau ordinul conducătorului autorităţii administraţiei publice centrale ori, după caz, propunerea motivata a entitatii investite cu solutionarea notificarii de acordare a masurilor reparatorii prezinta un act autentic de partaj voluntar sau, după caz, o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila prin care s-au stabilit cotele cuvenite fiecaruia, titlul de despăgubire se acordă individual, potrivit cotei convenite ori stabilite.
Articolul 24
(1)În termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, procesele-verbale incheiate de prefecturi prin care s-au consemnat sume care urmeaza a se acordă ca despăgubire vor fi reanalizate şi, în situaţia în care potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, restituirea în natura nu este posibila dar se constată că notificantii sunt indreptatiti la acordarea de despăgubiri, dosarul întocmit va fi inaintat Secretariatului Comisiei Centrale, insotit de situaţia juridica actuala a imobilului şi de ordinul conţinând propunerea motivata a prefectului de acordare a despăgubirilor.
(2)Prevederile art. 16 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 25
(1)În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, notificarile înregistrate la prefecturi şi pentru care nu au fost incheiate procese-verbale se vor inainta entitatilor investite potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată cu solutionarea acestora.
(2)Dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, în urma reanalizarii proceselor-verbale incheiate de prefecturi prin care sunt consemnate sume care urmeaza a se acordă ca despăgubire se constată că potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, restituirea în natura este posibila, ori notificantii nu sunt indreptatiti la acordarea de despăgubiri.
Articolul 26
(1)La data intrarii în vigoare a prezentei legi, orice oferta de capital disponibil emisa în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, se considera inchisa.
(2)După închiderea ofertei, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1), va proceda la atribuirea/alocarea acţiunilor, după care va elibera titularului deciziei de restituire prin acordarea de acţiuni ori al titlurilor de valoare nominala subscrise, o adeverinta/un certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numărul acţiunilor şi datele de identificare a societatii comerciale.
(3)În termen de 10 zile de la data atribuirii/alocarii acţiunilor, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1), va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista beneficiarilor masurilor prevăzute la alin. (2), a titlurilor de valoare nominala, a deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost acordate/alocate actiunile, fiind mentionat distinct şi emitentul acestora.
(4)Dispozitiile prevăzute la alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător pentru orice alta oferta de capital disponibil, inchisa înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. În acest caz, termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Articolul 27
(1)Nu fac obiectul prezentei legi actiunile acordate/alocate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisa în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În situaţia în care, în urma ofertei de capital disponibil, au fost alocate/atribuite acţiuni într-un cuantum inferior celor prevăzute în deciziile/dispozitiile emise de entitatile investite cu solutionarea notificarilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administraţiei publice centrale investite cu solutionarea notificarilor, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor va proceda la emiterea titlului de despăgubire, după parcurgerea procedurii prevăzute de prezenta lege, pentru diferenţa până la concurenta sumelor stabilite de evaluatori sau societăţile de evaluare desemnate.
Articolul 28
(1)În termen de 10 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista tuturor titularilor titlurilor de valoare nominala, a deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost emise, fiind mentionat distinct şi emitentul acestora.
(2)Dacă titlul de valoare nominala a fost emis pe numele reprezentantilor persoanelor indreptatite inscrise în decizia/dispoziţia de restituire în echivalent, se va face aceasta menţiune.
Articolul 29
(1)Titlurile de valoare nominala emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrarii în vigoare a prezentei legi şi nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisa în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se convertesc şi prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în titlu de despăgubire.
(2)Titlurile de valoare nominala emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrarii în vigoare a prezentei legi, valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisa în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul prezentei legi.
(3)În situaţia în care titlurile de valoare nominala emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrarii în vigoare a prezentei legi, au fost valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil emisa în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările şi completările ulterioare, decizia Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin care se dispune convertirea acestora în titlu de plată a despăgubirii se va emite numai pentru titlurile de valoare nominala deţinute de solicitant şi nevalorificate.
(4)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (3), Comisia Speciala pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide după primirea cererilor persoanelor indreptatite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominala nevalorificate.
(5)Cererile prevăzute la alin. (4) se vor depune la Secretariatul Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor, după constituirea acesteia.
Articolul 30
Actele care au stat la baza emiterii titlurilor de despăgubire au regim de arhivare permanent şi se depun la încetarea activităţii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la Cancelaria Primului Ministru.
Articolul 31
În termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Guvernul va emite norme metodologice de aplicarea legii, la propunerea Cancelariei Primului-Ministru şi a Ministerului Finanţelor Publice.
Articolul 32
(1)Comisia Centrala are sigiliu propriu şi îşi va desfăşura activitatea la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
(2)Fondurile necesare funcţionarii Comisiei Centrale şi a secretariatului acestuia se vor asigura prin bugetul Cancelariei Primului-Ministru.
(3)Onorariile evaluatorilor sau a societatilor de evaluare se vor achita din bugetul Cancelariei Primului-Ministru la cererea Secretariatului Comisiei Centrale.
Articolul 33
La data intrarii în vigoare a prezentului titlu se abroga art. 30, şi art. 34-40 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, şi art. 3 al Titlului II din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 48/2004.
Anexă
Descrierea activelor ce vor fi transferate la Fondul "Proprietatea"
1.De la Ministerul Economiei şi Comerţului şi OPSPI se vor transfera urmatoarele participatii:
1.1 - 15% din CN Transelectrica Bucureşti SA
1.2 - 15% din SNTGN Transgaz SA
1.3 - 10% din SC Petrom SA
1.4 - 15% din SNGN Romgaz SA
1.5 - 12% din SC DGN Distrigaz Sud SA
1.6 - 12% din SC DGN Distrigaz Nord SA
1.7 - 20% din SC Hidroelectrica SA
1.8 - 20% din SN Nuclearelectrica SA
1.9 - 12% din SC Electrica Moldova SA
1.10 - 12% din SC Electrica Oltenia SA
1.11 - 12% din SC Electrica Dobrogea SA
1.12 - 12% din. SC Electrica Muntenia Nord SA
1.13 - 12% din SC Electrica Muntenia Sud SA
1.14 - 12% din SC Electrica Banat SA
1.15 - 12% din SC Electrica Transilvania Nord SA
1.16 - 12% din SC Electrica Transilvania Sud SA
1.17 - 15% din SC Complexul Energetic Turceni SA
1.18 - 15% din SC Complexul Energetic Craiova SA
1.19 - 15% din SC Complexul Energetic Rovinari SA
1.20 - 10% din SC Oil Terminal SA
1.21 - 10% din SC Conpet SA
1.22 - 100% din creanta deţinută de statul român la Krivoirog
2.De la Ministerul Finanţelor Publice se vor transfera urmatoarele:
2.1 - 20% din Compania Naţionala Loteria Română SA
2.2 - 20% din Compania Naţionala Imprimeria Naţionala SA
2.3 - abrogat.
2.4 - sumele obtinute din valorificarea creanţelor externe deţinute de statul român asupra urmatoarelor tari: Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricana, Congo, Nigeria, Somalia, Tanzania, Irak, Republica Democrata Congo, Republica Democrata Coreeana, Cuba, Republica Mongolia şi Albania
Punctul 2.3. din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 4 al articolului unic din Titlul III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
Punctul 2.4 din anexa la Titlul VII a fost rectificat prin RECTIFICAREA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 31 martie 2006.
3.De la Ministerul Comunicatiilor şi Tehnologia Informatiei se vor transfera urmatoarele participatii:
3.1 - abrogat.
3.2 - 25% din Compania Naţionala Posta Română S.A.
Punctul 3.1. din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 5 al articolului unic din Titlul III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
4.De la Ministerul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului se vor transfera urmatoarele participatii:
4.1 - 20% din Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfa "CFR Marfa" SA
4.2 - 20% din Societatea de Administrare Active Feroviare "SAAF" SA
4.3 - 20% din Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" SA
4.4 - 20% din Compania Naţionala "Aeroportul International Henri Coanda" SA
4.5 - 20% din Societatea Naţionala "Aeroportul International Bucureşti Baneasa - Aurel Vlaicu" SA
4.6 - 20% din Societatea Naţionala "Aeroportul International Constanta" SA
4.7 - 20% din Societatea Naţionala "Aeroportul International Timisoara-Traian Vuia" SA
4.8 - 20% din Compania Naţionala "Administratia Canalelor Navigabile" SA Constanta
4.9 - 20% din Compania Naţionala "Administratia Porturilor Dunarii Maritime" SA Galaţi
4.10 - 20% din Compania Naţionala "Administratia Porturilor Dunarii Fluviale" SA Giurgiu
5.De la Agentia de Valorificare a Activelor Statului se vor transfera urmatoarele participatii:
5.1 - 37,808% din SC Electroconstructia Elco Pitesti SA
5.2 - 70% din SC Bemo Beius SA
5.3 - 18,249% din S.C. Diverprest Oradea S.A.
5.4 - 1,682% din SC Fabrica de Scule Rasnov SA
5.5 - 10,947% din SC Mecon Brasov SA
5.6 - 79,052% din SC Nitrosere Fagaras SA
5.7 - 79,052% din SC Pensiunea Pastravarie Floarea Reginei (Edelweiss Hotel) SA
5.8 - 70% din SC Carom Asigurari Bucureşti SA
5.9 - 17,365% din SC Centrofarm Bucureşti SA
5.10 - 12,124% din SC FECNE Bucureşti SA
5.11 - 9,769% din SC Gerovital Cosmetics Bucureşti SA
5.12 - 6,519% din SC Laromet Bucureşti SA
5.13 - 68,322% din SC Prestări Servicii Bucureşti SA
5.14 - 78,972% din SC Primcom Bucureşti SA
5.15 - 70% din SC Procas Bucureşti SA
5.16 - 15,172% din SC Romatel Bucureşti SA
5.17 - 35,449% din SC Romconsuc Bucureşti SA
5.18 - 100% din SC Societatea de Strategie pentru Piaţa de Gros SA
5.19 - 20% din Societatea Naţionala de Petrol şi Gaze Petrogaz Bucureşti SA
5.20 - 42,795% din SC Telerom Proiect Bucureşti SA
5.21 - 30,652% din SC Tricodava Bucureşti SA
5.22 - 20% din SC World Trade Center CCIB Bucureşti SA
5.23 - 33,000% din S.C. Bat Service Buzau S.A.
5.24 - 48,035% din S.C. Cerealcom Buzau S.A
5.25 - 5,354% din S.C. Comcereal Fundulea S.A.
5.26 - 45,374% din S.C. Autopilotaj (şcoala de soferi amatori) Resita S.A.
5.27 - 5,963% din S.C. Bega Minerale Industriale (expl. min. Aghires) Aghiresu S.A.
5.28 - 11,364% din S.C. Comcereal Cluj-Napoca S.A
5.29 - 4,330% din S.C. Electroconstrctia Elco Cluj-Napoca S.A.
5.30 - 39,999% din SC Turdapan Turda SA
5.31 - 8,194% din S.C. Big Trade Constanta S.A.
5.32 - 54,545% din S.C. Conex Cordial Constanta S.A.
5.33 - 6,632% din S.C. Coral Mod Mangalia S.A.
5.34 - 7,108% din S.C. Restaurant Cherhana Constanta SA.
5.35 - 2,684% din SC Santierul Naval Constanta SA
5.36 - 46,914% din SC Vitacom Sf. Gheorghe SA
5.37 - 4,755% din SC Mechel Targoviste SA
5.38 - 21,599% din S.C. Mechim Titu S.A.
5.39 - 6,144% din SC Otelinox Targoviste SA
5.40 - 67,700% din S.C. Multiprestservice Craiova SA.
5.41 - 7,378% din S.C. Retizoh Craiova S.A.
5.42 - 5,560% din S.C. Semrom Oltenia Craiova S.A.
5.43 - 37,675% din SC Alcom Galaţi SA
5.44 - 5,144% din S.C. Cerealcom Giurgiu Giurgiu S.A.
5.45 - 10,031% din S.C. Comcereal Miercurea Ciuc S.A.
5.46 - 6,153% din S.C. Comixt Miercurea Ciuc S.A.
5.47 - 59,998% din S.C. Astoria Deva SA.
5.48 - 95,148% die S.C. Comtom Tomesti SA.
5.49 - 13,821% din S.C. Familial Restaurant Iasi S.A.
5.50 - 21,568% din S.C. Fortus Iasi SA.
5.51 - 30,429% din SC Frigocarne Iasi SA
5.52 - 9,850% din SC Danubiana Popesti Leordeni SA
5.53 - 3% din SC Petrom Aviation Bucureşti SA
5.54 - 12,324% din SC Studiourile Media Pro Buftea SA
5.55 - 37,389% din SC A Con Baia Mare SA
5.56 - 39,599% din SC Comar Baia Mare SA
5.57 - 9,638% din S.C. Marlin Ulmeni S.A.
5.58 - 40,617% din SC Forsev Drobeta Turnu-Severin SA
5.59 - 10,076% din S.C. Mecanoenergetica Gura-Vaii Drobeta Turnu Severin S.A.
5.60 - 38,869% din SC Severnav Drobeta Turnu-Severin SA
5.61 - 7,691% din SC Azomures Targu Mures SA
5.62 - 7,967% din SC Carbid-fox Tarnaveni SA
5.63 - 69,949% din S.C. Comsig Sighisoara S.A.
5.64 - 8,744% din S.C. Grand Targu Mures S.A.
5.65 - 17,489% din S.C. Salubriserv Targu Mures S.A.
5.66 - 7,176% din S.C. Zamur Targu Mures S.A.
5.67 - 15,996% din SC Commetex Piatra Neamt SA
5.68 - 18,171% din SC Alro Slatina SA
5.69 - 7,559% din S.C. Chimtex Bals S.A.
5.70 - 1,690% din S.C. Ciocârlia Ploiesti S.A.
5.71 - 15,429% din SC Palace Sinaia SA
5.72 - 2,586% din SC Petrotel Lukoil Ploiesti SA
5.73 - 5,106% din SC Elcond Zalau SA
5.74 - 20,029% din S.C. Antrepriza Constructii Barbu Satu Mare S.A.
5.75 - 22,521% din S.C. Bentoflux Satu Mare S.A
5.76 - 42,611% din SC Miorita Satu Mare SA
5.77 - 6,814% din S.C. Resib Sibiu S.A.
5.78 - 39,999% din SC Transilvania - Com SA
5.79 - 7,622% din SC Cetatea Suceava SA
5.80 - 71,896% din SC Alcom Timisoara SA
5.81 - 2,804% din SC Bega Pam Timisoara SA
5.82 - 15,620% din SC Remat Timiş Timisoara SA
5.83 - 5,131% din SC Piese-auto Tulcea SA
Titlul VIIIModificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal
Articolul I
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.După articolul 67, se introduce articolul 67^1 cu urmatorul cuprins:
"Art. 67^1. - Impozitul pe venituri din investitii nu se aplică pentru prima tranzactionare a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea", realizate de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost emise aceste acţiuni în condiţiile legii privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv sau, după caz, mostenitorii legali sau testamentari ai acestora."
2.La articolul 250 alineatul (1), după punctul 11 se introduc trei puncte noi, punctele 12, 13 şi 14, cu urmatorul cuprins.
"12. cladirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
13.cladirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
14.cladirile restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 66/2004, cu modificările şi completările ulterioare."
3.La articolul 250, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
(2^1)Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. 12-14 se aplică pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţină afectatiunea de interes public.
4.La articolul 257, după litera n) se introduc trei noi litere, literele o), p) şi r), cu urmatorul cuprins:
o)terenul aferent cladirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţină afectatiunea de interes public;
p)terenul aferent cladirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţină afectatiunea de interes public;
r)terenul aferent cladirilor restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa menţină afectatiunea de interes public.
5.La articolul 258, alineatul (6)*) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(6)În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin înmulţirea numarului de hectare ale terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în urmatorul tabel:
─────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Categoria de CLASA DE CALITATE (lei*/ha)
crt. folosinţă ─────────────────────────────────────────────
I II III IV V
─────────────────────────────────────────────────────────────────
1.Teren arabil 36 34 32 30 20
─────────────────────────────────────────────────────────────────
2.Pasune - 20 18 16 14 12
Faneata
─────────────────────────────────────────────────────────────────
3.Vie 40
─────────────────────────────────────────────────────────────────
4.Plantatie de
vie tanara şi
plantatie în
regenerare x
până la
intrarea pe
rod
─────────────────────────────────────────────────────────────────
5.Livada 40
─────────────────────────────────────────────────────────────────
6.Livada
tanara şi
livada în
regenerare x
până la
intrarea pe
rod
─────────────────────────────────────────────────────────────────
6.Padure sau
alt teren cu 9
vegetatie
forestiera
─────────────────────────────────────────────────────────────────
7.Paduri în
vârsta de
până la 20 de x
ani şi paduri
cu rol de
protecţie
─────────────────────────────────────────────────────────────────
7.Teren pe
care se afla 24
amenajari
piscicole
─────────────────────────────────────────────────────────────────
8.Teren cu
constructii 22
─────────────────────────────────────────────────────────────────
9.Drumuri şi x x x x x
cai ferate
─────────────────────────────────────────────────────────────────
10.Teren x x x x x
neproductiv
─────────────────────────────────────────────────────────────────
*RON
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt
*)A se vedea şi anexa la HOTĂRÂREA nr. 797 din 14 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 10 august 2005.
Alin. (6) al art. 258 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 21 din 16 martie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 269 din 24 martie 2006, având urmatorul continut:
(6)În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin înmulţirea suprafetei terenului, exprimata în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în urmatorul tabel, inmultita cu coeficientul de corectie corespunzător prevăzut la art. 251 alin. (5):
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Categoria de folosinţă Zona [lei (RON)/ha]
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 A B C D
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.Teren cu constructii 22 20 18 16
2.Arabil 36 34 32 30
3.Pasune 20 18 16 14
4.Faneata 20 18 16 14
5.Vie pe rod, alta decat cea prevăzută la nr. crt. 5.1 40 38 36 34
5.1.Vie până la intrarea pe rod x x x x
6.Livada pe rod, alta decat cea prevăzută la nr. crt. 6.1 40 38 36 34
6.1.Livada până la intrarea pe rod x x x x
7.Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera, 12 10 8 6
cu excepţia celui prevăzut la nr. crt. 7.1
7.1.Padure în vârsta de până la 20 de ani şi padure cu rol
de protecţie x x x x
8.Teren cu apa, altul decat cel cu amenajari piscicole 4 3 2 1
8.1.Teren cu amenajari piscicole 24 22 20 18
9.Drumuri şi cai ferate x x x x
10.Teren neproductiv x x x x
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6.La articolul 258, după alineatul (6) se introduc doua alineate noi, alineatele (7) şi (8), cu urmatorul cuprins:
"(7) Inregistrarea în registrul agricol a terenurilor, a proprietarilor acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă se fac numai pe bază de documente, potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 293, sub sancţiunea nulitatii.
(8)Înscrierea datelor în registrul agricol privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, precum şi a titularului dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe baza declaraţiei facuta sub semnatura proprie a capului de gospodarie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodariei, se poate face numai dacă se prezinta şi lucrarea tehnica de cadastru înregistrată la oficiul de cadastru şi publicitate imobiliara ori act incheiat în forma autentica."
7.La articolul 295, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 295. – (1) Impozitele şi taxele locale, precum şi amenzile şi penalitatile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:
Alin. (1) al art. 295 [pct. 7 al art. I din Titlul VIII] a fost modificat indirect de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 21 din 16 martie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 269 din 24 martie 2006. Modificările directe asupra alin. (1) al art. 295 se regăsesc în forma actualizata a Legii nr. 571/2003 până la data de 24.03.2006.
Modificările prevăzute la art. I pct. 5-7 din prezentul titlu intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.
Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica după cum urmeaza:
1.La articolul 44, alineatul 2^1 va avea urmatorul cuprins:
Se prezuma ca este în legitima aparare, şi acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fără drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.
2.La articolul 220, alineatele 1, 2, 3 şi 4 vor avea urmatorul cuprins:
Ocuparea, în intregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, fără consimtamantul acestuia sau fără aprobare prealabila primita în condiţiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
Dacă fapta prevăzută în alin. 1 se savarseste prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Dacă fapta prevăzută în alin. 2 se savarseste de doua sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.
