Lege nr. 122 din 4 mai 2006 (actualizată)

Lege nr. 122 din 4 mai 2006 (actualizată) · J Legislație

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1Obiectul de reglementare

Prezenta lege stabileşte regimul juridic al străinilor care solicită protecţie internaţională în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai protecţiei internaţionale în România, procedura de acordare, încetare şi anulare a protecţiei internaţionale în România, procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil, precum şi condiţiile de acordare, excludere şi încetare a protecţiei temporare.

Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 2Definirea termenilor

(1)În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a)formă de protecţie - protecţia internaţională sau protecţia temporară, acordate de statul român;

Lit. a) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

a^1)protecţie internaţională - statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecţie subsidiară;

Lit. a^1) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. II din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.

a^2)beneficiar al protecţiei internaţionale - cetăţeanul străin sau apatridul căruia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecţia subsidiară, în condiţiile prezentei legi;

Lit. a^2) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

b)solicitant sau solicitant de azil - cetăţeanul străin sau apatridul care şi-a manifestat voinţa de a obţine protecţie internaţională în România, atât timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat;

Lit. b) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

b^1)solicitant care necesită garanţii procedurale speciale - solicitant de protecţie internaţională a cărui capacitate de a beneficia de drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile prevăzute de prezenta lege este limitată ca urmare a unor circumstanţe individuale care se pot datora, printre altele, vârstei, sexului, orientării sexuale, identităţii de gen, unei dizabilităţi, unei boli grave, unor afecţiuni sau tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală etc.;

Lit. b^1) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

b^2)solicitant care necesită condiţii de primire speciale - persoană vulnerabilă, în conformitate cu art. 5^1, care are nevoie de garanţii speciale pentru a beneficia de drepturi şi a-şi îndeplini obligaţiile în conformitate cu prezenta lege;

Lit. b^2) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

c)străin - cetăţeanul străin sau apatridul;

d)cerere pentru acordarea protecţiei internaţionale sau cerere de azil - solicitarea făcută de un cetăţean străin sau de un apatrid în scopul obţinerii protecţiei internaţionale din partea statului român, atât timp cât nu solicită în mod explicit un alt tip de protecţie care poate face obiectul unei cereri separate;

Lit. d) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

e)ţară de origine - ţară al cărei cetăţean este, în cazul cetăţeanului străin, sau, dacă acesta deţine mai multe cetăţenii, fiecare ţară al cărei cetăţean este, iar în cazul apatrizilor, ţara sau ţările în care aceştia îşi au reşedinţa obişnuită;

f)procedura de azil - totalitatea actelor şi formalităţilor îndeplinite, precum şi a activităţilor desfăşurate de autorităţile competente, în vederea recunoaşterii statutului de refugiat sau, după caz, a acordării protecţiei subsidiare;

f^1)refugiat - cetăţeanul străin sau apatridul care îndeplineşte condiţiile prevăzute în Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenţia de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;

Lit. f^1) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

g)statut de refugiat - formă de protecţie internaţională prin care statul român recunoaşte calitatea de refugiat, în condiţiile prezentei legi;

Lit. g) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

h)protecţie subsidiară - formă de protecţie internaţională acordată de statul român, în condiţiile prezentei legi;

Lit. h) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

i)protecţie temporară - procedură cu caracter excepţional menită să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din ţări terţe care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie imediată şi temporară unor astfel de persoane, în special dacă există şi riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie;

j)membri de familie - în măsura în care, la data depunerii cererii de către solicitantul principal, familia există în ţara de origine, următorii membri de familie ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare:

(i)soţul sau, după caz, soţia beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare;

(ii)copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare sau copiii minori ai soţului/soţiei beneficiarului, cu condiţia ca aceştia să fie necăsătoriţi, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptaţi potrivit legislaţiei naţionale a ţării de origine;

Pct. (ii) a lit. j) a alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(iii)tatăl sau mama beneficiarului de protecţie internaţională sau o altă persoană majoră care este responsabilă pentru acesta potrivit legii române, atunci când respectivul beneficiar este minor şi necăsătorit.