Impacarea părţilor inlatura raspunderea penala.
Terenurile proprietate privată, indiferent de destinaţia şi titularul lor, sunt şi rămân în circuitul civil. Ele pot fi instrainate şi dobandite liber prin oricare din modurile prevăzute de lege, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
(1)Terenurile cu sau fără constructii, situate în intravilan şi extravilan, indiferent de destinaţia sau de intinderea lor, pot fi instrainate şi dobandite prin acte juridice între vii, incheiate în forma autentica, sub sancţiunea nulitatii absolute.
(2)În cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fără construcţie, indiferent de destinaţia sau intinderea acestora, dispozitiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
Cetatenii straini şi apatrizii precum şi persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiţiile prevăzute de legea speciala.
Cu excepţia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, existenta unui litigiu privitor la un teren cu sau fără constructii nu împiedica înstrăinarea acestuia şi nici constituirea altor drepturi reale sau de creanta, după caz.
(1)Instrainarile realizate sub orice formă, în temeiul prezentei legi, nu valideaza titlurile de proprietate ale instrainatorilor şi dobanditorilor, dacă acestea erau lovite de nulitate, ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare la data incheierii lor.
(2)În situaţia în care după incheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără constructii, una dintre părţi refuza ulterior sa incheie contractul, partea care şi-a indeplinit oblibaţiile poate sesiza instanţa competenţa care poate pronunţă o hotărâre care să tina loc de contract.
Instrainarile efectuate în scopul comasarii parcelelor şi loturilor de teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care să cuprindă suprafete continue, indiferent de destinaţia lor, precum şi instrainarile efectuate de către persoanele indreptatite să obţină renta viagera agricola, pot fi efectuate şi pe baza schitelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicarii legilor fondului funciar şi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbrul judiciar.
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile dreptului comun.
Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga art. 9 din Legea arendarii nr. 16/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 226/2000 privind circulatia juridica a terenurilor cu destinatie forestiera, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 66/2002, precum şi orice alte dispozitii contrare.
Prezenta lege instituie renta viagera agricola în scopul concentrarii suprafeţelor agricole în exploatatii eficiente impuse de necesitatea modernizarii agriculturii României şi compatibilizarii acesteia cu agricultura din tarile membre ale Uniunii Europene.
Renta viagera agricola reprezinta suma de bani plătită rentierului agricol care instraineaza sau arendeaza terenurile aflate în proprietatea sa, având siguranţa unei surse viagere de venituri garantate de stat.
Cuantumul rentei viagere agricole reprezinta echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat şi echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.
Plata în lei se face prin raportarea la media cursului calculat de BNR din primul trimestru al anului în care plata trebuie efectuata.
Pentru suprafetele mai mici de 1 ha suma plătită va fi proporţională cu suprafaţa instrainata sau arendata.
Renta viagera agricola se plateste intr-o singura rata anuală în primul trimestru al anului următor celui pentru care aceasta este datorata.
Renta viagera agricola este personala, netransmisibila şi inceteaza la data decesului rentierului agricol. În cazul arendarii, renta viagera agricola inceteaza în termen de 30 de zile de la data încetării contractului de arenda, dacă în acest interval rentierul agricol nu face dovada incheierii unui nou contract de arenda.
După decesul rentierului, mostenitorii vor incasa ultima rata scadenta la data decesului, în cel mult 3 luni după deces pe baza certificatului de mostenitor şi al carnetului de rentier agricol.
Rentierul agricol este persoana fizica în vârsta de peste 62 de ani care detine în proprietate până la 10 hectare de teren agricol şi care instraineaza prin acte între vii sau arendeaza terenuri agricole după intrarea în vigoare a prezentului titlu, primind de la Oficiul Naţional de Renta Viagera Agricola carnetul de rentier agricol.
Pentru a deveni rentier pot fi instrainate sau arendate numai terenurile care după anul 1990 nu au facut obiectul altei instrainari prin acte între vii.
Dovada instrainarii se face prin actul de instrainare, incheiat în forma autentica, iar dovada arendarii se face prin contractul de arenda întocmit cu respectarea Legii arendarii nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
Proprietarii căsătoriti pot deveni rentieri agricoli şi prin înstrăinarea şi arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune dacă cel puţin unul dintre ei are vârsta de 62 de ani. În acest caz, carnetul de rentier agricol se elibereaza pe numele sotului care intruneste condiţiile prevăzute la art. 9.
Rentierul agricol poate rămâne proprietar pe o suprafaţa de teren agricol de până la 0,5 hectare pentru folosinţă personala.
(1)Se infiinteaza Oficiul Naţional de Renta Viagera Agricola ca direcţie în cadrul Agentiei Domeniilor Statului.
(2)Oficiul conduce, organizeaza şi coordonează activitatea de aplicare a prevederilor din prezentul titlu.
(1)În fiecare judet se organizeaza birouri ale Oficiului Naţional de Renta Viagera Agricola.
(2)Birourile ţin evidenta rentierilor agricoli din judeţul respectiv, eliberand carnetul de rentier agricol.
Atribuţiile, regulamentul de organizare şi functionare ale Oficiului Naţional de Renta Viagera Agricola şi ale birourilor judetene se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
(1)Fondurile necesare pentru plata rentei viagere agricole se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(2)Plata rentei viagere agricole se efectueaza prin birourile judetene de renta viagera agricola pe baza carnetului de rentier agricol.
În termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului titlu, prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi ministrului finanţelor publice se vor aproba normele metodologice de aplicare a acestuia.
*)LEGEA nr. 7 din 13 martie 1996 a fost republicată în temeiul art. II al titlului XII din Legea nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 201 din 3 martie 2006.
Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.La articolul 1, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 1. – (1) Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenta tehnica, economica şi juridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii.
2.La articolul 1, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege una sau mai multe parcele alaturate, cu sau fără constructii, aparţinând aceluiasi proprietar.
3.La articolul 1, după alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) şi (5) cu urmatorul cuprins:
(4)Prin parcela se înţelege suprafaţa de teren cu aceeasi categorie de folosinţă.
(5)Sistemul de evidenta al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliara.
4.La articolul 2, litera b) se abroga.
5.La articolul 2 alineatul (2), literele a), c) şi d) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
a)identificarea, descrierea şi inregistrarea în documentele cadastrale, a imobilelor prin natura lor, masurarea şi reprezentarea acestora pe harti şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
c)identificarea şi inregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de imobile, în vederea inscrierii în cartea funciara cu caracter definitiv;
d)furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corecta a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate.
6.La articolul 3, alineatele (2) şi (7) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)La nivelul fiecarui judet şi în municipiul Bucureşti se infiinteaza oficiile de cadastru şi publicitate imobiliara, denumite în continuare oficii teritoriale, ca unităţi cu personalitate juridica în subordinea Agentiei Naţionale, prin reorganizarea actualelor oficii judetene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciara.
(7)Directorul general indeplineste atribuţiile şi responsabilitatile ordonatorului principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual şi normativ. Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi reprezinta Agentia Naţionala pe plan intern şi international.
7.La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
(2^1)La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, se infiinteaza birouri de cadastru şi publicitate imobiliara, denumite în continuare birouri teritoriale, în subordonarea oficiilor teritoriale. Modul de organizare şi functionare, numărul precum şi arondarea birourilor teritoriale pe unităţi administrativ-teritoriale, se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agentiei Naţionale.
8.La articolul 5, literele a^1), b), c), d), e), f), j) şi k) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
a^1)controlează executarea lucrărilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie şi teledetectie la nivelul intregii tari;
b)elaboreaza regulamente şi norme, promovează tehnici, procedee şi metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene conform progreselor stiintifice şi tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei şi publicităţii imobiliare;
c)autorizeaza persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrari de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, pe teritoriul României, în condiţiile legii speciale care reglementeaza înfiinţarea uniunii profesionale a acestora;
d)organizeaza şi administreaza fondul naţional de geodezie şi cartografie, precum şi baza de date a sistemului de cadastru general;
e)asigura, în condiţiile legii, executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a retelei geodezice naţionale;
f)avizeaza conţinutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor documente cartografice destinate uzului public;
j)participa la organizarea şi coordonarea masuratorilor în vederea aplicarii legilor funciare;
k)avizeaza tehnic expertizele efectuate de către expertii judiciari în specialitatea topografie, geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea instanţelor de judecată. Avizele menţionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui regulament comun, elaborat de Agentia Naţionala şi Ministerul Justiţiei;
9.La articolul 5, după litera e) se introduce o noua litera, litera e^1), cu urmatorul cuprins:
e^1)asigura executarea şi actualizarea hartilor oficiale;
10.La articolul 5, după litera n) se introduce o noua litera, litera n^1), cu urmatorul cuprins:
n^1)asigura formarea şi specializarea personalului de specialitate în publicitate imobiliara prin intermediul Institutului Naţional al Registratorilor; structura, organizarea şi modul de administrare ale institutului se stabilesc şi se aproba prin hotărâre de Guvern, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
11.La articolul 6, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Receptia lucrărilor, executate de persoanele fizice şi juridice autorizate în condiţiile art. 5 lit. c), se realizează de către Agentia Naţionala, sau de oficiile teritoriale, după caz.
(3)În cadrul oficiilor teritoriale funcţionează baza de date a cadastrului.
12.Articolul 7 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 7. – Instituţiile din domeniul apararii, ordinii publice şi al sigurantei naţionale pot executa, cu mijloace proprii, lucrarile de cadastru, geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrammetrie şi cartografie necesare apararii tarii şi pastrarii ordinii publice, conform, normelor tehnice ale Agentiei Naţionale.
13.Articolul 8 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 8. – Datele geodezice şi cartografice interesand apararea tarii, ordinea publică şi siguranţa naţionala se păstrează, după caz, de către Ministerul Apararii Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Informaţii Externe şi persoanele juridice din sectorul de aparare.
14.La articolul 9, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Tarifele şi încasările prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) nu sunt purtătoare de T.V.A. şi se deduc din taxa notariala de timbru, fiind incluse în cazul operaţiunilor de publicitate imobiliara în taxa notariala de timbru, pentru actele translative ale dreptului de proprietate sau constitutive ale dezmembramintelor acestuia; aceste tarife nu pot depăşi 80% din valoarea taxei notariale de timbru.
15.La articolul 9, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmatorul cuprins:
(3^1)În cazul serviciilor de publicitate imobiliara pentru care nu se percepe taxa de timbru, tarifele se vor stabili prin ordinul ministrului administraţiei şi internelor cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
16.La articolul 9, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
(4^1)Tarifele pentru servicii de publicitate imobiliara pot fi încasate şi de alte institutii sau persoane, în baza protocoalelor de colaborare incheiate cu Agentia Naţionala.
17.La articolul 9, după alineatul (12) se introduc doua noi alineate, alineatele (13) şi (14), cu urmatorul cuprins:
(13)Cadastrul general se realizează pe baza planului anual propus de Agentia Naţionala împreună cu ministerele interesate şi aprobat de Guvern; sumele destinate introducerii lucrărilor de cadastru general reprezinta subventii de la bugetul de stat prevăzute în bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi virate în contul Agentiei Naţionale cu unica destinatie.
(14)Organele şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale precum şi alte persoane fizice şi juridice interesate, care au fonduri disponibile pentru introducerea lucrărilor de cadastru general în afara planului anual aprobat de Guvern, vor incheia un acord de colaborare cu Agentia Naţionala privind caietul de sarcini, modalitatile de verificare, receptie, şi inscriere în sistemul de publicitate imobiliara şi folosirea acestor informaţii.
18.La articolul 10, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)În cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor şi calcularii impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzactii imobiliare.
(3)Functia juridica a cadastrului general se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi prin înscrierea în cartea funciara.
19.Articolul 11 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 11. – (1) La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - comuna, oras şi municipiu - lucrarile tehnice de cadastru constau în:
a)stabilirea, potrivit legii, a hotarelor unităţii administrativ-teritoriale şi a limitelor intravilane componente;
b)identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar şi determinarea formei şi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecarei unităţi administrativ-teritoriale;
c)consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instanţelor judecătorești;
d)intocmirea documentelor tehnice cadastrale.
(2)Delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (1) precum şi limitele intravilanelor localitatilor se face de către comisia stabilita în acest scop prin ordinul prefectului; regulamentul de organizare şi functionare a comisiei de delimitare se aproba prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
20.Articolul 12 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 12. – (1) Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, sunt:
a)registrul cadastral al imobilelor;
b)indexul alfabetic al proprietarilor;
c)registrul cadastral al proprietarilor;
d)planul cadastral şi anexele la partea I a cartii funciare.
(2)Detinatorii de imobile sunt obligati să permită accesul specialistilor pentru executarea lucrărilor de cadastru general, sa admita, în condiţiile legii, amplasarea, pe sol sau pe constructii, a semnelor şi semnalelor geodezice şi să asigure protectia şi conservarea acestora.
(3)Baza de date poate fi redactata şi arhivata şi sub forma de înregistrări, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor, având aceleasi efecte juridice şi forta probanta echivalenta cu cea a inscrisurilor în baza cărora au fost înregistrate.
(4)Primarii localitatilor au obligaţia sa instiinteze detinatorii imobilelor, în scris, prin afisare şi prin alte mijloace de publicitate, să permită accesul specialistilor pentru executarea lucrărilor de cadastru sau, după caz, să se prezinte personal pentru a da lamuriri privitoare la imobile şi a participa la identificarea şi marcarea limitelor acestora. Dacă detinatorii imobilelor nu se prezinta, identificarea limitelor se face în lipsa acestora.
(5)După finalizarea lucrărilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, datele obtinute se prelucreaza, se înregistrează în documentele tehnice ale cadastrului, se receptioneaza şi se introduc în baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecarui imobil se transmit de către oficiul teritorial, consiliului local, care are obligaţia să le aduca la cunoştinţa deţinătorilor prin instiintare scrisa şi prin afisare la sediul primariei.
(6)Contestaţiile cu privire la exactitatea datelor comunicate, insotite de documente doveditoare, pot fi prezentate de deţinători, în scris, în termen de 60 de zile de la instiintarea scrisa, oficiului teritorial care le va solutiona în termen de 30 de zile. Cei nemultumiti de modul de solutionare a contestatiilor de către oficiul teritorial pot face plangere la judecatoria în a carei raza de competenţa teritoriala se afla imobilul, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor.
(7)Înscrierea în cartea funciara se face din oficiu, după finalizarea cadastrului general pe un teritoriu administrativ şi expirarea termenului de solutionare a contestatiilor, în baza unui regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agentiei Naţionale.
21.La articolul 13, alineatele (4) şi (5) se abroga.
22.La articolul 13, alineatele (1), (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 13. – (1) Planul cadastral contine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la imobilele din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale - comune, oraşe şi municipii - şi se păstrează la oficiul teritorial.
(2)Registrele, planurile cadastrale şi anexele la partea I a cartii funciare vor sta la baza completarii sau, după caz, a întocmirii din oficiu a cartilor funciare, la finalizarea masuratorilor cadastrale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. O copie a acestora se păstrează în arhiva oficiilor teritoriale. Un exemplar din planurile şi registrele cadastrale se transmite cu titlul gratuit la consiliile locale.
(3)Planurile, registrele cadastrale şi anexele la partea I a cartii funciare se ţin la zi, în concordanta cu documentatiile cadastrale intocmite pentru înscrierea actelor şi faptelor juridice, în baza cererilor şi comunicarilor facute potrivit legii.
23.La articolul 14, alineatul (1) se abroga.
24.La articolul 14, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Agentia Naţionala şi oficiile teritoriale din subordine au obligaţia de a furniza, la cerere, organelor abilitate, evidentele necesare stabilirii valorii de impunere.
25.Articolul 15 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 15. – Completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a retelei geodezice naţionale necesare întocmirii şi tinerii la zi a planurilor cadastrale şi hartilor topografice se realizează sub coordonarea Agentiei Naţionale.
26.Articolul 16 se abroga,
27.Articolul 17 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 17. – Oficiul teritorial controlează avizeaza şi receptioneaza după caz, lucrarile de geodezie, topografie, cadastru şi cartografie.
28.Articolul 18 se abroga,
29.Articolul 19 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 19. – Modul de avizare, verificare şi receptie a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei, topografiei şi cartografiei se stabileste prin regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agentiei Naţionale, cu consultarea uniunii profesionale infiintata prin lege speciala.
30.La articolul 20, alineatele (1^1) - (1^5) şi (3) se abroga.
31.La articolul 20, alineatele (2), (4) şi (5) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Una sau mai multe parcele alaturate, de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinţă, aparţinând aceluiasi proprietar, formeaza imobilul definit la art. 1 alin. (3), se identifica printr-un numar cadastral unic şi se inscrie intr-o carte funciara.
(4)Cartile funciare intocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localităţi alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliara al acestui teritoriu, ce se tine de către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui raza teritoriala de activitate este situat imobilul respectiv.
(5)Acest registru se intregeste cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu registrul cadastral al imobilelor, indicand numărul cadastral al imobilelor şi numărul de ordine al cartilor funciare în care sunt inscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapa în care se păstrează cererile de inscriere, împreună cu un exemplar al inscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse inscrierii.
32.După articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1 cu urmatorul cuprins:
Art. 20^1. – (1) Activitatea de publicitate imobiliara în cadrul oficiilor teritoriale este indeplinita de registratori de carte funciara, denumiti în continuare registratori, numiti prin ordin al directorului general al Agentiei Naţionale, în urma unui concurs organizat de aceasta.
(2)Numărul registratorilor pentru fiecare oficiu teritorial se stabileste prin ordin al directorului general al Agentiei Naţionale.
(3)În cadrul oficiilor teritoriale, activitatea de publicitate imobiliara este în responsabilitatea unui registrator - sef iar în cadrul birourilor teritoriale în responsabilitatea unui registrator coordonator, numiti prin ordin al directorului general al Agentiei Naţionale, în urma unui concurs.
(4)Poate fi numita registrator persoana care indeplineste în mod cumulativ urmatoarele condiţii:
a)are cetatenia română şi are capacitatea drepturilor civile;
b)este licentiat în drept;
c)nu are antecedente penale;
d)se bucura de o buna reputatie;
e)cunoaste limba română;
f)este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea functiei;
g)a indeplinit timp de 5 ani functia de asistent-registrator sau a exercitat timp de 3 ani functia de notar, judecator, procuror, avocat, consilier juridic sau alta functie de specialitate juridica.
(5)Absolventii Institutului Naţional al Registratorilor au prioritate la ocuparea posturilor vacante de registratori. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de registratori se va face numai dacă acestea nu au fost ocupate de absolventii Institutului.
(6)Până la data organizarii concursului, registratorii pot fi numiti din cadrul angajatilor serviciilor de publicitate imobiliara care, desi nu indeplinesc condiţiile de studii, au cel puţin 5 ani de experienta în domeniul publicităţii imobiliare.
(7)Registratorul raspunde pentru activitatea sa în condiţiile legii.
(8)În cadrul Agentiei Naţionale funcţionează Directia de publicitate imobiliara care organizeaza, coordonează şi controlează activitatea de publicitate imobiliara din cadrul oficiilor teritoriale, în vederea respectarii legilor şi reglementarilor în materie.
33.La articolul 21 alineatul (1) litera A, literele a), b) şi c) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
a)numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului;
b)suprafaţa imobilului, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz, constructiile;
c)planul imobilului cu vecinatatile, descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului, pentru fiecare imobil în parte, constituie anexa la partea I, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al Agentiei Naţionale.
34.La articolul 21 alineatul (1) litera A, litera d) se abroga.
35.La articolul 22, alineatele (1), (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 22. – (1) Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie în cartea funciara pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil.
(2)Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciara, cu consimtamantul titularului dreptului; acest consimtamant nu este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin implinirea termenului aratat în inscriere; dacă dreptul ce urmeaza să fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu pastrarea dreptului acestei persoane.
(3)Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabila sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorităţii administrative, vor inlocui acordul de voinţa cerut în vederea inscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor.
36.Articolul 27 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 27. – (1) Inscrierile în cartea funciara îşi vor produce efectele de opozabilitate faţă de terti de la data înregistrării cererilor; ordinea înregistrării cererilor va determina rangul inscrierilor.
(2)Dacă mai multe cereri de inscriere a drepturilor reale au fost depuse deodata la biroul teritorial, ele vor primi provizoriu acelasi rang, urmand ca instanţa sa hotarasca asupra rangului fiecareia.
(3)Dacă au fost depuse deodata mai multe cereri având ca obiect înscrierea mai multor drepturi de ipoteca asupra aceluiasi imobil, ele vor primi acelasi rang.
37.La articolul 28, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmatorul cuprins:
(3)Titularul drepturilor dobandite prin modurile enumerate, nu poate însă dispune de ele, decat după ce acestea au fost inscrise în prealabil în cartea funciara.
(4)Inscrierile sunt de trei feluri:
a)intabularea, având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale;
b)înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiţia justificarii ulterioare;
c)notarea, având ca obiect, înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi cailor de atac în justiţie, precum şi a masurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciara.
38.Articolul 29 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 29. – (1) Cel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil, este dator să-i predea toate inscrisurile necesare pentru înscrierea acelui drept.
(2)Dacă un drept inscris în cartea funciara se stinge, titularul este obligat sa predea celui indreptatit inscrisurile necesare radierii.
(3)În situaţia în care cel obligat nu preda inscrisurile, persoana interesata va putea solicita instanţei sa dispună înscrierea în cartea funciara. Hotărârea instanţei de judecată va suplini consimtamantul la inscriere al părţii care are obligaţia, de a preda inscrisurile necesare inscrierii.
(4)Dreptul la actiunea în prestatie tabulara este imprescriptibil.
(5)Actiunea în prestatie tabulara se va indrepta şi împotriva tertului dobanditor inscris în cartea funciara, dacă sunt intrunite cumulativ urmatoarele condiţii:
a)actul juridic în baza caruia se solicita prestatia tabulara să fie incheiat anterior celui în baza caruia a fost inscris dreptul tertului în cartea funciara;
b)tertul sa fi dobândit imobilul cu titlu gratuit sau, dacă l-a dobândit cu titlu oneros, să fie de rea credinta.
39.Articolul 31 se abroga.
40.Articolul 32 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 32. – (1) Înscrierea provizorie devine opozabila tertilor cu rangul determinat de cererea de inscriere, sub condiţie şi în măsura justificarii ei.
(2)Înscrierea provizorie poate fi ceruta în urmatoarele situaţii:
a)când dreptul real ce se cere a fi inscris este afectat de o condiţie suspensiva;
b)când se solicita intabularea unui drept real în temeiul unei hotărâri judecătorești ce nu a ramas irevocabila;
c)dacă se dobandeste un drept tabular care, anterior, a fost inscris provizoriu;
d)dacă debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca ori privilegiul imobiliar;
e)dacă pentru solutionarea cererii sunt necesare inscrisuri suplimentare, care nu aduc însă atingere fondului dreptului ce se cere a fi inscris şi nu fundamentează noi capete de cerere.
(3)În acest din urmă caz, solicitantul va fi instiintat pentru a depune într-un termen stabilit, după caz, de registrator, inscrisurile necesare, sub sancţiunea radierii inscrierii provizorii. Dacă inscrisurile vor fi depuse în termenul fixat, se va proceda la justificarea inscrierii provizorii, printr-o încheiere data de registratorul de carte funciara.
(4)Justificarea inscrierii provizorii se va face în temeiul consimtamantului celui în contra caruia s-a efectuat înscrierea provizorie, a unei hotărâri judecătorești irevocabile ori a incheierii registratorului de carte funciara, în situaţia ultimului caz de inscriere provizorie mentionat.
(5)Justificarea radierii dreptului de ipoteca se va face în baza consimtamantului dat în forma autentica al titularului dreptului de ipoteca ori în temeiul unei hotărâri judecătorești definitivă şi irevocabila.
41.Articolul 34 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 34. – (1) Cuprinsul cartii funciare, în afara ingradirilor şi excepţiilor legale, se considera exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobândit cu buna-credinta un drept real inscris în cartea funciara.
(2)Dobanditorul este considerat de buna-credinta dacă, la data înregistrării cererii de inscriere a dreptului în folosul sau, nu a fost notata nici o actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare, sau dacă din titlul transmitatorului şi din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta între aceasta şi situaţia juridica reala.
42.Articolul 35 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 35. – Efectul de opozabilitate al inscrierilor este inoperant cu referire la:
a)suprafaţa terenurilor, destinaţia, categoria de folosinţă, valoarea sau alte asemenea aspecte;
b)restrictii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinatate, expropriere sau prin prevederi legale privind protectia ecologica, sistematizarea localitatilor şi alte asemenea aspecte.
43.După articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 35^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 35^1. – (1) În cazul în care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, în privinta inscrierii, cu situaţia juridica reala, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.
(2)Prin rectificare se înţelege radierea, indreptarea sau menţionarea inscrierii oricarei operaţiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri în cartea funciara.
(3)Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenta dreptului care poarta asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decat la cererea titularului dreptului de proprietate.
(4)Rectificarea inscrierilor în cartea funciara se poate face fie pe cale amiabila prin declaratie autentica, fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila.
(5)Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor în cartea funciara pot fi indreptate la cerere sau din oficiu.
(6)Procedura de rectificare a inscrierilor în cartea funciara, a modificarilor şi cea de indreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agentiei Naţionale.
44.Articolul 38 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 38. – Actiunea în rectificare, intemeiata pe nevalabilitatea inscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe gresita calificare a dreptului inscris, se va putea indrepta şi împotriva tertelor persoane care şi-au inscris un drept real, dobândit cu buna credinta şi prin act juridic cu titlu oneros, bazandu-se pe cuprinsul cartii funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de inscriere formulata de dobanditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la actiunea de fond nu s-a prescris.
45.Articolul 40 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 40. – Actele şi faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea şi capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciara, vor putea fi inscrise la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terte persoane.
46.La articolul 43, alineatele (1), (2) şi (4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 43. – (1) Orice persoană poate cerceta cartea funciara şi celelalte evidente care alcătuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliara, cu excepţia evidentelor care privesc siguranţa naţionala.
(2)La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii certificate conform cu originalul de pe cartile funciare, planuri sau inscrisuri, cu dovada platii tarifelor legale.
(4)Mapa inscrisurilor privind înscrierea atacata poate fi cercetata de către instanţa de judecată şi organele de cercetare penala, în condiţiile legii.
47.Articolul 44 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 44. – (1) Imobilul inscris în cartea funciara se poate modifica prin alipiri, dezlipiri sau prin marirea sau micsorarea intinderii acestuia.
(2)Imobilul se modifica prin dezlipiri, dacă se desparte o parcela de un imobil. Dezlipirea unui imobil sau a unei părţi dintr-un imobil, se face împreună cu sarcinile care greveaza imobilul. Imobilul grevat cu sarcini nu poate fi alipit la un alt imobil, ci va forma, în caz de dezlipire, un imobil separat.
48.Articolului 45 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 45. – (1) În caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, dacă o parcela trece dintr-o carte funciara în alta, sau reinscrieri, dacă, dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece în aceeasi carte funciara ca un imobil de sine statator.
(2)Dacă se transcrie o parte din parcela intr-o alta carte funciara, se va forma un imobil distinct cu numar cadastral nou, iar restul se inscrie în vechea carte funciara, cu menţionarea noului numar cadastral şi a suprafetei imobilului, iar dacă toate imobilele inscrise intr-o carte funciara au fost transcrise, aceasta se va inchide şi nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri.
49.Articolului 46 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 46. – Mai mulţi proprietari nu pot fi inscrisi în aceeasi carte funciara decat dacă se gasesc în cazul coproprietatii, caz în care se va arata partea indiviza a fiecarui proprietar.
50.Articolul 47 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 47. – (1) Dacă un imobil cu construcţie - condominiu -, din care unele părţi sunt comune indivize iar restul sunt individuale, se întocmeşte o carte funciara colectiva pentru întreaga construcţie, şi cate o carte funciara individuala pentru fiecare proprietate individuala care poate fi reprezentata din apartamente sau spatii cu alta destinatie decat cea de locuinta; prin asimilare, poate fi definit condominiu şi un tronson cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comuna.
(2)Dreptul de proprietate comuna fortata şi perpetua pe părţile comune ale unui imobil se valorifica numai împreună cu dreptul de proprietate exclusiva care poarta asupra acestuia sau a unei părţi determinate din acesta.
51.Articolul 48 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 48. – (1) Imobilele ce apartin domeniului public şi domeniului privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, se vor inscrie în cărţi funciare speciale ale unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2)Cartile funciare speciale se ţin de către birourile teritoriale ale oficiului de cadastru şi publicitate imobiliara.
52.Articolul 49 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 49. – (1) Cererea de inscriere în cartea funciara se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţită de inscrisul original sau de copia legalizata de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a cărui inscriere se cere; copia legalizata se va pastra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliara.
(2)În cazul hotărârii judecătorești, se va prezenta o copie legalizata, cu menţiunea ca este definitivă şi irevocabila.
(3)Cererile de inscriere se vor inregistra de îndată în registrul de intrare, cu menţionarea datei şi a numarului care rezultă din ordinea cronologica a depunerii lor.
(4)Dacă mai multe cereri au fost depuse deodata la acelasi birou teritorial, drepturile de ipoteca şi privilegiile vor avea acelasi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmand ca prin judecata să se hotarasca asupra rangului şi asupra radierii incheierii nevalabile.
(5)Inscrierile în cartea funciara se efectueaza la cererea părţilor interesate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de inscriere se indreapta la biroul unde se afla cartea funciara în care urmeaza să se faca înscrierea.
(6)Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi ceruta de orice persoană care, potrivit inscrisului original, hotărârii judecătorești sau hotărârii autorităţii administrative, urmeaza sa stramute, sa constituie, sa modifice, sa dobandeasca sau sa stinga un drept tabular.
(7)Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:
a)de mandatarul general al celui indrituit;
b)de oricare dintre titularii aceluiasi drept.
(8)Creditorul a cărui creanta certa şi exigibila este dovedita printr-un inscris sau printr-o hotărâre judecătorească, ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorităţii administrative, va putea cere instanţei, în numele şi în folosul debitorului sau, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini.
(9)Debitorul care a platit valabil creanta ipotecara a unui cesionar neinscris în cartea funciara poate cere radierea ipotecii, dacă infatiseaza inscrisul original al cesiunii şi chitanta doveditoare a platii.
53.Articolul 50 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 50. – (1) În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă inscrisul indeplineste urmatoarele condiţii:
a)este incheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;
b)indica numele părţilor;
c)individualizează imobilul printr-un identificator unic;
d)este insotit de o traducere legalizata, dacă actul nu este întocmit în limba română;
e)este insotit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciara pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
(2)Incheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numarului cadastral al imobilului şi al cartii funciare, precum şi a părţii cartii funciare în care urmeaza a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica pozitiile ce au fost radiate şi numele celui în favoarea sau împotriva caruia s-au facut inscrierile, indiferent de felul lor.
(3)În cazul, în care identificarea cadastrala a imobilului nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentaţii cadastrale intocmite şi receptionate conform prevederilor prezentei legi.
54.Articolul 51 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 51. – Dacă se constată că cererea de inscriere în cartea funciara nu intruneste condiţiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivata. Despre respingerea cererii se va face menţiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrării acesteia precum şi în cartea funciara.
55.La articolul 52, alineatele (1) - (4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 52. – (1) Incheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciara, cu privire la imobilul în cauza, în termen de 15 de zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu, de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
(2)Incheierea de inscriere sau de respingere poate fi atacata cu plangere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plangerea împotriva incheierii se depune la biroul teritorial şi se va inscrie din oficiu în cartea funciara. Oficiul teritorial este obligat sa inainteze plangerea judecatoriei în a carei raza de competenţa teritoriala se afla imobilul, însoţită de dosarul incheierii şi copia cartii funciare.
(3)Hotărârea pronunţată de judecatorie poate fi atacata cu apel.
(4)Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabila se comunică, din oficiu, biroului teritorial de către instanţa care s-a pronuntat ultima asupra fondului.
56.La articolul 52, după alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu urmatorul cuprins:
(5)Înscrierea facuta în temeiul acestei hotărâri judecătorești îşi produce efectele de la inregistrarea cererii de inscriere la biroul teritorial.
(6)În cazul respingerii plangerii prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabila, notarile facute se radiază din oficiu.
57.La articolul 53, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 53. – (1) Inscrierile şi radierile efectuate în cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotărârii instanţei judecătorești definitivă şi irevocabila sau pe cale amiabila, în baza unei declaratii date în forma autentica, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentaţii cadastrale.
58.La articolul 54, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 54. – (1) În cazul în care o carte funciara urmeaza a fi întocmită ori completata prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o alta carte funciara, precum şi în cazul în care o carte funciara a fost distrusa, pierduta ori a devenit nefolosibila, în tot sau în parte, din diferite cauze, intocmirea, completarea şi reconstituirea, după caz, se face de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesati pe baza unei incheieri. În acest scop se folosesc toate inscrisurile şi documentatiile tehnice existente, privitoare la imobilele în cauza, precum şi situaţia dreptului de proprietate.
59.La articolul 55, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 55. – (1) Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin încheiere motivata, de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu comunicarea acesteia persoanei interesate.
60.La articolul 56, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 56. – (1) Notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat sa ceara din oficiu înscrierea în cartea funciara la biroul teritorial în a carei raza de activitate se afla imobilul. Despre exercitarea acestei obligaţii se va face menţiune expresa în cuprinsul actului sau, după caz, al certificatului de mostenitor. Menţiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesorala s-a deschis carte funciara sau exista documentatie cadastrala. La autentificarea actelor prin care se constituie, se modifica sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciara pentru autentificare sau, după caz, certificat de sarcini. Pe perioada valabilităţii extrasului de carte funciara pentru autentificare, registratorul nu va efectua nici un fel de inscriere în cartea funciara, cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul.
61.După articolul 56 se introduce în nou articol, articolul 56^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 56^1. – (1) Dreptul de proprietate dobândit prin construire se va putea inscrie în cartea funciara pe baza unui certificat eliberat de primaria localităţii unde este situat imobilul, prin care se atesta, când este cazul, faptul ca proprietarul a edificat constructiile în conformitate cu autorizatia de construire eliberata potrivit legii, precum şi a unei documentaţii cadastrale.
(2)Ipoteca se poate inscrie numai asupra unui imobil în intregul sau, sau asupra cotei părţi aparţinând unui coproprietar. Dacă ipoteca s-a constituit asupra unei părţi din construcţie, ea va fi înscrisă atât asupra acesteia cat şi asupra cotei corespunzătoare din părţile comune indivize.
(3)Ipoteca constituita asupra unui bun viitor se poate intabula în condiţiile legii privind creditul ipotecar pentru investiţiile imobiliare, dacă în prealabil a fost notata existenta autorizatiei de construire şi notarea procesului verbal de receptie parţială.
(4)În toate cazurile când prin lege se acordă un privilegiu imobiliar sau o ipoteca legala pentru garantarea vreunui drept sau creante, acestea se vor inscrie din oficiu în cartea funciara, cu excepţia situaţiei în care părţile renunta în mod expres la acest beneficiu; înscrierea privilegiului sau a ipotecii legale se face, de regula, în temeiul inscrisului din care rezultă creanta privilegiata sau care conferă dreptul de a lua o inscriptie ipotecara.
(5)Privilegiile sau ipotecile legale se vor inscrie pentru suma prevăzută în inscris; dacă creanta nu este determinata, pentru suma maxima aratata în cerere, precum şi cuantumul dobanzii. În toate cazurile, privilegiile se inscriu şi capata rang numai în condiţiile determinate de legea care le-a instituit, iar în lipsa vreunei menţiuni în această lege, ele primesc rang potrivit dispoziţiilor legale privitoare la înscrierea ipotecilor.
(6)Când în inscrisul doveditor al vanzarii se invedereaza ca preţul nu a fost platit ori nu a fost platit în intregime, privilegiul pentru garantarea pretului datorat se inscrie din oficiu, în folosul vânzătorului.
(7)Dacă vanzarea a fost desfiintata, privilegiul se va radia din oficiu.
(8)Dispozitiile alin. (4) se vor aplica în mod corespunzător în cazul schimbului sau impartelii, pentru diferenţa de valoare datorata în bani.
(9)Privilegiul pentru garantarea pretului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului supus impartelii se va inscrie în temeiul actului de adjudecare.
(10)Dacă ipoteca creantei novate a fost rezervata pentru garantarea noii creante, aceasta se va inscrie, în rangul vechii ipoteci sau vechiului privilegiu, în temeiul inscrisului care face dovada novatiunii.
(11)Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar sau privilegiat va putea cere înscrierea stramutarii dreptului de ipoteca sau privilegiului în temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogarea.
62.La articolul 58, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Toate documentele de evidenta şi publicitate imobiliara se preiau şi se conserva de către birourile teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale în a caror raza de activitate se afla imobilele.
63.Articolul 59 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 59. – Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept real imobiliar, valabil incheiat anterior intrarii în vigoare a prezentei legi, netranscris în registrul de transcriptiuni şi inscriptiuni or, după caz, neinscris în cartea funciara, îşi produce efectele la data inscrierii în cartea funciara, potrivit prevederilor prezentei legi. Actul sub semnatura privată, valabil incheiat, va fi luat în considerare dacă are data certa anterioara intrarii în vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
64.Articolul 60 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 60. - (1) În regiunile de carte funciara supuse Decretului-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare sau, după caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din Vechiul Regat în cărţi de publicitate funciara, inscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cartile funciare sau, după caz, în cartile de publicitate funciara, vor continua să fie facute în aceste cărţi, cu respectarea şi în condiţiile dispoziţiilor prezentei legi.
(2)În regiunile de transcriptiuni şi inscriptiuni imobiliare, până la deschiderea cartii funciare, privilegiile şi ipotecile legale, sechestrul, urmarirea imobilului, a fructelor şi veniturilor sale, punerea în miscare a actiunii penale, precum şi actiunile pentru apararea drepturilor reale privitoare la imobilele neinscrise în cartea funciara vor continua să fie inscrise în vechile registre de publicitate imobiliara.
(3)În cazul inscrierii unei constructii, a dezmembrarii sau alipirii unui corp funciar inscris intr-o carte funciara întocmită în baza Decretului-Lege nr. 115/1938, precum şi pentru înscrierea imobilelor dobandite în temeiul legilor funciare, pentru imobilul desprins se va deschide o noua carte funciara, potrivit prevederilor prezentei legi.
65.La articolul 61, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 61. – (1) Actele şi faptele juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor inscrie în cate o carte funciara. În aceleasi condiţii, se vor inscrie şi titlurile de proprietate emise în temeiul legilor funciare. La cererea de inscriere se va atasa documentaţia cadastrala la care se referă înscrierea, întocmită de o persoană fizica sau juridica autorizata de Agentia Naţionala sau de oficiile teritoriale, după caz. Conţinutul documentatiei cadastrale şi modul de intocmire al acesteia se stabilesc de către Agentia Naţionala.
66.La articolul 61, alineatele (2) şi (3) se abroga.
67.Articolul 62 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 62. – Modul de inscriere a imobilelor aparţinând instituţiilor din domeniul apararii, ordinii publice şi al sigurantei naţionale se va stabili de către aceste organe, împreună cu Agentia Naţionala.
68.Articolul 65 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 65. – (1) Agentia Naţionala întocmeşte, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare şi functionare a birourilor teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale.
(2)Persoanele autorizate privind desfăşurarea activităţii de realizare şi de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei de către persoanele fizice şi juridice autorizate pe teritoriul României, vor proceda, în baza legii speciale, la constituirea unei uniuni profesionale.
69.Articolul 66 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 66. – (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agentia Naţionala, este imputernicit sa controleze activitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei.