Pct. (iii) a lit. j) a alin. (1) al art. 2 a fost introdus de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

k)minor - cetăţeanul străin sau apatridul care nu a împlinit vârsta de 18 ani;

Lit. k) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

k^1)minor neînsoţit - minorul, cetăţean străin sau apatrid, care intră pe teritoriul României neînsoţit de părinţi sau de o persoană majoră care să fie responsabilă pentru acesta potrivit legii române şi nu este luat efectiv în îngrijire de o astfel de persoană, precum şi minorul care este lăsat neînsoţit după ce a intrat pe teritoriul României;

Lit. k^1) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

l)persoane strămutate - cetăţeni ai ţărilor terţe sau apatrizi care au fost nevoiţi să îşi părăsească ţările ori regiunile de origine sau au fost evacuaţi, în special ca răspuns al apelului organizaţiilor internaţionale, şi care nu se pot întoarce în condiţii de siguranţă datorită situaţiei care persistă în acea ţară, care se pot încadra în domeniul de aplicare a art. 1 lit. A din Convenţia de la Geneva sau a altor instrumente naţionale ori internaţionale pe care România este obligată să le respecte, prin care se acordă protecţie internaţională, în special:

(i)persoane care au părăsit zone de conflict armat sau de violenţă generalizată;

(ii)persoane expuse riscurilor majore sau care au fost victime ale încălcărilor sistematice ori generalizate ale drepturilor lor;

m)flux masiv - sosirea în Uniunea Europeană a unui număr mare de persoane strămutate care vin dintr-o ţară sau dintr-o zonă geografică specifică, indiferent dacă sosirea lor în Uniunea Europeană a fost spontană ori ajutată;

n)zona de tranzit - suprafaţa situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată staţionării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport şi a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internaţionale, prin zonă de tranzit se înţelege suprafaţa situată între punctul de îmbarcare/debarcare şi locurile destinate efectuării controlului pentru trecerea frontierei;

o)centru de cazare - orice spaţiu folosit pentru cazarea colectivă a solicitanţilor de azil.

p)condiţii de primire - ansamblul măsurilor luate de statul român în favoarea solicitanţilor de protecţie internaţională, în conformitate cu prezenta lege;

Lit. p) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

q)condiţii materiale de primire - asistenţa acordată solicitanţilor de protecţie internaţională, incluzând cazare, hrană, materiale de întreţinere şi igienă, îmbrăcăminte şi încălţăminte, transport, care pot fi acordate în natură, sub formă de alocaţii financiare sau tichete ori printr-o combinaţie a acestor 3 elemente, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Lit. q) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2)În implementarea criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate în unul dintre statele membre de către un străin, se utilizează definiţiile prevăzute în:

a)Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, denumit în continuare Regulamentul Dublin;

b)Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului «Eurodac» pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid şi privind cererile autorităţilor de aplicare a legii din statele membre şi a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/2011 de instituire a Agenţiei europene pentru gestionarea operaţională a sistemelor informatice la scară largă, în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, denumit în continuare Regulamentul Eurodac.

Alin. (2) al art. 2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 3Oficiul Român pentru Imigrări

Denumirea art. 3 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(1)Abrogat.

Alin. (1) al art. 3 a fost abrogat de subpct. 1, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.

(3)Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea, funcţionarea şi întreţinerea centrelor prevăzute la alin. (2) se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.

(3^1)În aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, Inspectoratul General pentru Imigrări poate să folosească interpreţi şi traducători autorizaţi în condiţiile Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, pentru efectuarea interpretării şi/sau traducerii în şi din limbi străine, să solicite efectuarea de expertize medico-legale sau de altă natură, precum şi să consulte specialişti.

Alin. (3^1) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3^2)Plata interpreţilor şi traducătorilor prevăzuţi la alin. (3^1) se face în condiţiile Legii nr. 178/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Alin. (3^2) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3^3)Interpreţii şi traducătorii prevăzuţi la alin. (3^1) care se deplasează în altă localitate decât cea de domiciliu, pentru efectuarea lucrărilor solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări, beneficiază de cheltuieli de transport şi, după caz, de cazare şi indemnizaţie de delegare, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în unităţile bugetare.