(2)Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a)folosirea în documente oficiale a datelor cu privire la proprietari, terenuri sau constructii, altele decat cele inscrise în documentele cadastrale realizate în condiţiile prezentei legi;
b)refuzul proprietarilor de imobile de a permite accesul personalului de execuţie pentru realizarea lucrărilor de cadastru, a celor geodezice, topografice şi fotogrammetrice, cu excepţia Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi persoanelor juridice din sectorul de aparare;
c)refuzul de a pune la dispoziţia Agentiei Naţionale sau instituţiilor subordonate a documentatiilor de specialitate utilizabile la lucrarile de cadastru de către cei care le deţin, cu excepţia Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi persoanelor juridice din sectorul de aparare;
d)publicarea, difuzarea sau utilizarea cu buna stiinta a datelor, documentelor şi informaţiilor de specialitate elaborate sau aflate în administrarea Agentiei Naţionale ori unităţilor subordonate fără acordul acestora, după caz;
e)executarea lucrărilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie şi teledetectie fără avizele de execuţie eliberate de Agentia Naţionala sau de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliara, după caz;
f)realizarea şi verificarea lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, fără autorizatie legala;
g)nerespectarea sau incalcarea regulamentelor, normelor, metodologiilor şi standardelor din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, precum şi din domeniul publicităţii imobiliare;
h)nerespectarea prevederilor legale cu privire la intocmirea, evidenta, multiplicarea şi pastrarea datelor şi documentelor cu caracter secret;
i)intocmirea de acte translative de proprietate fără extras de carte funciara.
(3)Faptele prevăzute la lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. c) - i) cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei şi/sau suspendarea autorizatiei.
(4)Amenzile se aplică persoanelor fizice şi juridice, după caz, şi se vor actualiza prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pe baza indicilor de inflatie stabiliti de Institutul Naţional de Statistica.
70.Articolul 67 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 67. – (1) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se realizează de către Agentia Naţionala, prin imputernicitii săi.
(2)Contraventiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment şi a semnalelor din reteaua geodezica naţionala, amplasate în subsol, pe sol sau pe constructii sau impiedicarea unor măsuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere şi se pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
(4)De asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie şi se pedepseste, potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal, modificarea cu intentie a materializarilor limitelor de proprietate, înfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile, delimitarilor de hotare cadastrale, silvice, geologice şi miniere, fără aprobarea prevăzută de lege.
71.Articolul 68 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 68. – (1) În termen de 10 zile de la data definitivarii lucrărilor de introducere sau întreţinere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriala - comuna, oras sau municipiu, oficiul teritorial transmite birourilor teritoriale documentele tehnice cadastrale de pe teritoriul fiecarei unităţi administrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a cartilor funciare ale imobilelor.
(2)Oficiile teritoriale şi birourile teritoriale realizează, păstrează şi asigura conservarea copiilor de siguranţă de pe documentele de cadastru, geodezie, cartografie şi publicitate imobiliara, inclusiv de pe microfilme sau suporturi informatice.
72.După articolul 68 se introduce articolul 68^1 cu urmatorul cuprins:
Art. 68^1. – Sistemele informationale specifice domeniilor de activitate se realizează de către autorităţile publice centrale care raspund de domeniile respective.
73.Articolul 70 se abroga.
74.Articolul 71 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 71. – (1) Informaţiile referitoare la reteaua geodezica naţionala, hartile oficiale, cadastrul general şi publicitatea imobiliara sunt informaţii publice şi reprezinta bun proprietate publică a statului şi sunt în administrarea Agentiei Naţionale prin unitatile subordonate. Aceste informaţii se pot consulta şi sunt accesibile oricăror persoane fizice sau juridice contra cost, cu excepţia informaţiilor privind siguranţa naţionala.
(2)Informaţiile menţionate mai sus pot fi consultate gratuit de către autorităţile publice centrale şi locale în vederea realizării proiectelor de interes naţional.
75.Partea introductiva a alineatului (2) la articolul 72 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)La data finalizarii lucrărilor de cadastru general şi a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unei unităţi administrativ-teritoriale îşi inceteaza aplicabilitatea, pentru teritoriul respectiv, urmatoarele dispozitii legale:
Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
În scopul accelerarii judecarii plangerilor, contestatiilor şi a altor litigii aparute în urma aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 16/1997, cu modificările şi completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în faţa instanţelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale Codului de procedura civila.
(1)Judecarea proceselor funciare se face de urgenta şi cu precadere, inclusiv în perioada vacantelor judecătorești. Termenele de judecată acordate de instanţa nu vor putea fi mai mari de 15 zile, cu excepţia cazului când părţile sunt de acord cu acordarea unui termen mai lung.
(2)În cadrul instanţelor judecătorești procesele funciare se vor solutiona de către complete specializate.
(1)Cu excepţia citarii părţii pentru primul termen de judecată sau pentru primul termen ulterior repunerii cauzei pe rol, precum şi a comunicarii hotărârilor judecătorești prin care se solutioneaza procesul în curs, oricare dintre părţi poate îndeplini, prin intermediul executorului judecătoresc, procedura de citare sau de comunicare a cererilor ori inscrisurilor către cealalta parte.
(2)În acest caz, partea nu poate, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civila, sa ceara amanarea judecarii cauzei pentru pregătirea apararii sau pentru a lua la cunoştinţa de cererile ori inscrisurile comunicate, dacă dovada citarii ori a comunicarii facute cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată este depusa la acel termen.
(1)Pentru propunerea şi administrarea probelor vor fi aplicate urmatoarele reguli:
a)expertiza tehnica nu va fi incuviintata decat dacă partea solicitanta depune în sedinta publică respectiva obiectivele de expertiza solicitate;
b)proba cu martori nu va fi incuviintata decat dacă partea depune la termenul la care admiterea probei urmeaza a fi pusa în discutie numele şi adresa complete ale martorilor propusi;
c)proba cu interogatoriu nu va fi incuviintata decat dacă partea care propune această probă pune la dispoziţie la termenul la care se dezbate admisibilitatea acestei probe lista intrebarilor la care trebuie să răspundă cealalta parte.
(2)Martorii nu vor fi citati în vederea audierii, prezentarea lor la termenul de judecată fiind în sarcina părţii care i-a propus.
(3)Raportul de expertiza tehnica va putea fi comunicat de către expert, concomitent cu depunerea la instanţa, şi direct părţilor în proces, cu respectarea termenelor procedurale.
(4)Nedepunerea raportului de expertiza, din culpa expertului tehnic, cu mai puţin de 7 zile înainte de termenul de judecată acordat în acest scop, atrage obligarea sa la plata unei amenzi civile, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civila, chiar dacă instanţa nu i-a pus în vedere anterior posibilitatea aplicarii unei asemenea sancţiuni. În situaţia în care expertul dovedeste ca nedepunerea expertizei la termen nu se datorează culpei sale, acesta va fi exonerat de la plata amenzii, cu condiţia depunerii raportului la termenul de judecată stabilit. Dacă intarzierea depăşeşte termenul fixat de instanţa, expertul va putea fi obligat şi la plata unei amenzi cominatorii către stat de cel puţin 100.000 lei/zi de intarziere, începând cu ziua urmatoare termenului de judecată.
(5)Expertizele extrajudiciare prezentate de către părţi în cadrul proceselor funciare au aceeasi valoare probanta ca şi expertizele ordonate de către instanţa de judecată, cu condiţia ca acestea să fie efectuate de către experti autorizati de către Ministerul Justiţiei.
(1)Hotărârile pronuntate de instantele judecătorești în procesele funciare în prima instanţa sunt supuse numai recursului. Hotărârile definitive şi irevocabile susceptibile de inscriere în cartea funciara sunt comunicate din oficiu de către instanţa de judecată birourilor de carte funciara.
(2)Prin derogare de la art. 264 din Codul de procedură civila, motivarea hotărârilor pronuntate în cadrul proceselor funciare trebuie facuta în maxim 7 zile de la pronuntare.
(3)Punerea în executare a hotărârilor judecătorești pronuntate în procesele funciare este scutita de la plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar. Creditorul va achita până la 20% din cheltuielile de executare silita, inclusiv onorariul executorului judecătoresc, urmand ca diferenţa să fie obtinuta de executorul judecătoresc direct de la debitor, o dată cu avansul achitat.
Până la data aprobării actelor normative de modificare a acestora, Normele metodologice emise în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind, restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor aparţinând minoritatilor naţionale din România, aprobata cu completari prin Legea nr. 66/2004, cu modificările ulterioare, rămân aplicabile, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.
Modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
****)Legea nr. 317/2004 a fost republicată în temeiul art. VI din Titlul XV al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005.
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.Articolul 1 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 1. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2)Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii raspund în faţa judecatorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.
2.Articolul 3 se abroga.
3.La articolul 4, literele a) şi c) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
a)9 judecatori şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecatorilor şi procurorilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru judecatori şi una pentru procurori;
c)Preşedintele Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătorești, ministrul justiţiei şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului.
4.Articolul 5 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 5. – Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcatuita din:
a)2 judecatori de la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie; b) 3 judecatori de la curtile de apel; c) 2 judecatori de la tribunale; d) 2 judecatori de la judecatorii.
5.Articolul 6 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 6. – Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcatuita din:
a)1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticoruptie; b) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curtile de apel; c) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale; d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecatorii.
6.Articolul 7 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 7. – (1) Judecatorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuţi la art. 4 lit. a), sunt aleşi în adunările generale ale judecatorilor sau, după caz, ale procurorilor.
(2)Data la care au loc adunările generale ale judecatorilor şi ale procurorilor se stabileste de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
7.Articolul 8 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 8. – (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din randul judecatorilor şi procurorilor numiti de Preşedintele României.
(2)Judecatorii şi procurorii îşi pot sustine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în faţa colectivelor de judecatori şi procurori. Candidaturile judecatorilor şi procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecatori şi procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora.
(3)Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileste de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)Candidaturile se depun la colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie sau la colegiile de conducere ale curtilor de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, insotite de:
a)curriculum vitae;
b)un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecatorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi, după caz, documentele de sustinere a candidaturii;
c)o declaratie pe proprie raspundere din care să rezulte că nu au facut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea;
d)o declaratie autentica, pe proprie raspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii;
e)o declaratie de interese actualizata.
(5)Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorii şi procurorii care au facut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa indeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(6)Colegiile de conducere ale Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, Parchetului Naţional Anticoruptie, ale curtilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea verifica indeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (5) de către judecatorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile.
8.La articolul 9, alineatele (2)-(4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticoruptie aleg, în adunarea generală comuna a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. În cadrul adunarii generale voteaza şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
(3)Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecatori de la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau de la Parchetul Naţional Anticoruptie, care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale.
(4)În cazul în care nici unul dintre candidati nu obtine majoritate de voturi, se organizeaza turul doi al alegerilor la care participa judecatorii şi procurorii clasaţi pe primele doua locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.
9.La articolul 10, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 10. – (1) Colegiul de conducere al fiecarei curti de apel şi al fiecarui parchet de pe lângă acestea centralizeaza candidaturile depuse de judecatorii şi procurorii din circumscriptiile lor.
(2)Candidaturile se centralizeaza pe categorii de instante şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curtii de apel, insotite de documentele prevăzute la art. 8 alin. (4).
10.La articolul 11, alineatele (3), (4) şi (6) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(3)Sunt desemnaţi pentru a candida la functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecatorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la alin. (1) şi (2). Dispozitiile art. 9 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(4)Judecatorii militari şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea Militara de Apel Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Dispozitiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângă acestea desemneaza cate un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi e), respectiv d) şi f).
(6)Listele prevăzute la alin. (5) şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
11.Articolul 12 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 12. – (1) Listele judecatorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 20 zile înainte de data stabilita pentru adunările generale, după cum urmeaza:
a)lista cuprinzand cei 16 candidati de la curtile de apel se transmite tuturor curtilor de apel;
b)lista cuprinzand cei 16 candidati de la parchetele de pe lângă curtile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curtile de apel;
c)lista cuprinzand cei 16 candidati de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate;
d)lista cuprinzand cei 16 candidati de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunale specializate;
e)lista cuprinzand cei 16 candidati de la judecatorii se transmite tuturor judecatoriilor;
f)lista cuprinzand cei 16 candidati de la parchetele de pe lângă judecatorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecatorii.
(2)Listele prevăzute la alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor.
12.La articolul 13, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 13. – (1) Listele prevăzute la art. 12 alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, insotite de buletine de vot.
(2)Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecarei instante şi fiecarui parchet un numar de buletine de vot stampilate egal cu numărul judecatorilor şi procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.
13.La articolul 14, alineatele (2)-(4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Judecatorii de la curtile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3 judecatori de la curtile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.
(3)Judecatorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecatori de la tribunale şi tribunalele specializate şi 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.
(4)Judecatorii de la judecatorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecatori de la judecatorii şi un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.
14.La articolul 15, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecator şi procuror voteaza un numar de candidati egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezinta categoria de instante sau parchete la nivelul cărora judecatorul sau, după caz, procurorul îşi desfăşoară activitatea.
15.La articolul 15, se introduc doua noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu urmatorul cuprins:
(4)În cazul în care au fost votate mai puţine persoane decat cele prevăzute la alin. (3), votul este nul.
(5)La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecatorii şi procurorii detasati la alte autorităţi decat la instante sau parchete.
16.Articolul 16 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 16. – (1) Judecatorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu doi judecatori sau procurori desemnaţi inaintea votului de adunările generale:
a)asigura numararea voturilor;
b)întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii;
c)comunică numele judecatorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 11 alin. (5) ori, după caz, alcatuieste şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzand candidatii inscrisi în ordinea descrescatoare a voturilor obtinute în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) şi la art. 14 alin. (2) - (4).
(2)Pentru indeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), judecatorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecatori sau, după caz, de 2 procurori, desemnaţi de adunările generale, dintre judecatorii sau procurorii care nu şi-au depus candidaturile.
17.La articolul 17, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Sunt aleşi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii:
a)3 judecatori de la curtile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; b) 2 judecatori de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; c) 2 judecatori de la judecatorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curtile de apel, care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; e) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional; f) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecatorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional
18.La articolul 18, alineatele (1)-(3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 18. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii verifica legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecator sau procuror.
(2)Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data alegerilor.
(3)Contestaţiile se solutioneaza de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizarii. Solutia motivata a contestaţiei se comunică persoanelor care au facut sesizarea.
19.La articolul 18, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)În vederea formulării sesizarii, judecatorii şi procurorii au dreptul sa verifice procesele verbale cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatul acestora, precum şi buletinele de vot.
20.La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Înainte de transmiterea listei către biroul permanent, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecatorii şi procurorii aleşi au facut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea.
21.La articolul 20 alineatele (1)-(3), (5) şi (6) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 20. – (1) În vederea alegerii celor doi reprezentanti ai societatii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultatilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundatiile care au ca obiectiv apararea drepturilor omului, pot propune Biroului Permanent al Senatului cate un candidat.
(2)Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanti ai societatii civile, care indeplinesc urmatoarele condiţii:
a)sunt specialisti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridica;
b)se bucura de înaltă reputatie profesionala şi morala;
c)nu au facut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990, nu au colaborat cu acestea şi nu au un interes personal, care influenţează sau ar putea influenţa indeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege;
d)nu au calitatea de membru al unui partid politic şi nu au indeplinit în ultimii 5 ani functii de demnitate publică.
(3)Propunerile de candidaturi, se depun la Biroul Permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, insotite de hotărârea judecătorească sau, după caz, actul normativ de înfiinţare, de actul constitutiv şi statutul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1), precum şi de cazierul fiscal al acestora.
(5)Candidatii propusi vor prezenta Senatului documentele prevăzute la art. 8 alin. (4), precum şi cazierul judiciar.
(6)Lista candidaţilor şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se afişează pe paginile de internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora.
22.La articolul 21 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
(2)Dispozitiile art. 19 alin.(1^1) se aplică în mod corespunzător.
23.La articolul 23, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)În sedinta de constituire, prezidata de preşedintele Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
24.La articolul 23 se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3)În termen de 15 zile de la sedinta de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilitatile fiecarei membru permanent, pe domenii de activitate.
25.La articolul 24, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanenta.
26.La articolul 24, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Preşedintele şi vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercita activitatea de judecator sau procuror. Judecatorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspenda activitatea de judecator, respectiv de procuror referitoare la prezenta judecatorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penala de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activităţii îşi reiau activitatea de judecator sau procuror.
27.La articolul 24 se introduc trei noi alineate, alineatele (3), (4) şi (5), cu urmatorul cuprins:
(3)Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflati în functie la data intrarii în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activităţii de judecator sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opţiunea se exprima în scris, la preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(4)Functiile de conducere deţinute de judecatorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept la data publicarii hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o functie de conducere la instante ori parchete, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din functia de conducere respectiva în condiţiile alin. (2).
(5)Perioada în care judecatorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste functii.
28.La articolul 25, alineatele (1) şi (6) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 25. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, aleşi dintre judecatorii şi procurorii prevăzuţi la art. 4 lit. a), care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit.
(6)În caz de vacanta a functiei de presedinte sau de vicepresedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult o luna de la constatarea vacantei, va proceda la alegerea noului presedinte, respectiv vicepresedinte.
29.La articolul 25 alineatul (3), litera g) se abroga.
30.La articolul 27, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Judecatorul sau procurorul care prezideaza lucrarile secţiei semneaza hotărârile şi celelalte acte emise de aceasta.
31.Articolul 28 se modifica şi va avea urmatorul cuprins;
"Art. 28. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii se intruneste în plen şi în sectii, la convocarea presedintelui, a vicepresedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai sectiilor.
(2)Lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenta a cel puţin 15 membri, iar lucrarile sectiilor se desfăşoară în prezenta majorităţii membrilor acestora.
(3)Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile sectiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi."
32.La articolul 29, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 29. – (1) Preşedintele Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie participa la lucrarile secţiei pentru judecatori, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, la lucrarile secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrarile ambelor sectii.
(2)Preşedintele Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie nu au drept de vot, în situaţiile în care sectiile indeplinesc rolul de instanţa de judecată în domeniul raspunderii disciplinare.
33.La articolul 30, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Asociaţiile profesionale ale judecatorilor şi procurorilor pot participa la lucrarile Plenului şi ale sectiilor, exprimand, atunci când considera necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
34.La articolul 30, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în sectii, se iau prin vot direct şi secret şi se motiveaza.
35.La articolul 30 după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3^1)-(3^5), cu urmatorul cuprins:
(3^1)Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecatorilor şi procurorilor se redacteaza în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.
(3^2)Hotărârile prevăzute la alin. (3^1) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.
(3^3)Hotărârile prevăzute la alin. (3^1) pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesata, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Sectia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.
(3^4)Recursul suspenda executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.
(3^5)Hotărârea prin care se solutioneaza recursul prevăzut la alin. (3^3) este irevocabila.
36.La articolul 30, alineatul (4) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(4)Ordinea de zi se publică cu 3 zile înainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
37.Articolul 31 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 31. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apara judecatorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenta sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputatia profesionala a judecatorilor şi procurorilor.
(2)Judecatorul sau procurorul care considera ca independenta, imparţialitatea sau reputatia profesionala îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decida asupra masurilor care se impun sau poate dispune orice alta măsura corespunzătoare, potrivit legii.
(3)Consiliul Superior al Magistraturii asigura respectarea legii şi a criteriilor de competenţa şi etica profesionala în desfăşurarea carierei profesionale a judecatorilor şi procurorilor.
(4)Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale sectiilor acestuia, referitoare la cariera judecatorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, cu modificările ulterioare şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, cu modificările şi completările ulterioare.
38.Articolul 34 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 34. – Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecatorilor şi procurorilor.
39.Articolul 36 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 36. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atribuţii referitoare la cariera judecatorilor şi procurorilor:
a)propune Presedintelui României numirea în functie şi eliberarea din functie a judecatorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari;
b)numeste judecatorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
c)dispune promovarea judecatorilor şi a procurorilor;
d)elibereaza din functie judecatorii stagiari şi procurorii stagiari;
e)propune Presedintelui României conferirea de distinctii pentru judecatori şi procurori, în condiţiile legii;
f)indeplineste orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
40.Articolul 37 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 37. – (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atribuţii referitoare la admiterea în magistratura, evaluarea, formarea şi examenele judecatorilor şi procurorilor:
a)la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileste numărul anual de cursanti ai Institutului Naţional al Magistraturii, aproba anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileste tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aproba programul de formare profesionala a auditorilor de justiţie, emite avize şi adopta regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
b)numeste comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii;
c)organizeaza şi valideaza, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al judecatorilor şi procurorilor şi aproba programul de formare profesionala continua a judecatorilor şi procurorilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare profesionala continua, organizate de curtile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;
d)organizeaza şi valideaza, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru numirea în functii de conducere a judecatorilor şi procurorilor;
e)dispune organizarea concursurilor de promovare a judecatorilor şi procurorilor;
f)numeste comisiile pentru evaluarea activităţii profesionale a judecatorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
g)numeste şi revoca directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemneaza judecatorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;
h)la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aproba structura organizatorica, statele de functii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii;
i)numeste directorul şi directorii adjuncţi ai Scolii Naţionale de Grefieri şi desemneaza judecatorii şi procurorii membri în Consiliul de conducere al scolii.
j)indeplineste orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii solutioneaza contestaţiile formulate de judecatori şi procurori împotriva hotărârilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinara.
41.Articolul 38 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 38. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atribuţii referitoare la organizarea şi functionarea instanţelor şi a parchetelor:
a)convoaca adunările generale ale judecatorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
b)aproba masurile pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi pentru instante şi parchete;
c)elaboreaza propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;
d)indeplineste orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
42.La articolul 39, alineatele (1), (2) şi (6) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 39. – (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adopta Codul deontologic al judecatorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioara al instanţelor judecătorești, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004 şi în Legea nr. 304/2004.
(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigura publicarea Codului deontologic al judecatorilor şi procurorilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(6)Consiliul Superior al Magistraturii elaboreaza anual, un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezinta Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor şi le publică, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
43.Articolul 41 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 41. – Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmatoarele atribuţii referitoare la cariera judecatorilor şi procurorilor:
a)dispun delegarea judecatorilor şi detasarea judecatorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
b)numesc în functii, de conducere judecatorii şi procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;
c)examineaza recomandarile primite de la Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie privind numirea în functie a judecatorilor în cadrul Curtii;
d)analizeaza indeplinirea condiţiilor legale de către judecatorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alti juristi care au fost admisi la concursul de intrare în magistratura, de către judecatorii şi procurorii inscrisi la concursul de promovare şi de către judecatorii şi procurorii propusi pentru numirea în functii de conducere;
e)solutioneaza contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a judecatorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;
f)iau măsuri pentru solutionarea sesizarilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzatoare a judecatorilor şi procurorilor;
g)propun Presedintelui României numirea în functie şi revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui şi presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie;
h)avizeaza propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, a adjuncţilor acestora, a procurorilor şefi secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism şi a adjunctului acestuia;
i)aproba transferul judecatorilor şi procurorilor;
j)dispun suspendarea din functie a judecatorilor şi procurorilor;
k)indeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
44.După articolul 41, se introduce un nou articol, articolul 41^1 cu urmatorul cuprins:
Art. 41^1. – Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmatoarele atribuţii referitoare la organizarea şi functionarea instanţelor şi parchetelor:
a)aproba înfiinţarea şi desfiintarea sectiilor curtilor de apel, ale instanţelor din circumscriptiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătorești şi circumscriptiilor acestora, în condiţiile legii;
b)aproba propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie de înfiinţare şi desfiinţare a sectiilor în cadrul parchetelor;
c)avizeaza proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localitatilor care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor;
d)stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se solutioneaza în municipiul Bucureşti numai de anumite instante, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege;
e)la propunerea presedintilor curtilor de apel, stabilesc numărul vicepresedintilor curtilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecatoriile la care funcţionează un vicepresedinte;
f)la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, după caz, aproba numărul adjunctilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curtile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecatorii, unde prim-procurorii sunt ajutati de adjuncţi;
g)indeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
45.La articolul 42, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Dispozitiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind perchezitia şi retinerea nu se aplică în caz de infractiune flagranta.
46.La articolul 44, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 44. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanţa de judecată în domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004.
47.Articolul 45 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 45. – (1) Actiunea disciplinara se exercită de comisiile de disciplina ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al secţiei pentru judecatori şi 2 inspectori ai serviciului de inspecţie judiciara pentru judecatori şi, respectiv un membru al secţiei pentru procurori şi 2 inspectori, ai serviciului de inspecţie judiciara pentru procurori.
(2)Sectia pentru judecatori şi sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor prevăzute la alin. (1). În comisiile de disciplina nu pot fi numiti doi ani consecutiv aceiasi membri.
(3)Membrii de drept, preşedintele şi vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiti în comisiile de disciplina.
(4)Comisiile de disciplina pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecatorilor şi procurorilor, de orice persoană interesata sau se pot sesiza din oficiu.
(5)Orice sesizare privind activitatea necorespunzatoare a judecatorilor şi procurorilor greşit indreptata la instante sau parchete va fi inaintata comisiilor de disciplina în termen de 5 zile de la înregistrare.
48.La articolul 46, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Cercetarea prealabila se efectueaza de inspectorii din cadrul serviciului de inspecţie judiciara pentru judecatori, respectiv din cadrul serviciului de inspecţie judiciara pentru procurori.
(3)În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmarile acestora, imprejurarile ie care au fost savarsite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor judecatorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecatorului sau procurorului cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetari se constata prin proces-verbal şi nu împiedica incheierea cercetării. Judecatorul sau procurorul cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetării şi să solicite probe în aparare.
49.La articolul 46, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (3^1), (3^2) şi (3^3), cu urmatorul cuprins:
(3^1)Rezultatul cercetării prealabile se inainteaza comisiei de disciplina în termen de 60 de zile de la inregistrarea sesizarii la Consiliul Superior al Magistraturii, iar în urmatoarele 20 de zile comisia de disciplina sesizeaza sectia corespunzătoare în vederea solutionarii actiunii disciplinare.
(3^2)În cazul în care, înainte de sesizarea secţiei, comisia de disciplina constata ca sunt necesare verificări suplimentare, desemneaza un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspecţiei judiciare, în vederea completarii cercetării prealabile. Rezultatul verificărilor suplimentare este inaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplina. În acest caz, termenul de 20 de zile prevăzut la alin. (1) curge de la primirea rezultatului verificărilor suplimentare.
(3^3)În cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea actiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea.
50.La articolul 46, alineatul (5) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(5)Actiunea disciplinara poate fi exercitata în termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.
51.Articolul 47 se abroga.
52.Articolul 48 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 48. – (1) În procedura disciplinara în faţa sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecatorului sau procurorului împotriva caruia se exercită actiunea disciplinara este obligatorie. Judecatorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecator sau procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.
(2)Judecatorul sau procurorul şi, după caz, reprezentantul sau avocatul sau au dreptul sa ia cunoştinţa de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe în aparare.
(3)Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constata ca sesizarea este intemeiata, aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de judecator sau procuror şi cu circumstantele personale ale acestuia.
53.La articolul 49, litera c) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
c)motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de judecator sau procuror;
54.La articolul 50, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 50. – (1) Hotărârile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solutionat actiunea disciplinara se redacteaza, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronuntare şi se comunică de îndată, în scris, judecatorului sau procurorului. Comunicarea hotărârilor este asigurata de Secretariatul General al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa solutionarii recursului aparţine Completului de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecatori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecatorul sanctionat disciplinar.
55.Articolul 52 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 52. – (1) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reinvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.
(2)Calitatea de reprezentant al societatii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, judecator sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercitiu.
(3)Dispozitiile art. 6^1 şi 6^2 din Legea nr. 303/2004 se aplică şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inceteaza, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din functie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor art. 6^2 din Legea nr. 303/2004, imposibilitatea exercitarii atribuţiilor pe o perioadă mai mare de trei luni, precum şi prin deces.
(5)Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept, pentru motivele prevăzute de art. 60 din Legea nr. 303/2004.
56.Articolul 53 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 53. – (1) Revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepresedintele Consiliului, ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauza nu mai indeplineste condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicarii oricarei sancţiuni disciplinare.
(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulata potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Revocarea din functia de presedinte sau vicepresedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozitiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(4)Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocati şi la cererea majorităţii adunarilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezinta, în cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atribuţiilor încredinţate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunarilor generale, decizia se ia cu votul a 2/3 din numărul judecatorilor sau procurorilor.
(5)În cazul adunarii generale comune a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticoruptie decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majorităţii procurorilor. În cadrul adunarii generale voteaza şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
(6)Decizia de revocare a reprezentantului Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie se ia cu votul majorităţii judecatorilor din adunarea generală.
(7)Procedura de revocare poate fi declansata de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum şi de organizaţiile profesionale ale judecatorilor şi procurorilor.
(8)Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generală care a initiat procedura sau de prima adunare generală sesizata de organizaţiile profesionale ale judecatorilor şi procurorilor.
(9)În termen de 15 zile de la inregistrarea sesizarii semnate şi motivate de reprezentantii adunarilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din functie a membrului ales. Dispozitiile art. 54 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
57.După articolul 53, se introduc doua articole noi, articolele 53^1 şi 53^2, cu urmatorul cuprins:
Art. 53^1. – (1) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii raspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
(2)Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a unui membru ales al acestuia, incalcarea obligaţiilor profesionale ori savarsirea de către acesta a unor abateri disciplinare.
(3)Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii indeplinesc rolul de instante de judecată în domeniul raspunderii disciplinare a membrilor aleşi ai Consiliului pentru faptele prevăzute de art. 97 din Legea nr. 303/2004.
Art. 53^2. – (1) În vederea exercitarii actiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Cercetarea prealabila se efectueaza de inspectorii din cadrul inspecţiei judiciare care funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.
(3)În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmarile acestora, imprejurarile în care au fost savarsite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetari se constata prin proces-verbal şi nu împiedica incheierea cercetării. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii care este cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetării şi să solicite probe în aparare.
(4)Inspectorul desemnat inainteaza, în cel mult 60 de zile, comisiei de disciplina constituite potrivit art. 45 rezultatul cercetării prealabile. Comisia de disciplina sesizeaza sectia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea solutionarii actiunii disciplinare.
(5)În cazul în care, înainte de sesizarea secţiei, comisia de disciplina constata ca sunt necesare verificări suplimentare, desemneaza un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspecţiei judiciare, în vederea completarii cercetării prealabile.
(6)În cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea actiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea.
(7)Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită actiunea disciplinara nu participa în calitate de membru ales la lucrarile Plenului în care se judeca actiunea disciplinara.
(8)Actiunea disciplinara poate fi exercitata în termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii." (9) Dispozitiile art. 48-50 se aplică în mod corespunzător."
58.Articolul 54 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
"Art. 54. - (1) În cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevăzută de lege.
(2)Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obţinut numărul, următor de voturi în cadrul alegerilor desfăşurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, după caz, art. 20."
59.Articolul 55 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 55. – (1) Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizatie lunara egala cu cea a presedintelui, respectiv a vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.
(2)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfăşoară activitate permanenta, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), primesc lunar, pentru activitatea desfăşurată, o indemnizatie lunara egala cu cea a unui presedinte de secţie al Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.
(3)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1) şi (2), primesc lunar, pentru activitatea desfăşurată, indemnizatia prevăzută în anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare.
60.Articolul 56 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 56. – Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori afini până la gradul IV inclusiv.
61.Articolul 59 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 59. – (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.
(2)Secretarul general este numit şi revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecatorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în magistratura.
(3)Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.
(4)Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeste o indemnizatie lunara egala cu cea a secretarului general din Ministerul Justiţiei prevăzută de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizatie lunara egala cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justiţiei, prevăzută de acelasi act normativ.
62.Articolul 60 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 60. – (1) Pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează Inspecţia judiciara, condusa de un inspector sef.
(2)În cadrul Inspecţiei judiciare funcţionează un serviciu de inspecţie judiciara pentru judecatori şi un serviciu de inspecţie judiciara pentru procurori.
(3)Inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare sunt numiti de Plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (2) şi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare. Functia de inspector poate fi ocupata şi de judecatori sau procurori detasati.
(4)Inspectorii pot solicita presedintilor instanţelor judecătorești şi conducătorilor parchetelor din circumscripţia altei curti de apel decat cea în care se afla instanţa sau parchetul unde se efectueaza o verificare, sa desemneze judecatori sau procurori, prin rotatie, care să efectueze anumite acte dintre cele date în competenţa Inspecţiei judiciare.
(5)Atribuţiile Inspecţiei judiciare, structura, numărul şi salarizarea inspectorilor se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului.
63.Articolele 65-67 se abroga.
(1)În cazul încetării mandatului unuia dintre judecatorii aleşi în actualul Consiliu Superior al Magistraturii ca reprezentant al curtilor de apel, se organizeaza alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al judecatoriilor, potrivit prezentei legi.
(2)În cazul încetării mandatului reprezentantului Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau reprezentantului Parchetului Naţional Anticoruptie în actualul Consiliu Superior al Magistraturii, se organizeaza alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale, potrivit prezentei legi.
(3)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi Consiliul Superior al Magistraturii numeste secretarul general adjunct, în condiţiile prevăzute de articolul 59.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii îşi va modifica Regulamentul de organizare şi functionare şi va actualiza Codul deontologic al judecatorilor şi procurorilor, care se publică în Monitorul Oficial.
Comisiile de disciplina vor fi numite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
La data intrarii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrara se abroga.
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
Modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
*****)Legea nr. 304/2004 a fost republicată în temeiul art. XIV din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.La articolul 2, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 2. – (1) Justiţia se infaptuieste în numele legii, este unica, impartiala şi egala pentru toţi.
2.La articolul 2 alineatul (2), după litera d) se introduce o noua litera, litera d^1), cu urmatorul cuprins:
d^1)instante militare;
3.Articolul 8 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 8. – Asistenţa judiciara internationala se solicita sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internationale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
4.Articolul 9 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 9. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţa de judecată pentru solutionarea contestatiilor formulate de judecatori şi procurori împotriva hotărârilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinara.
5.După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 10^1. – Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuitatii, cu excepţia situaţiilor în care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective.
6.După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 11^1. – (1) Sedintele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, ori se consemneaza prin stenografiere. Inregistrarile sau stenogramele se transcriu de îndată.
(2)Grefierul sau specialistul în stenografie consemneaza toate afirmatiile, intrebarile şi sustinerile celor prezenţi inclusiv ale presedintelui completului de judecată.
(3)La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.
7.La articolul 12, alineatul (6) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(6)Dezbaterile purtate de părţi în limba materna se înregistrează, consemnandu-se în limba română. Obiectiunile formulate de cei interesati cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanţa de judecată până la incheierea dezbaterilor din acel dosar consemnandu-se în incheierea de sedinta.
8.La articolului 26, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Preşedintele, vicepresedintele şi 9 judecatori, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii, constituie colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la sedintele colegiului de conducere participa managerul economic al Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, care are vot consultativ. La sedintele colegiilor de conducere pot participa şi presedintii de sectii.
9.La articolul 27 alineatul (1), litera b) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
b)analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţiei şi prezinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovarii în functia de judecator la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie;
10.La articolul 27 alineatul (1), litera e) se abroga.
11.La articolul 30 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
(2)Completul de 9 judecatori se constituie, de regula, din judecatori specializati, în functie de natura cauzei.
12.La articolul 33, alineatul (2) se abroga.
13.La articolul 33, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)În cadrul curtilor de apel funcţionează sectii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, sectii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
14.La articolul 34, alineatul (2) se abroga.
15.La articolul 34, alineatul (4) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(4)În cadrul tribunalelor funcţionează sectii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, sectii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
16.Articolul 35 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 35. – (1) În domeniile prevăzute de art. 34 alin. (4) se pot înfiinţa tribunale specializate.
(2)Tribunalele specializate sunt instante fără personalitate juridica, care pot functiona la nivelul judetelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judet.
(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se infiinteaza.
17.Articolul 37 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 37. – (1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecatoriilor se pot înfiinţa sectii sau complete specializate.
(2)În cadrul judecatoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate pentru minori şi familie.
18.După articolul 37, se introduce un articol nou, articolul 37^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 37^1. – (1) Completele şi sectiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judeca atât infractiunile savarsite de minori, cat şi infractiunile savarsite asupra minorilor.
(2)Când în aceeasi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi altii majori şi nu este posibila disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3)Dispozitiile Codului de procedura penala se aplică în mod corespunzător.
19.Articolul 38 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 38. – (1) Sectiile şi completele specializate ale curtilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se infiinteaza la propunerea colegiilor de conducere ale fiecarei instante, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Componenta sectiilor şi completelor specializate se stabileste de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecatorului.
(3)În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei sectii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecatori de la alte sectii.
20.Secţiunea a 2-a - "Competenţa instanţelor judecătorești" a Capitolului II din Titlul II se abroga.
21.La articolul 46, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 46. – (1) Fiecare instanţa judecătorească este condusa de un presedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizarii eficiente a activităţii acesteia.
22.La articolul 49, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Verificările efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti sau prin judecatori anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independentei judecatorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
23.Articolul 52 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 52. – (1) În cadrul fiecarei instante judecătorești funcţionează un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi indeplineste atribuţiile prevăzute la art. 38.
(2)Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri şi au urmatoarea componenta:
a)la curtile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecatori, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecatorilor;
b)la tribunale specializate şi judecatorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecatori, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecatorilor.
(3)Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(4)La sedintele colegiilor de conducere pot participa şi presedintii de sectii.
(5)La curtile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(6)În functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitati şi judecatori de la alte instante, care nu au drept de vot.
(7)Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocati de adunările generale în cazul exercitarii necorespunzatoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
24.La articolul 53, se introduc doua alineate noi alineatele (3) şi (4), cu urmatorul cuprins:
(3)Adunările generale ale judecatorilor se convoaca şi la solicitarea unei treimi din numărul judecatorilor care fac parte din aceasta.
(4)Adunările generale ale judecatorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.
25.La articolul 54, după litera e) se introduc doua litere noi, literele e^1) şi e^2), cu urmatorul cuprins:
e^1)aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;
e^2)initiaza procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
26.Articolul 55 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 55. – (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instanţelor judecătorești.
(2)Completul de judecată este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.
27.Articolul 57 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 57. – (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecatoriei, tribunalului şi curtii de apel se judeca în complet format dintr-un judecator, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
(2)Apelurile se judecă în complet format din 2 judecatori, iar recursurile, în complet format din 3 judecatori, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(3)În cazul completului format din 2 judecatori, dacă acestia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmeaza a se pronunţă, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în condiţiile legii.
(4)Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a presedintelui sau a vicepresedintelui instanţei, a presedintelui de secţie ori a judecatorului din planificarea de permanenta.
28.După Capitolul II al Titlului II se introduce un capitol nou, Capitolul III - "Instantele militare", cu urmatorul cuprins:
Capitolul IIIInstantele militare
Art. 58^1. – (1) Instantele militare sunt:
a)Tribunalele militare;
b)Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;
c)Curtea Militara de Apel Bucureşti.
(2)Circumscriptiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3)Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
Art. 58^2. – (1) Instantele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.
(2)Instantele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia română.
Art. 58^3. – (1) La sedintele de judecată, judecatorii şi procurorii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara.
(2)Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să faca parte cel puţin din aceeasi categorie de grade.
(3)Când gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducatorul parchetului la care este înregistrată cauza.
Art. 58^4. – (1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iasi şi Timisoara funcţionează tribunale militare.
(2)Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.
(3)Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din presedinte şi doi judecatori.
Art. 58^5. – (1) În municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
(2)Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din presedinte şi doi judecatori.
(3)Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator tertiar de credite.
Art. 58^6. – (1) Curtea Militara de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţa unica, cu personalitate juridica, fiind condusa de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din presedinte şi doi judecatori.
(2)Preşedintele Curtii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite.
29.La articolul 59, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 59. – (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
30.La articolul 60, după litera i) se introduce o noua litera, litera i^1), cu urmatorul cuprins:
i^1)verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva;
31.La articolul 61, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)În solutiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor şi procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmaririi penale sau în adoptarea solutiei.
32.La articolul 61, după alineatul (2) se introduc doua alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu urmatorul cuprins:
(3)Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmarii este supusă controlului instanţei competente sa judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat solutia.
(4)Lucrarile repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendarii sau al încetării calităţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenta şi care împiedica rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecatorilor şi procurorilor măsura dispusa de procurorul ierarhic superior.
33.La articolul 62, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.
34.La articolul 63, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu savarsirea infracţiunilor.
35.La articolul 64, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Procurorul este liber să prezinte în instanţa concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea în orice formă a concluziilor.