Alin. (3^3) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3^4)În cazul în care nu sunt identificaţi sau nu pot fi utilizaţi interpreţi sau traducători autorizaţi în condiţiile Legii nr. 178/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Inspectoratul General pentru Imigrări poate folosi persoane de încredere care cunosc limbile din/şi în care se face traducerea şi/sau interpretarea limbii respective, dispoziţiile alin. (3^2) şi (3^3) aplicându-se în mod corespunzător. În cazul folosirii persoanelor de încredere pentru traducere şi/sau interpretare este necesar consimţământul solicitantului de protecţie internaţională.

Alin. (3^4) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(4)Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, este responsabil de contribuţia voluntară a României la bugetul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Alin. (4) al art. 3 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(5)În baza deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene sau al acordurilor bilaterale încheiate de România cu alte state membre ale Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, poate propune preluarea de către România a următoarelor categorii de străini:

a)refugiaţi aflaţi pe teritoriul unor state terţe, al căror statut a fost recunoscut potrivit Convenţiei de la Geneva;

b)solicitanţi de azil sau beneficiari ai protecţiei subsidiare acordate de un stat membru al Uniunii Europene.

Alin. (5) al art. 3 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(5^1)Numărul şi condiţiile de preluare a străinilor prevăzuţi la alin. (5) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane au aceleaşi drepturi şi obligaţii în România ca şi solicitanţii care au depus o cerere de azil în România, respectiv beneficiarii de protecţie internaţională în România.

Alin. (5^1) al art. 3 a fost introdus de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(6)Inspectoratul General pentru Imigrări participă cu experţi la constituirea echipelor de sprijin pentru azil, precum şi la orice alte activităţi organizate potrivit Regulamentului (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 mai 2010 privind înfiinţarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 29 mai 2010.

Alin. (6) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(7)Inspectoratul General pentru Imigrări cooperează cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne şi cu alte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în vederea asigurării resurselor logistice şi a personalului pentru participarea la activităţile organizate potrivit Regulamentului (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului, potrivit cerinţelor Biroului European de Sprijin pentru Azil, denumit în continuare BESA.

Alin. (7) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(8)Drepturile de diurnă, cazarea şi cele aferente deplasării din România către statul membru gazdă şi din statul membru gazdă către România, de care beneficiază experţii care participă la activităţile organizate potrivit Regulamentului (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Alin. (8) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(9)Inspectoratul General pentru Imigrări întocmeşte şi revizuieşte planul de acţiune preventivă, din proprie iniţiativă sau la sesizarea Comisiei Europene în condiţiile prevăzute de Regulamentul Dublin. În vederea întocmirii, revizuirii şi punerii în aplicare a acestui plan, Inspectoratul General pentru Imigrări poate solicita sprijinul Comisiei Europene, al altor state membre, al BESA şi al altor agenţii competente ale Uniunii Europene. Planul de acţiune preventivă şi revizuirile acestuia se aprobă de către ministrul afacerilor interne.

Alin. (9) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(10)La solicitarea Comisiei Europene, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, întocmeşte şi revizuieşte planul de acţiune în vederea gestionării situaţiilor de criză apărute în funcţionarea sistemului de azil din România, în conformitate cu Regulamentul Dublin. Întocmirea, revizuirea şi punerea în aplicare a planului se realizează în colaborare cu Comisia Europeană şi BESA. Planul de acţiune în vederea gestionării situaţiilor de criză şi revizuirile acestuia se aprobă de către Guvern, prin memorandum, la propunerea ministrului afacerilor interne.

Alin. (10) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(11)Inspectoratul General pentru Imigrări organizează şi coordonează desfăşurarea activităţilor BESA derulate pe teritoriul României.

Alin. (11) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Capitolul IIPrincipii şi garanţii procedurale

Articolul 4Accesul la procedura de azil

Autorităţile competente asigură accesul la procedura de azil oricărui cetăţean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontieră, din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului român, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 50^1, art. 91 alin. (2) lit. b), art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2), art. 97 alin. (2) şi la art. 120 alin. (2) lit. a).

Art. 4 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 5Nediscriminarea

Dispoziţiile prezentei legi se aplică fără discriminare, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boala cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată, de situaţia materială, de statutul la naştere ori de statutul dobândit sau de orice altă distincţie.