36.Articolul 66 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 66. – (1) Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, ori de ministrul justiţiei.
(2)Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi indeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrarile de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror în cursul urmaririi penale şi solutiile adoptate.
(3)Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie informari asupra activităţii parchetelor şi sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalitatii.
37.La articolul 67, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
38.La articolul 67, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins;
(2^1)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.
39.Articolul 69 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 69. – Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.
40.Articolul 72 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 72. – (1) Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie are în structura sectii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutati de adjuncţi. În cadrul sectiilor pot functiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
(2)În cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie funcţionează Directia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism, ca structura specializata în combaterea criminalitatii organizate şi terorismului.
(3)Directia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism se încadrează cu procurori numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de functii, aprobat potrivit legii.
(4)Pentru a fi numiti în cadrul Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism procurorii trebuie să aibă o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în functia de procuror sau judecator şi sa fi fost declarati admisi în urma interviului organizat de comisia constituita în acest scop.
(5)La interviu poate participa orice procuror care indeplineste condiţiile prevăzute la alin. (4).
(6)Interviul consta în verificarea pregatirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma raspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
(7)La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoasterea unei limbi straine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(8)Comisia prevăzută la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, şi este formata din 3 procurori din cadrul Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialisti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(9)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism.
(10)Procurorii numiti în cadrul Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism pot fi revocati prin ordin al procurorului general al Parchetului, de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitarii necorespunzatoare a atribuţiilor specifice functiei sau în cazul aplicarii unei sancţiuni disciplinare.
(11)La data încetării activităţii în cadrul Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii.
(12)Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi functionarea Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism sunt stabilite prin lege speciala.
(13)Dispozitiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător.
41.La articolul 74, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispozitiile art. 52 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.
42.După articolul 75, se introduce un articol nou, articolul 75^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 75^1. – Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezinta Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
43.La articolul 76, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 76. – (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe intreg teritoriul României, şi funcţionează pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
44.La articolul 77, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 77. – (1) Parchetul Naţional Anticoruptie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
45.La articolul 78, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 78. – (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
(2)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilati consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
46.La articolul 79, alineatele (2) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispozitiile art. 52 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.
47.Articolul 83 se modifică şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 83. – (1) Parchetul Naţional Anticoruptie se încadrează cu procurori numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de functii, aprobat potrivit legii.
(2)Pentru a fi numiti în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, procurorii trebuie să aibă o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în functia de procuror sau judecator şi sa fi fost declarati admisi în urma unui interviu organizat de comisia constituita în acest scop.
(3)La interviu poate participa orice procuror care indeplineste condiţiile prevăzute la alin. (2).
(4)Interviul consta în verificarea pregatirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma raspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
(5)La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoasterea unei limbi straine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(6)Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie şi este formata din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticoruptie. Din comisie pot face parte şi specialisti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(7)Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie evalueaza, anual, rezultatele obtinute de procurorii Parchetului Naţional Anticoruptie.
(8)Procurorii numiti în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie pot fi revocati prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitarii necorespunzatoare a atribuţiilor specifice functiei sau în cazul aplicarii unei sancţiuni disciplinare.
(9)La data încetării activităţii în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze potrivit legii.
(10)Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi functionarea Parchetului Naţional Anticoruptie sunt stabilite prin lege speciala.
(11)Dispozitiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
48.După articolul 83, se introduce un articol nou, articolul 83^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 83^1. – Parchetul Naţional Anticoruptie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezinta Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului Naţional Anticoruptie.
49.La articolul 90, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii şi birouri, în functie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
50.La articolul 90, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3)Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.
51.La articolul 91, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Dispozitiile art. 52 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.
52.După articolul 92 se introduce o secţiune noua, Secţiunea a 4-a - "Organizarea parchetelor militare", cu urmatorul cuprins:
Secţiunea a 4-aOrganizarea parchetelor militare
Art. 92^1. – (1) Pe lângă fiecare instanţa militara funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militara de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe lângă tribunalele militare.
(2)Circumscriptiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3)Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
Art. 92^2. – (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2)Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art. 92^3. – (1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 60, care se aplică în mod corespunzător.
(2)Parchetele militare efectueaza urmarirea penala în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocati pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia română. Procurorii militari participa la sedintele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 58^2. (3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare speciala puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 60 lit. b).
(4)Dispozitiile art. 91 şi 92 se aplică în mod corespunzător.
Art. 92^4. – (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaza urmarirea penala trebuie să faca parte cel puţin din aceeasi categorie de grade.
(2)Când gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducatorul parchetului la care este înregistrată cauza.
Art. 92^5. – (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie funcţionează sectii sau servicii de combatere a infracţiunilor savarsite de militari care au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.
(2)Pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea în randul militarilor, sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie organizeaza şi desfăşoară activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.
53.La articolul 93, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 93. – (1) Institutul Naţional al Magistraturii este institutia publică cu personalitate juridica, aflata în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea initiala a judecatorilor şi procurorilor, formarea profesionala continua a judecatorilor şi procurorilor în functie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.
54.La articolul 94, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 94. – (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecator al Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, un judecator al Curtii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de Facultatea de Drept a Universitatii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi şi Facultatea de Drept a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanti aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecatorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezideaza.
(2)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din randul personalului de instruire de specialitate juridica al Institutului, al judecatorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
55.La articolul 94, alineatul (4) se abroga.
56.Articolul 98 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 98. – (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor şi procurorilor în functie, care pot fi detasati în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
(2)Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alti specialisti români şi straini, precum şi personal de specialitate juridica prevăzut la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfăşurarea procesului de formare profesionala.
(3)Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în functie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizatia bruta lunara a functiei de judecator la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi de norma didactica stabilita conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
57.Articolul 99 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 99. – Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionala continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.
58.La articolul 100, litera e) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
e)sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea functiei.
59.La articolul 101, alineatele (2)-(4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Dispozitiile legale privind oblibaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecatorilor şi procurorilor se aplică şi asistentilor judiciari.
(3)Dispozitiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţa medicală gratuita şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecatori şi procurori, se aplică şi asistentilor judiciari.
(4)Asistenţii judiciari depun juramantul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecatori şi procurori.
60.La articolul 103, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 103. – (1) Asistentilor judiciari li se aplică dispozitiile legale privind abaterile şi sanctiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din functie prevăzute de lege pentru judecatori şi procurori.
61.La articolul 106, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4)Instantele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate.
62.La articolul 107, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Conducatorul biroului, care indeplineste şi rolul de purtator de cuvant, poate fi un judecator sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducatorul parchetului ori un absolvent al unei facultati de jurnalistica sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
63.La articolul 108, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
(5)Personalul auxiliar de la instantele şi parchetele militare, de la sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie poate proveni şi din randul militarilor activi.
64.La articolul 109, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
"(3) La sedintele de judecată, grefierii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara."
65.Articolul 110 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
"Art. 110. - (1) În vederea informatizarii activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie iau măsuri pentru dotarea tehnica corespunzătoare a acestora.
(2)Numărul informaticienilor se stabileste de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducatorul parchetului, cu avizul conform al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
(3)În cazul Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticoruptie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
(4)În vederea crearii unui sistem informatic unitar şi functional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la indeplinire masurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5)Dotarea tehnica necesară informatizarii instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, precum şi a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apararii Naţionale."
66.La articolul 111, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a presedintelui Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.
67.După articolul 111, se introduc doua articole noi, articolul 111^1 şi articolul 111^2, eu urmatorul cuprins:
Art. 111^1. – (1) Instantele şi parchetele militare dispun de politia militara pusa în serviciul lor de Ministerul Apararii Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de politie militara va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apararii Naţionale.
(2)Politia militara pusa în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonata presedintilor sau prim-procurorilor acestora.
(3)Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spatii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le apartin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii, se asigura, în mod gratuit, de către Politia Militara.
(4)Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţa sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea presedintelui Curtii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
Art. 111^2. – Politia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
68.Articolul 112 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 112. – Modul de utilizare a personalului de politie pentru asigurarea protectiei judecatorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătorești şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol incheiat între Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
69.La articolul 113, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4)Dispozitiile alin. (1) şi (2) se aplică şi Curtii Militare de Apel Bucureşti şi Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militara de Apel Bucureşti.
70.La articolul 114, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)La concursul prevăzut la alin. (1) se pot inscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.
71.La articolul 115, litera d)) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
d)organizeaza elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
72.La articolul 115, după litera g) se introduc trei litere noi, literele h), i) şi j), cu urmatorul cuprins:
h)urmareste şi raspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i)organizeaza tinerea la zi a contabilitatii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul careia funcţionează şi controlează efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi intocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 republicată;
j)coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscriptiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curatenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
73.După articolul 117, se introduce un articol nou, articolul 117^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 117^1. – (1) Instantele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.
(2)Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are urmatoarele atribuţii principale:
a)întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrarile necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
b)asigura aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodaresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
c)asigura întreţinerea şi functionarea cladirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de incalzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d)asigura ordinea, curatenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
e)intreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecintelor unor calamitati.
74.La articolul 118, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmatorul cuprins;
(4)Bugetul instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apararii Naţionale, ministrul apararii naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.
75.La articolul 119, după alineatul (5) se introduc doua noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu urmatorul cuprins:
(6)Proiectele de buget anual se elaboreaza de Curtea Militara de Apel Bucureşti, respectiv de sectia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, după consultarea celorlalte instante şi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului Apararii Naţionale.
(7)Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apararii Naţionale fondurile necesare potrivit art. 118 alin. (4).
76.La articolul 121, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3)Pentru instantele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apararii naţionale.
77.La articolul 122 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
(2)Statele de functii şi de personal pentru fiecare instanţa militara şi parchet de pe lângă aceasta se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apararii naţionale.
78.După articolul 122 se introduce un articol nou, articolul 122^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 122^1. – Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecatoriilor vor fi preluate de Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
79.Articolul 123 se abroga.
80.La articolul 125, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3)Drepturile materiale şi banesti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de Ministerul Apararii Naţionale.
81.La articolul 126 alineatul (1), litera b) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
b)modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurarii respectarii principiilor distributiei aleatorii şi continuitatii;
82.La articolul 127, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Regulamentul de ordine interioara prevăzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
83.Articolul 128 se abroga.
84.Articolul 130 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 130. – (1) Datele la care vor începe sa functioneze tribunalele specializate şi localităţile în care îşi vor desfăşura activitatea se stabilesc, în mod esalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Dispozitiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005. (3) Functia de manager economic se echivaleaza cu functia de director executiv.
(4)Până la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se solutioneaza de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
85.Articolul 132 se abroga.
86.La articolul 133, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Dispozitiile art. 135 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005.
(1)La data intrarii în vigoare a prezentei legi, functiile de judecator inspector şi procuror inspector se desfiinteaza, iar posturile se transforma în posturi de judecator, respectiv procuror.
(2)Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecatorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecatori sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătorești sau parchetelor.
Dispozitiile prezentei legi privind inregistrarea sedintelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relatii publice a absolventilor unei facultati de jurnalistica sau a specialistilor în comunicare, se aplică de la 1 iulie 2006.
(1)Circumscriptiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploiesti şi Targu-Mures, care se desfiinteaza prin intrarea în vigoare a prezentei legi, se redistribuie în concordanta cu circumscriptiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
(2)Functiile reduse ca urmare a reorganizarii instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de functii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea masurilor de finanţare prin transferul la aceste institutii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apararii Naţionale.
(3)Spatiile şi dotarile materiale ale parchetelor militare desfiinţate, vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscriptiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.
(4)Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care opteaza pentru transfer la instantele şi parchetele civile sau ale caror functii au fost reduse, va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimata, la instantele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.
(5)La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instantele şi parchetele militare, la instantele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în munca şi de activitatea profesionala. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
La data intrarii în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, republicată în Monitorul Oficial, al României, Partea I, nr. 209 din 13 mai 1999, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispozitii contrare se abroga.
În cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 347/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în orice alte acte normative, denumirea "procuror consilier" se inlocuieste cu cea de "consilier".
Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizeaza şi se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
(2)Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere inceteaza la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica după cum urmeaza:
1.La articolul 10, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Constatarea tehnico-stiintifica efectuata din dispoziţia scrisa a procurorului de către specialistii prevăzuţi la alin. (1) poate constitui mijloc de proba, în condiţiile legii.
2.La articolul 10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4)Constatarile tehnico-stiintifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alti specialisti sau experti din institutii publice sau private române sau straine, organizate potrivit legii, precum şi de specialisti sau experti individuali autorizati sau recunoscuti, potrivit legii.
Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica după cum urmeaza:
1.La articolul 11, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(3)Constatarea tehnico-stiintifica efectuata din dispoziţia scrisa a procurorului de specialistii prevăzuţi la alin. (1) constituie mijloc de proba, în condiţiile legii.
2.La articolul 11, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4)Constatarile tehnico-stiintifice şi expertizele pot fi efectuate şi de alti specialisti sau experti din institutii publice sau private române sau straine, organizate potrivit legii, precum şi de specialisti sau experti individuali autorizati sau recunoscuti, potrivit legii.
La litera C din Anexa la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara sintagma "tribunalele şi tribunalele specializate cuprinse în circumscripţia curtii de apel" se inlocuieste cu "tribunalele cuprinse în circumscripţia curtii de apel".
După Anexa la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, care devine Anexa nr. 1, se introduce o noua anexa, Anexa nr. 2, cu urmatorul cuprins:
Anexa nr. 2
Circumscriptiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţa
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Instanţa militara şi Parchetul militar şi Circumscripţia
crt. localitatea de localitatea de reşedinţa teritoriala
reşedinţa
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I.1 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă Arges
Bucureşti Tribunalul Militar Calarasi
Sediul: Municipiul Bucureşti Giurgiu
Bucureşti Sediul: Municipiul Ialomita
Bucureşti Ilfov
Olt
Teleorman
Valcea
Municipiul
Bucureşti
Constanta
Tulcea
Braila
Buzau
Dambovita
Prahova
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I.2 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă Brasov
Cluj Tribunalul Militar Cluj Covasna
Sediul: Municipiul Sediul: Municipiul Cluj- Sibiu
Cluj-Napoca Napoca Alba
Bistrita-Nasaud
Cluj
Salaj
Harghita
Mures
Bihor
Maramures
Satu-Mare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I.3 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă Bacau
Iasi Tribunalul Militar Iasi Neamt
Sediul: Municipiul Iasi Sediul: Municipiul Iasi Suceava
Vrancea
Botosani
Galaţi
Iasi
Vaslui
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I.4 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă Dolj
Timisoara Tribunalul Militar Gorj
Sediul: Municipiul Timisoara Hunedoara
Timisoara Sediul: Municipiul Mehedinti
Timisoara Arad
Caraş-Severin
Timiş
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II. Tribunalul Militar Parchetul Militar de pe Competenţa
Teritorial Bucureşti lângă Tribunalul Militar teritoriala
Sediul: Municipiul Teritorial Bucureşti generală
Bucureşti Sediul: Municipiul
Bucureşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
III Curtea Militara de Parchetul Militar de pe Competenţa
Apel Bucureşti lângă Curtea Militara de teritoriala
Sediul: Municipiul Apel Bucureşti generală
Bucureşti Sediul: Municipiul
Bucureşti
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
La data intrarii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrara se abroga.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
******)Legea nr. 303/2004 a fost republicată în temeiul art. XII din Titlul XVII al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 13 septembrie 2005.
Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din. 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, se modifica şi se completeaza după cum urmeaza:
1.Titlul legii se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Lege privind statutul judecatorilor şi procurorilor"
2.La Titlul I, titlul Capitolului I se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Capitolul I - Notiuni şi principii"
3.Articolul 1 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 1. – Magistratura este activitatea judiciara desfăşurată de judecatori în scopul infaptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept precum şi a drepturilor şi libertatilor cetatenilor.
4.Articolul 2 se abroga.
5.La articolul 3, după alineatul (2), se introduc doua noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu urmatorul cuprins:
(3)Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii şi trebuie să fie impartiali.
(4)Orice persoană, organizaţie, autoritate sau institutie este datoare să respecte independenta judecatorilor.
6.La articolul 4, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 4. – (1) Procurorii numiti de Preşedintele României se bucura de stabilitate şi sunt independenti, în condiţiile legii.
7.La articolul 5, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 5. – (1) Judecatorii şi procurorii sunt obligati ca, prin întreaga lor activitate, să asigure suprematia legii, să respecte drepturile şi libertatile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecatorilor şi procurorilor şi sa participe la formarea profesionala continua.
8.Articolul 6 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 6. – (1) Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu excepţia functiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Scolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.
(2)Judecatorii şi procurorii sunt obligati să se abtina de la orice activitate legata de actul de justiţie în cazuri care presupun existenta unui conflict între interesele lor şi interesul public de infaptuire a justiţiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţa, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului şi s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afectează indeplinirea impartiala a atribuţiilor de serviciu.
(3)Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa dea, anual, o declaratie pe proprie raspundere în care să mentioneze dacă sotul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea, inclusiv, exercita o functie sau desfăşoară o activitate juridica ori activităţi, de investigare sau cercetare penala, precum şi locul de muncă al acestora. Declaratiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.
9.După articolul 6, se introduc doua noi articole, articolele 6^1 şi 6^2, cu urmatorul cuprins:
Art. 6^1. – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica.
(2)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataseaza la dosarul profesional.
(3)Dispozitiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitatii ca politie politica se aplică în mod corespunzător.
Art. 6^2. – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe proprie raspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(3)Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliul Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaratiilor prevăzute la alin. (2).
(4)Incalcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia deţinută, inclusiv cea de judecator sau procuror.
10.Articolul 7 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 7. – (1) Judecatorilor şi procurorilor le este interzis:
a)sa desfasoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b)sa desfasoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte institutii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecatorii şi procurorii pot fi actionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masa.
11.Articolul 8 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 8. – (1) Judecatorii şi procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice şi nici sa desfasoare sau sa participe la activităţi cu caracter politic.
(2)Judecatorii şi procurorii sunt obligati ca în exercitarea atribuţiilor să se abtina de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
12.Articolul 9 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 9. – (1) Judecatorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2)Judecatorii şi procurorii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea în cadrul cărora îşi exercită functia şi nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.
(3)Judecatorilor şi procurorilor le este permis sa pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendentilor şi descendentilor, ale sotilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecatorilor şi procurorilor nu le este ingaduit să se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenţa solutia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenta ca ar putea influenţa în orice fel solutia.
13.Articolul 10 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 10. – (1) Judecatorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
(2)Judecatorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale.
(3)Judecatorii şi procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
14.Denumirea Titlului II se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Titlul IICariera judecatorilor şi procurorilor
15.La Titlul II, titlul Capitolului I se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Capitolul I Admiterea în magistratura şi formarea profesionala initiala a judecatorilor şi procurorilor"
16.Articolul 11 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 11. – Admiterea în magistratura a judecatorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputatii.
17.Articolul 12 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 12. – Admiterea în magistratura şi formarea profesionala initiala în vederea ocuparii functiei de judecator şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.
18.La articolul 13 alineatul (2), litera c) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
c)nu are antecedente penale sau cazier fiscal;
19.La articolul 13 alineatul (2), litera e) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
e)este apta, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea functiei. Comisia medicală se numeste prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.
20.La articolul 14, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 14. – (1) Concursul de admitere se organizeaza anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilita pentru concurs.
21.La articolul 14, după alineatul (1), se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu urmatorul cuprins;
"(1^1) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţa şi printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.
(1^2)Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plateste o taxa al carei cuantum se stabileste prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în functie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului."
22.La articolul 14, alineatele (3) şi (4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins;
"(3) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de solutionare a contestatiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi indeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 13 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.
(4)Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii."
23.La articolul 15, alineatul (4) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(4)În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectueaza stagii de practica în cadrul instanţelor judecătorești şi al parchetelor, asista la sedintele de judecată şi la activitatea de urmărire penala, pentru a cunoaste în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecatorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate.
24.La articolul 16, alineatele (1), (2) şi (4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 16. – (1) Auditorii de justiţie beneficiaza de o bursa având caracterul unei indemnizatii lunare corespunzătoare functiei de judecator stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
(2)Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileste pe baza indemnizatiei brute prevăzute de lege pentru, judecatorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula retinerile pentru obtinerea indemnizatiei nete, urmand a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguratilor la asigurarile sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguratilor privind contribuţia la asigurarile sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiaza de indemnizatie şi în perioada vacantelor.
(4)Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în functia de judecator sau procuror.
25.La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmatorul cuprins:
(3^1)Auditorii de justiţie beneficiaza de drepturile prevăzute de art. 78 alin. (4) şi (5), care se aplică în mod corespunzător.
26.La articolul 17, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)Constituie abateri disciplinare:
a)desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;
b)atitudinile ireverentioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;
c)absentele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depasesc 8 ore intr-o luna.
27.La articolul 17 alineatul (2), litera b) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
b)diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o luna la 3 luni;
28.La articolul 17 alineatul (2), după litera b) se introduce o noua litera, litera b^1), cu urmatorul cuprins:
b^1)diminuarea bursei proportional cu numărul absentelor nemotivate, dacă acestea depasesc 8 ore intr-o luna;
29.La articolul 17, alineatele (4) şi (5) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins;
"(4) Sanctiunile prevăzute la alin. (2) lit. b), b^1) şi c) se aplică de consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.
(5)Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (4) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competenţa."
30.La articolul 18, alineatul (3) se modifica şi va avea urmatorul cuprins;
(3)Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la urmatoarea sesiune organizata de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezinta, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecator sau procuror şi este obligat sa restituie bursa şi cheltuielile de scolarizare.
31.La articolul 19, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din functie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat sa restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de scolarizare efectuate cu formarea sa, proportional cu timpul ramas până la implinirea termenului prevăzut la alin. (1).
32.La Titlul II, titlul Capitolului II se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Capitolul II Judecatorii stagiari şi procurorii stagiari"
33.Articolul 20 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 20. – (1) Judecatorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiti în functie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obtinuta prin insumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecarui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Judecatorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiti în functie numai la judecatorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.
(3)Judecatorii stagiari se bucura de stabilitate.
34.La articolul 21, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 21. – (1) Durata stagiului este de 1 an.
35.La articolul 22, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 22. – (1) Judecatorii stagiari judeca:
a)cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind inregistrarile şi rectificarile în registrele de stare civila, cererile privind popririle, incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie şi luarea unor măsuri asiguratorii;
b)litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei;
c)plangerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor şi de aplicare a sanctiunilor contraventionale;
d)somatia de plată;
e)reabilitarea;
f)constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
g)infractiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penala.
36.La articolul 22, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3)Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.
37.Articolul 23 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 23. – (1) Judecatorul sau procurorul care raspunde de coordonarea judecatorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuala privind insusirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecator sau de procuror.
(2)În vederea prezentarii la examenul de capacitate, ultimul, referat de evaluare individuala cuprinde avizul consultativ al presedintelui curtii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.
38.La articolul 24, alineatele (1) şi (2) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 24. – (1) După incheierea perioadei de stagiu, judecatorii şi procurorii stagiari sunt obligati să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecatorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea urmatoare.
(2)Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecator stagiar sau de procuror stagiar. În aceasta situaţie, judecatorul sau procurorul stagiar este obligat sa restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de scolarizare efectuate pentru formarea sa profesionala.
39.Articolul 25 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 25. – (1) Examenul de capacitate al judecatorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizeaza anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătorești şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilita pentru examenul de capacitate.
(3)Cererile de inscriere la examenul de capacitate, insotite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecatorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.
40.Articolul 26 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 26. – (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecatorilor şi comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt alcatuite din judecatori de la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, judecatori de la curtile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiti prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt alcatuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curtile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiti prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
41.La articolul 27, alineatul (2) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(2)Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de drept, instituţiile de baza ale dreptului, organizarea judiciara şi Codul deontologic al judecatorilor şi procurorilor. La susţinerea probelor orale participa cel puţin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 26.
42.La articolul 28, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 28. – (1) Rezultatele examenului de capacitate se inscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
43.La articolul 28, după alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2) cu urmatorul cuprins:
(1^1)Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afisarea rezultatelor, de către candidati, curtile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se solutioneaza în termen de 3 zile. Decizia comisiei de solutionare a contestatiilor este irevocabila, dispozitiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
(1^2)Notarea la probele orale este definitivă.
44.La articolul 29, alineatele (1), (2) şi (4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 29. – (1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii şi parchetele de pe lângă aceste instante se publică de îndată, separat pentru judecatori şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Candidatii declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleaga posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. (4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în urmatoarea ordine, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratura.
45.La articolul 29, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
(6)În circumscriptiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţionala are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidatii cunoscatori ai limbii acelei minoritati.
46.La Titlul II, titlul Capitolului III se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Capitolul III Numirea judecatorilor şi procurorilor"
47.Articolul 30 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 30. – (1) Judecatorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validarii examenului de capacitate.
(3)Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecatorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii sustine propunerea initiala, are obligaţia sa motiveze opţiunea şi sa o comunice de îndată Presedintelui României.
(5)În perioada dintre data validarii examenului de capacitate şi data intrarii în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecatorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător functiei imediat superioare celei de judecator sau procuror stagiar.
48.După articolul 30, se introduce un nou articol, articolul 30^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 30^1. – Poate fi numita judecator sau procuror militar persoana care indeplineste condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratura, după dobandirea calităţii de ofiter activ în cadrul Ministerului Apararii Naţionale.
49.Articolul 31 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 31. – (1) Pot fi numiti în magistratura, pe bază de concurs, dacă indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2), persoanele care au indeplinit functia de judecator, procuror şi care şi-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica prevăzut la art. 86 alin. (1), avocatii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au indeplinit functii de specialitate juridica în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, precum şi magistratii-asistenti la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie cu o vechime de cel puţin 5 ani şi care şi-au incetat activitatea din motive neimputabile.
(2)Concursul prevăzut la alin. (1) se organizeaza anual sau ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecatorii şi parchetele de pe lângă acestea.
(3)În termen de cel mult 30 de zile de la data validarii concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functia de judecator sau, după caz, de procuror a candidaţilor admisi.
(4)Dispozitiile art. 29 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(5)Persoanele care au indeplinit functia de judecator sau procuror cel puţin 10 ani şi care şi-au incetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs, în functia de judecator sau procuror.
(6)Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi numite la instante sau parchete de acelasi grad cu cele unde au functionat, cu excepţia Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.
(7)Persoanele care au indeplinit functia de magistrat-asistent la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie cel puţin 10 ani şi care şi-au incetat activitatea din motive neimputabile, precum şi avocatii cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani, pot fi numite, fără concurs, la judecatorii sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea.
(8)Persoanele care indeplinesc condiţia de la alin. (5) şi (7) prin cumularea vechimii în functia de judecator, procuror sau în profesia de avocat, pot fi numite judecator sau procuror, fără concurs, la instante sau parchete de acelasi grad cu cele unde au functionat, cu excepţia Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.
(9)În vederea numirii în functia de judecator sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) şi (8) vor sustine un interviu în faţa secţiei corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
(10)Pentru a fi numite în functia de judecator sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) şi (8) trebuie să indeplineasca şi condiţiile prevăzute de art. 13 alin. (2).
(11)Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecatorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul, motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
(12)În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii sustine propunerea initiala, are obligaţia sa motiveze opţiunea şi sa o comunice de îndată Presedintelui României.
(13)După numirea în functia de judecator sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1), (5), (7) şi (8) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesionala în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
(14)Persoanele prevăzute la alin. (5), (7) şi (8) vor sustine, la finalizarea cursului prevăzut la alin. (13), un examen pentru verificarea cunoştinţelor. Nepromovarea examenului atrage eliberarea din functie, cu obligaţia restituirii indemnizatiilor primite în perioada în care au urmat cursurile.
(15)Judecatorii Curtii Constitutionale care, la data numirii, aveau functia de judecator sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sa revina la postul detinut anterior.
50.La articolul 32, alineatul (1) se modifica şi va avea următorul cuprins:
"Art. 32. - (1) Înainte de a începe să-şi exercite functia, judecatorii şi procurorii depun urmatorul juramant: "Jur sa respect Constitutia şi legile tarii, sa apar drepturile şi libertatile fundamentale ale persoanei, să-mi indeplinesc atribuţiile cu onoare, constiinta şi fără partinire. Asa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor şi procurorilor şi este facultativa."
51.La articolul 32, alineatele (3)-(5) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(3)Juramantul se depune în sedinta solemna, în faţa judecatorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, după citirea actului de numire.
(4)Depunerea juramantului se consemneaza într-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de doi dintre judecatorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus juramantul.
(5)Depunerea juramantului nu este necesară în cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului în alta functie.
52.La articolul 32, alineatul (6) se abroga.
53.La Titlul II, titlul Capitolului IV se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Capitolul IV Formarea profesionala continua şi evaluarea periodica a judecatorilor şi procurorilor"
54.Articolul 33 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 33. – (1) Formarea profesionala continua a judecatorilor şi procurorilor constituie garantia independentei şi imparţialităţii în exercitarea functiei.
(2)Formarea profesionala continua trebuie să tina seama de dinamica procesului legislativ şi consta, în principal, în cunoasterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internationale la care România este parte, a jurisprudentei instanţelor judecătorești şi a Curtii Constitutionale, a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului şi a Curtii de Justiţie a Comunitatilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinara a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoasterea şi aprofundarea unor limbi straine şi operarea pe calculator.
55.Articolul 34 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 34. – Responsabilitatea pentru formarea profesionala continua a judecatorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care acestia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecarui judecator şi procuror, prin pregatire individuala.
56.Articolul 35 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 35. – (1) Judecatorii şi procurorii participa, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala.
(2)Judecatorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesionala continua un curs intensiv pentru invatarea sau aprofundarea unei limbi straine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instantele judecătorești sau parchete, de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate, precum şi de alte institutii de specialitate.
(3)Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesionala continua a judecatorilor şi procurorilor.
(4)Formarea profesionala continua a judecatorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de necesitatea specializarii lor.
57.Articolul 36 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 36. – (1) În cadrul fiecarei curti de apel şi în cadrul fiecarui parchet de pe lângă curtea de apel se organizeaza periodic activităţi de formare profesionala continua, constand în consultari, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2)Preşedintele curtii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemneaza judecatorii, respectiv procurorii care raspund de organizarea activităţii de formare profesionala continua a judecatorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instantele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.
58.Articolul 37 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 37. – (1) Pentru verificarea indeplinirii criteriilor de competenţa profesionala şi de performanţă judecatorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluari privind eficienta, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesionala continua şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecatorilor şi procurorilor numiti în functii de conducere, şi modul de indeplinire a atribuţiilor manageriale.
(2)Prima evaluare a judecatorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în functie.
(3)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecatori şi procurori, formate din preşedintele instanţei sau, după caz, conducatorul parchetului, secţiei sau directiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţiei sau Parchetului Naţional Anticoruptie, precum şi din 2 judecatori sau procurori desemnaţi de colegiul de conducere.
(4)Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism şi Parchetului Naţional Anticoruptie fac parte şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi, respectiv, Procurorul General al Parchetului Naţional Anticoruptie care raspund direct de performantele acestor structuri.
(5)Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecatorilor şi procurorilor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(6)Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecatorilor şi procurorilor se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
59.La articolul 38, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 38. – (1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecatorului sau procurorului întocmit de comisiile prevăzute la art. 37 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfacator sau nesatisfacator.
(3)În solutionarea contestaţiei, sectiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 37 alin. (3) sau (4) orice informaţii pe care le considera necesare, iar citarea judecatorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.
60.La articolul 39, alineatele (1), (2) şi (4) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 39. – (1) Judecatorii şi procurorii care primesc calificativul nesatisfacator sunt obligati să urmeze pentru o perioadă cuprinsa între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Judecatorii şi procurorii care primesc calificativul satisfacator în urma a doua evaluari consecutive sunt obligati să urmeze pentru o perioadă cuprinsa între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(4)Judecatorul sau procurorul care primeste în urma a doua evaluari consecutive calificativul nesatisfacator sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din functie pentru incapacitate profesionala de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
61.La articolul 40, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 40. – (1) Evolutia carierei de judecator sau procuror se consemneaza în fisa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3)Judecatorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obtine copii ale actelor existente în dosar.
62.Articolul 41 se abroga.
63.La Titlul II, titlul Capitolului V se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Capitolul V Promovarea judecatorilor şi procurorilor şi numirea în functiile de conducere"
64.La Capitolul V al Titlului II, titlul Secţiunii 1 se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Secţiunea 1 Promovarea la tribunale, curti de apel şi la parchete".
65.Articolul 42 se abroga.
66.Articolul 43 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 43. – (1) Promovarea judecatorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curti de apel sau, după caz, la parchete.
(2)Concursul pentru promovarea judecatorilor şi procurorilor se organizeaza, anual sau ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(3)Comisia pentru promovarea judecatorilor este alcatuita din judecatori, de la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, judecatori de la curtile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiti prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(4)Comisia pentru promovarea procurorilor este alcatuita din procurori de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curtile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiti prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(5)Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizeaza concurs se comunică tuturor judecatorilor şi procurorilor, prin curtile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi în trei cotidiene centrale, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilita pentru concurs.
67.La articolul 44, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 44. – (1) Pot participa la concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare, judecatorii şi procurorii care au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani şi indeplinesc urmatoarele condiţii minime de vechime:
a)5 ani vechime în functia de judecator sau procuror, pentru promovarea în functiile de judecator de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat; b) 6 ani vechime în functia de judecator sau procuror, pentru promovarea în functiile de judecator de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta; c) 8 ani vechime în functia de judecator sau procuror, pentru promovarea în functia de procuror la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
68.La articolul 44, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
(1^1)La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecatorul sau procurorul a fost avocat.
69.Articolul 45 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 45. – Judecatorii şi procurorii care indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovarii pe loc, în limita numarului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.
70.Articolul 46 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 46. – (1) Concursul de promovare consta în probe scrise, cu caracter teoretic şi practic.
(2)Probele constau în:
a)în functie de specializare, una dintre urmatoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept international privat;
b)jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie şi jurisprudenta Curtii Constitutionale;
c)jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenta Curtii de Justiţie a Comunitatilor Europene;
d)procedura civila sau procedura penala, în functie de specializarea judecatorului sau procurorului.
(3)Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecatorilor şi procurorilor.
(4)Dispozitiile art. 29 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
71.Articolul 47 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 47. – În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecatorilor şi procurorilor declarati admisi.
72.La Capitolul V al Titlului II, titlul Secţiunii a 2-a se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Secţiunea a 2-a Numirea în functiile de conducere din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel şi parchetelor corespunzătoare".
73.Articolul 48 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 48. – (1) Numirea în functiile de presedinte şi vicepresedinte la judecatorii, tribunale, tribunale specializate şi curti de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Pot participa la concurs sau examen judecatorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani şi indeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
(3)Judecatorii îşi depun candidaturile insotite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(4)Concursul sau examenul consta în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice functiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma raspunderea, rezistenta la stres şi un test psihologic.
(5)Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi este formata din 2 judecatori de la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, 2 judecatori de la curtile de apel şi 3 specialisti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuti în vedere, în principal, judecatorii care au urmat cursuri de management.
(6)Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătorești, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
(7)Consiliul Superior al Magistraturii valideaza rezultatul concursului sau examenului şi numeste judecatorii în functiile de conducere în termen de 15 zile de la data afisarii rezultatelor finale. Dispozitiile art. 29 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(8)Numirea judecatorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs, sau, după caz, au fost declarati admisi la examen în functiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9)Numirea judecatorilor în celelalte functii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui instanţei.
(10)Nu pot fi numiti în functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa indeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(11)Judecatorii care participa la concurs sau examen, precum şi cei propusi pentru o functie de conducere sunt obligati sa dea o declaratie pe proprie raspundere din care să rezulte că nu au facut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaratie de interese care se actualizeaza anual sau în termen de 15 zile de la aparitia unei schimbari sau de la data la care judecatorul a luat cunoştinţa despre aceasta.
(12)Înainte de numirea în functiile de conducere, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecatorul a facut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
(13)Evidenta posturilor vacante de conducere de la instantele judecătorești este publică şi disponibila permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afisare la sediile instanţelor judecătorești.
(14)Numirea în functii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.
74.După articolul 48, se introduce un nou articol, articolul 48^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 48^1. – (1) Numirea în functiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecatorie şi de adjuncţi ai acestora, se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de cate ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani şi indeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
(3)Procurorii îşi depun candidaturile insotite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(4)Dispozitiile art. 48 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(5)Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi este formata din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curtile de apel şi 3 specialisti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuti în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.
(6)Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
(7)Consiliul Superior al Magistraturii valideaza rezultatul concursului sau examenului şi numeste procurorii în functiile de conducere în termen de 15 zile de la data afisarii rezultatelor finale. Dispozitiile art. 29 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(8)Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs, sau, după caz, au fost declarati admisi la examen în functiile pentru care au candidat, se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9)Numirea în celelalte functii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie.
(10)Pentru numirea în functiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmeaza să fie numit procurorul.
(11)Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) şi (14) se aplică în mod corespunzător şi în cazul, numirii procurorilor în functiile de conducere.
(12)Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibila permanent pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afisare la sediile parchetelor.
75.Articolul 49 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 49. – (1) Pentru numirea în functii de conducere, sunt necesare urmatoarele condiţii minime de vechime:
a)pentru functia de presedinte şi vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecatorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în functia de judecator sau procuror;
b)pentru functia de presedinte şi vicepresedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi presedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror sef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 6 ani în functia de judecator sau procuror;
c)pentru functia de presedinte, vicepresedinte, presedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror sef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani în functia de judecator sau procuror.
(2)La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecatorul sau procurorul a fost avocat.
(3)Pentru numirea în functii de conducere, judecatorul şi procurorul trebuie să aibă dreptul sa functioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care urmeaza să fie numit în functia de conducere.
76.Articolul 50 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 50. – (1) La încetarea mandatului functiei de conducere judecatorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de art. 48, art. 48^1 şi art. 49, o functie de conducere la aceeasi instanţa sau la acelasi parchet ori la alta instanţa sau parchet ori revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instanţa sau parchet unde au dreptul sa functioneze potrivit legii.
(2)Revocarea din functia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instanţei, pentru urmatoarele motive:
a)în cazul în care nu mai indeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în functia de conducere;
b)în cazul exercitarii necorespunzatoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilitatilor şi aptitudinile manageriale;
c)în cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare.
(3)La verificarea organizarii eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, urmatoarele criterii: folosirea adecvata a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesitatilor, gestionarea situaţiilor de criza, raportul resurse investite-rezultate obtinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregatirii şi perfectionarii profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.
(4)La verificarea comportamentului şi comunicarii vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecatorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte institutii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenta actului de conducere.
(5)La verificarea asumării responsabilitatii vor fi avute în vedere, în principal, indeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secventiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizarii pe criterii obiective a cauzelor.
(6)La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapida.
(7)Revocarea din functia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
77.La Capitolul V al Titlului II, titlul Secţiunii a 3-a se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Secţiunea a 3-a Promovarea în functia de judecator la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi numirea în functiile de conducere din cadrul Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie"
78.Articolul 51 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 51. – (1) Promovarea în functia de judecator la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au indeplinit functia de judecator în ultimii 2 ani la tribunale sau curti de apel, au obţinut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionala şi au o vechime în functia de judecator sau procuror de cel puţin 12 ani.
(2)Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(3)Evidenta posturilor vacante de judecator la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie este publică şi disponibila permanent pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.
(4)Judecatorii care indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru functia de judecator la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, insotite de orice inscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, care le analizeaza şi le inainteaza Consiliului Superior al Magistraturii, insotite de un raport consultativ asupra promovarii, în termen de 10 zile de la primire.
79.Articolul 52 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 52. – (1) Preşedintele, vicepresedintele şi presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie sunt numiti de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie care au functionat la această instanţă cel puţin 2 ani.
(2)Preşedintele României nu poate refuza numirea în functiile de conducere prevăzute la alin. (1) decat motivat, aducand la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3)Numirea în functiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată.
(4)Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(5)Judecatorii Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie care indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru functia de presedinte sau vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie ori presedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de secţie a devenit vacanta.
(6)Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie se face de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunarii generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 50 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
80.Articolul 53 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 53. – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul sef al Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism şi adjunctii acestora, sunt numiti de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în functia de judecator sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singură dată.
(2)Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(3)Preşedintele României poate refuza motivat numirea în functiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducand la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(4)Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, după caz a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie ori a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 50 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
81.După articolul 53 se introduce un nou articol, articolul 53^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 53^1. – (1) Numirea în celelalte functii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticoruptie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, după caz.
(2)Pentru numirea în functiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticoruptie, unde urmeaza să fie numit procurorul.
(3)Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(4)Revocarea din functiile de conducere a procurorilor numiti potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie ori, după caz, a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru motivele prevăzute la art. 50 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
(5)Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulata din oficiu sau la sesizarea adunarilor generale ori a conducătorilor sectiilor ori, după caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticoruptie.
82.Articolul 54 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 54. – La încetarea mandatului pentru functiile de conducere prevăzute la art. 52, 53 şi 53^1, judecatorii sau procurorii revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instanţa sau parchet unde au dreptul sa functioneze potrivit legii.
83.La Titlul II, Capitolul VI se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Capitolul VI Delegarea, detasarea şi transferul
Art. 55. - (1) În cazul în care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscripţia acelei curti de apel, poate delega, judecatori de la alte instante din circumscripţia mentionata, cu acordul scris al acestora.
(2)Delegarea judecatorilor de la judecatorii, tribunale şi tribunale specializate în circumscripţia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel în circumscripţia careia se cere delegarea şi cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia funcţionează.
(3)Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel.
(4)Delegarea în functii de conducere a judecatorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecatorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, până la ocuparea functiei prin numire în condiţiile prezentei legi.
(5)Delegarea în functiile de conducere de la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie a judecatorilor de la această instanţă, se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie.
(6)Delegarea judecatorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an şi poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 90 de zile.
(7)În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în functii de conducere, de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an.
(8)Delegarea procurorilor poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 90 de zile.
(9)Pe perioada delegării judecatorii şi procurorii beneficiaza de toate drepturile prevăzute de lege pentru functia în care sunt delegaţi. Când salariul şi celelalte drepturi banesti prevăzute pentru functia în care este delegat judecatorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizatia de încadrare lunara şi celelalte drepturi banesti.
Art. 56. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice functii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor institutii.
(2)Durata detaşării este cuprinsa între 6 luni şi 3 ani. Detasarea se prelungeste o singură dată, pentru o durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3)În perioada detaşării, judecatorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecator sau procuror şi beneficiaza de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detasat. Când salariul şi celelalte drepturi banesti prevăzute pentru functia în care este detasat judecatorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizatia de încadrare lunara şi celelalte drepturi banesti.
(4)Perioada detaşării constituie vechime în functia de judecator sau procuror.
(5)După încetarea detaşării, judecatorul sau procurorul revine în functia deţinută anterior.
Detasarea nu se poate face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii.
Art. 58. - Transferul judecatorilor şi procurorilor de la o instanţa la alta instanţa sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publică se aproba, la cererea celor în cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 59. - (1) La cererea motivata, judecatorii pot fi numiti în functia de procuror, iar procurorii în functia de judecator, prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.
(2)Pentru numirea în functiile prevăzute la alin. (1), candidatii vor sustine un interviu în faţa secţiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecatori şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecatorilor care solicită numirea ca procuror.
(3)Preşedintele României nu poate refuza numirea în functiile prevăzute la alin. (1) decat motivat, aducand la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului."
84.La Titlul II, titlul Capitolului VII se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Capitolul VII Suspendarea din functie şi încetarea functiei de judecator şi procuror"
85.Articolul 60 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 60. – (1) Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie în urmatoarele cazuri:
a)când a fost pusa în miscare actiunea penala împotriva sa prin ordonanţa sau rechizitoriu;
b)când sufera de o boala psihica, care îl împiedica să-şi exercite functia în mod corespunzător.
(2)Suspendarea din functie a judecatorilor şi procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3)În perioada suspendarii din functie, judecatorului şi procurorului nu i se platesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime în magistratura.
(4)În perioada suspendarii din functie, judecatorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 6 şi 7.
86.Articolul 61 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 61. – (1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată judecatorului sau procurorului şi conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din functie.
(2)Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penala, încetarea urmaririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecator sau procuror, suspendarea din functie inceteaza, iar acesta este repus în situaţia anterioara, i se platesc drepturile banesti de care a fost lipsit pe perioada suspendarii din functie şi i se recunoaste vechimea în magistratura pentru această perioadă.
87.Articolul 62 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 62. – (1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b), boala psihica se constata printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea presedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din functie se dispune pe perioada recomandata de comisia medicală de specialitate, numita în condiţiile art. 13 alin. (2) lit. e).
(2)După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize poate hotari încetarea suspendarii şi repunerea în functie a judecatorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibila, propune eliberarea din functie potrivit legii.
(3)În perioada suspendarii, judecatorului sau procurorului i se platesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.
88.Articolul 63 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 63. – (1) Judecatorii şi procurorii sunt eliberati din functie în urmatoarele cazuri:
a)demisie;
b)pensionare, potrivit legii;
c)transfer intr-o alta functie, în condiţiile legii;
d)incapacitate profesionala;
e)ca sanctiune disciplinara;
f)condamnarea definitivă a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune;
g)incalcarea dispoziţiilor art. 6^2;
h)nepromovarea examenului prevăzut la art. 31 alin. (14);
i)neindeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 13 alin. (2) lit.a), c) şi e).
(2)Eliberarea din functie a judecatorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Trecerea în rezerva sau în retragere a judecatorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, după eliberarea din functie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din functie se face după trecerea în rezerva sau, după caz, în retragere.
(4)Eliberarea din functie a judecatorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
(5)În cazul în care judecatorul sau procurorul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devina efectiva, dacă prezenta judecatorului sau procurorului este necesară.
(6)Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.
89.Articolul 64 se abroga.
90.La articolul 65, alineatele (1) şi (3) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
Art. 65. – (1) Prim-magistratul-asistent, magistratii-asistenti şefi şi magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie se bucura de stabilitate.
(3)Condiţiile generale de numire a magistratilor-asistenti sunt cele prevăzute pentru functia de judecator şi procuror.
91.La articolul 65, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
(4)Dispozitiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesionala continua şi evaluarea periodica, drepturile şi indatoririle, precum şi raspunderea disciplinara a judecatorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistratilor-asistenti.
92.La articolul 66, alineatul (4) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
(4)Magistratii-asistenti gradul III pot fi numiti, prin concurs, şi dintre avocati, notari, precum şi grefieri cu studii superioare juridice de la curtile de apel şi Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani.
93.Titlul III se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Titlul III Drepturile şi indatoririle judecatorilor şi procurorilor
Art. 72. - Stabilirea drepturilor judecatorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de raspunderea şi complexitatea functiei de judecator şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste functii şi urmareste garantarea independentei şi imparţialităţii acestora.
Art. 73. - (1) Pentru activitatea desfăşurată, judecatorii şi procurorii au dreptul la o remuneratie stabilita în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu functia deţinută, cu vechimea în magistratura şi cu alte criterii prevăzute de lege.
(2)Drepturile salariale ale judecatorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecatorilor şi procurorilor se stabileste prin lege speciala.
(3)Salarizarea judecatorilor Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie se stabileste prin legea privind indemnizatiile pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publică.
(4)Judecatorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi oblibaţiile ce decurg din aceasta calitate.
(5)Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecatorilor şi procurorilor militari se asigura de Ministerul Apararii Naţionale, în concordanta cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătorești şi cu reglementarile referitoare la drepturile materiale şi banesti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.
(6)Acordarea gradelor militare şi inaintarea în grad a judecatorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apararii Naţionale.
Art. 74. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apara judecatorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenta sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
(2)Judecatorii sau procurorii care considera ca independenta şi imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesionala se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune masurile necesare, conform legii.
Art. 75. - Judecatorii şi procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internationale, în scopul apararii intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 10 alin. (3).
Art. 76. - (1) Judecatorii şi procurorii în functie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva amenintarilor, violentelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
(2)Masurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Art. 77. - (1) Judecatorii şi procurorii beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile bugetare ale Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul judecatorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii Naţionale, pentru viaţa, sănătate şi bunuri, dacă sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrati în aceste functii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.
(2)La eliberarea din functie, asigurarea prevăzută la alin. (1) inceteaza.
(3)Asigurarea prevăzută la alin. (1) se realizează în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)Judecatorii şi procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevăzută la alin. (1).
(5)Prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de asigurări a judecatorilor şi procurorilor.
(1)Judecatorii şi procurorii beneficiaza anual de un concediu de odihnă platit de 35 de zile lucratoare.
(2)Judecatorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate platite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în tara sau în strainatate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plata, potrivit Regulamentului privind concediile judecatorilor şi procurorilor.
(3)Judecatorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislatia în vigoare.
(4)În perioada concediului de crestere a copilului în vârsta de până la 2 ani, judecatorii sau procurorii au dreptul la o indemnizatie în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acordă acest concediu.
(5)Judecatorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi sotul sau sotia şi copiii aflati în întreţinerea acestora beneficiaza în mod gratuit de asistenţa medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectarii dispoziţiilor legale privind plata contributiei la asigurarile sociale.
(6)Judecatorii şi procurorii au dreptul la inchirierea locuintelor de serviciu. Locuintele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumparate de judecatori, procurori sau orice alti salariati ai acestor institutii.
(7)În cazul pensionarii pentru limita de vârsta, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi după caz, sotul, ori sotia acestuia, îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vietii.
Art. 79. - Judecatorii şi procurorii beneficiaza anual de 6 calatorii în tara dus-intors, gratuite, la transportul pe calea ferata clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 calatorii în tara dus-intors, în cazul în care deplasarea se efectueaza cu autoturismul.
Art. 80. - (1) Judecatorii şi procurorii cu vechime continua în magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii.
(2)Indemnizatia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecator sau procuror şi se înregistrează, potrivit legii.
(3)Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabileste prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului judecatorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizatie beneficiaza sotul/sotia şi copiii care se afla în întreţinerea acestuia la data decesului.
Art. 81. - (1) Judecatorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionarii.
(2)Judecatorii şi procurorii sunt pensionati la cerere, înainte de implinirea varstei prevăzute de lege şi beneficiaza de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste functii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecatorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.
(3)Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani în functia de judecator sau procuror, la cuantumul pensiei se adauga cate 1%, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionarii.
(4)De pensia de serviciu beneficiaza şi judecatorii şi procurorii cu o vechime în magistratura între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micsorat cu 1% pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrală.
(5)Persoanele care indeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în functia de judecator sau procuror beneficiaza de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionarii au o alta ocupatie. În acest caz, pensia se stabileste pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecator sau procuror în functie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.
(6)De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functia de judecator sau procuror din motive neimputabile.
(7)Judecatorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau pensia militara de serviciu.
(8)Judecatorii şi procurorii care beneficiaza de pensie de serviciu, potrivit alin. (1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Art. 82. - Judecatorii şi procurorii de la toate instantele, precum şi magistratii-asistenti de la Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridica prevăzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi mentinuti în functie după implinirea varstei de pensionare prevăzută de lege.
Art. 83. - Sotul supravietuitor şi copiii judecatorilor şi procurorilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiaza de pensie de urmas dacă indeplinesc condiţiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurarilor sociale se suporta din bugetul de stat.
(2)Pensiile de serviciu ale judecatorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmas prevăzute la art. 83 se actualizeaza anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecatorilor şi procurorilor în activitate.
(3)Dispozitiile alin. (2) se aplică şi judecatorilor sau procurorilor pensionari, precum şi persoanelor care beneficiaza de pensia de urmas prevăzută la art. 83.
Art. 85. - Constituie vechime în magistratura perioada în care judecatorul, procurorul, personalul de specialitate juridica prevăzut la art. 86 alin. (1) sau magistratul-asistent a indeplinit functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecator financiar, judecator financiar inspector, procuror financiar şi consilier în sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridica prevăzut la art. 86 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a indeplinit functii de specialitate juridica în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.
Art. 86. - (1) Pe durata indeplinirii functiei, personalul de specialitate juridica din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecatorilor şi procurorilor în ceea ce priveste drepturile şi indatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispozitiile prezentei legi aplicandu-se în mod corespunzător, cu excepţia dreptului prevăzut de art. 81 alin. (2).
(2)Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sanctiunilor disciplinare se fac prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1).
(1)Pentru merite deosebite în activitate, judecatorii şi procurorii pot fi distinsi cu Diploma Meritul Judiciar.
(2)Diploma Meritul Judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecatori şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori.
Modelul diplomei şi modul de confectionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.
(1)Judecatorii şi procurorii sunt datori să se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în profesie şi în societate.
(2)Relatiile judecatorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazeaza pe respect şi buna-credinta.
Art. 90. - (1) Judecatorii şi procurorii sunt obligati sa rezolve lucrarile în termenele stabilite şi sa solutioneze cauzele în termen rezonabil, în functie de complexitatea acestora şi să respecte secretul profesional.
(2)Judecatorul este obligat sa pastreze secretul deliberarilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitarii functiei.
(1)Judecatorii şi procurorii sunt obligati să aibă, în timpul sedintelor de judecată, ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
(2)Ţinuta vestimentara se stabileste prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi se asigura în mod gratuit.
Judecatorii şi procurorii sunt obligati să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaratia de avere şi declaratia de interese."
94.Denumirea Titlului IV se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Titlul IV Raspunderea judecatorilor şi procurorilor"
95.Articolul 93 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 93. – Judecatorii şi procurorii raspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
96.După articolul 93, se introduce un nou articol, articolul 93^1, cu urmatorul cuprins:
Art. 93^1. – (1) Judecatorii, procurorii şi magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)În caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii şi magistratii-asistenti pot fi retinuti şi supuşi perchezitiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.
97.La articolul 94, alineatele (2), (4), (5) şi (7) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
(2)Raspunderea statului este stabilita în condiţiile legii şi nu inlatura raspunderea judecatorilor şi procurorilor care şi-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(4)Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite în alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, raspunderea penala sau disciplinara, după caz, a judecatorului sau procurorului pentru o faptă savarsita în cursul judecatii procesului şi dacă aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.
(5)Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la savarsirea erorii judiciare de către judecator sau procuror.
(7)După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o actiune în despăgubiri împotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
98.La articolul 95, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 95. – (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori savarsirea de către acestia a unor abateri disciplinare.
99.La Titlul IV, titlul Capitolului II se modifica şi va avea urmatorul cuprins: "Capitolul II Raspunderea disciplinara a judecatorilor şi procurorilor"
100.Articolul 96 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 96. – (1) Judecatorii şi procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.
(2)Raspunderea disciplinara a judecatorilor şi procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
101.La articolul 97, literele a), c), f), g), i), j), k), l) şi m) se modifica şi vor avea urmatorul cuprins:
a)incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilităţi şi interdictii privind judecatorii şi procurorii;
c)interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetatenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecator sau procuror;
f)nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor;
g)refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;
i)refuzul nejustificat de a îndeplini o indatorire de serviciu;
j)exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta dacă fapta nu constituie infractiune;
k)efectuarea cu intarziere a lucrărilor, din motive imputabile;
l)absentele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;
m)atitudinea nedemna în timpul exercitarii atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocati, experti, martori sau justiţiabili;
102.Literele b) şi h) ale articolului 97 se abroga.
103.La articolul 97, după litera m) se introduc literele n), o) şi p), cu urmatorul cuprins:
n)neindeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de baza la instanţa sau parchetul la care funcţionează;
o)nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
p)participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor în condiţiile legii.
104.Articolul 98 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 98. – Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor şi procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a)avertismentul;
b)diminuarea indemnizatiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o luna la 3 luni;
c)mutarea disciplinara pentru o perioadă de la o luna la 3 luni la o instanţa sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiasi curti de apel ori în circumscripţia aceluiasi parchet de pe lângă acestea;
d)excluderea din magistratura.
105.Articolul 100 se abroga.
106.Articolul 102 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 102. – Judecatorii şi procurorii care au, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, norma de baza la institutii de invatamant superior juridic, au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de baza la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori sa renunte la calitatea de judecator sau procuror.
107.La articolul 103, alineatul (1) se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 103. – (1) Judecatorii şi procurorii în functie, precum şi personalul de specialitate juridica prevăzut la art. 86 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratura potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează aceasta vechime.
108.Articolul 104 se abroga.
109.Articolul 105 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 105. – (1) Judecatorii şi procurorii militari care îşi continua activitatea la instantele şi parchetele militare, redistribuiti pe functii inferioare, îşi păstrează drepturile salariale de care beneficiaza la data redistribuirii. Celelalte dispozitii ale prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi judecatorilor şi procurorilor militari.
(2)Transferul judecatorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face la instante şi parchete civile de grad egal, potrivit optiunii exprimate, în limita posturilor disponibile.
110.Articolul 106 se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
Art. 106. – Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:
a)Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minima de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
b)Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;
c)Regulamentul privind examenul de capacitate al judecatorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minima de promovare a examenului de capacitate al judecatorilor stagiari şi al procurorilor stagiari;
d)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratura;
e)Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesionala continua a judecatorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obtinute;
f)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecatorilor şi procurorilor;
g)Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în functii de conducere a judecatorilor şi procurorilor;
h)Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecatorilor şi procurorilor;
i)Regulamentul privind concediile judecatorilor şi procurorilor.
(1)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecatorilor şi procurorilor se aproba de Consiliul Superior, al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi intră în vigoare la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizeaza şi se aproba în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3)În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea Guvernului prevăzută la art. 77 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.
La implinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, cu modificările ulterioare, se abroga.
(1)Comisiile pentru primul concurs sau examen privind functiile de conducere de la instante şi parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în functii de conducere a judecatorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii şi afisat pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casatie şi Justiţie şi Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor judecătorești şi parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.
(3)În 30 de zile de la publicarea Regulamentului prevăzut la alin. (3) se organizeaza concurs sau examen pentru numirea în functiile de conducere de la curtile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeasi data se organizeaza concurs sau examen pentru ocuparea functiilor de conducere de la judecatorii şi parchetele de pe lângă acestea. Dispozitiile art. 48 alin. (7) şi ale art. 48^1 alin. (7) se aplică în mod corespunzător.
(4)Numirea în functiile de conducere de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecatorii, precum, şi de la parchetele de pe lângă acestea, pentru care se aplică procedura prevăzută la art. 48 alin. (9) şi art. 48^1 alin. (9) se face în termen de 30 de zile de la numirea în functiile de conducere a judecatorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevăzute la alin. (4).
(5)Nerespectarea termenelor şi a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinara.
(1)Judecatorii şi procurorii care, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, indeplinesc condiţiile de pensionare pentru limita de vârsta, vor fi eliberati din functie la implinirea unui termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Consiliul Superior al Magistraturii va lua masurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevăzute la alin. (1).
Judecatorii şi procurorii care nu au renuntat la norma de baza la institutii de invatamant superior juridic, potrivit art. 102 din Legea nr. 303/2004, sunt obligati să-şi transfere norma de baza la instanţa sau parchetul la care funcţionează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(1)Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor şi personalul auxiliar de specialitate depun declaratiile prevăzute la art. 6 alin. (3) sau, după caz, art. 6^1 şi art. 6^2 din Legea nr. 303/2004, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile prevăzute la art. 6^1 din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica declaratiile prevăzute la art. 6^2 din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Dispozitiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 se aplică şi magistratilor-asistenti ai Curtii Constitutionale şi personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor şi procurorilor prevăzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi functionarea Curtii Constitutionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Litera a) a articolului 28 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi va avea urmatorul cuprins:
a)personalului de specialitate juridica prevăzut în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia functiilor de demnitate publică numite, altele decat cele ocupate de judecatori şi procurori detasati;
La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga:
a)articolele 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;
b)articolul 8 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004.
La data intrarii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrara se abroga.
Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
Această lege a fost adoptata în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constitutia României, republicată, în urma angajarii raspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputatilor şi a Senatului şi în condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată, în sedinta comuna din 13 iulie 2005.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE
PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Bucureşti, 19 iulie 2005,
Nr. 247.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 31 mar. 2006 și 30 iun. 2006.
Deschide forma actuală