Articolul 5^1Situaţia persoanelor vulnerabile

(1)Aplicarea dispoziţiilor prezentei legi se realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale persoanelor vulnerabile.

(2)În categoria persoanelor vulnerabile sunt incluşi minorii, minorii neînsoţiţi, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinţii singuri însoţiţi de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de afecţiuni grave, persoanele cu afecţiuni mintale şi persoanele care au fost supuse torturilor, violurilor sau altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală, ori aflate în alte situaţii speciale.

(3)Pentru scopurile prezentei legi apartenenţa la categoria persoanelor vulnerabile se determină după depunerea cererii de azil, cât mai curând posibil, de către specialişti din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pe baza unei evaluări individuale. În vederea realizării evaluării individuale şi a luării măsurilor adecvate pentru asigurarea drepturilor şi garanţiilor prevăzute de prezenta lege, autorităţile competente acordă sprijin de specialitate, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări.

(4)În situaţia în care au fost identificate persoane vulnerabile cu nevoi speciale, personalul de specialitate al Inspectoratului General pentru Imigrări realizează evaluări în scopul identificării nevoilor speciale şi dispune măsurile adecvate în scopul asigurării drepturilor şi garanţiilor prevăzute de prezenta lege pe durata procedurii de azil.

(5)În faza administrativă a procedurii de azil, actele întocmite anterior constatării nevoilor speciale vor fi refăcute şi/sau completate, numai în cazul în care este necesar pentru soluţionarea corespunzătoare a cererilor de azil.

(6)Inspectoratul General pentru Imigrări monitorizează situaţia solicitanţilor cu nevoi speciale de primire şi, împreună cu autorităţile competente, se asigură că asistenţa oferită acestora se acordă pe toată durata procedurii de azil.

Art. 5^1 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 6Nereturnarea

(1)Împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forţată de la frontiera ori de pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

(2)Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în ţara de origine sau în orice stat în care viaţa ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.

(3)Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) şi fără a afecta, în mod automat, forma de protecţie de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă:

a)există motive temeinice ca persoana în cauza să fie considerată un pericol la adresa securităţii statului român; sau b) persoana în cauză, fiind condamnată pentru o infracţiune gravă printr-o hotărâre definitivă, constituie un pericol la adresa ordinii publice din România.

(4)În sensul prezentei legi, prin infracţiune gravă se înţelege orice infracţiune săvârşită cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.

Alin. (4) al art. 6 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 7Unitatea familiei

Autorităţile române asigură respectarea principiului unităţii familiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Articolul 8Interesul superior al copilului

În aplicarea prevederilor prezentei legi, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului superior al copilului.

Articolul 9Perioada acordării unei forme de protecţie

Statutul de refugiat şi protecţia subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată.

Art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.

Articolul 10Confidenţialitatea

Toate datele şi informaţiile referitoare la cererea de azil sunt confidenţiale. Obligaţia privind respectarea confidenţialităţii revine tuturor autorităţilor, organizaţiilor care desfăşoară activităţi în domeniul azilului sau unor terţe persoane implicate în procedura de azil ori care, accidental, intră în posesia unor astfel de date.

Articolul 11Cauză de nepedepsire

Nu se pedepsesc faptele de intrare sau şedere ilegală pe teritoriul României, comise de persoanele cărora li s-a acordat o formă de protecţie conform prezentei legi.

Art. 11 a fost modificat de art. 178 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Articolul 12Rolul activ

Autorităţile competente cu soluţionarea cererilor de azil investighează, din oficiu, orice împrejurări de fapt şi de drept care pot conduce la soluţionarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menţionate în cererea de azil sau în plângere.

Art. 12 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 12^1Pregătirea personalului

(1)Inspectoratul General pentru Imigrări asigură pregătirea specifică a personalului cu competenţe în domeniul azilului şi integrării, prin programe de formare la locul de muncă şi de pregătire în cadrul instituţiilor de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne. În acest scop sunt luate în considerare resurse relevante de pregătire, inclusiv cele dezvoltate de BESA.

(2)Programele de formare şi pregătire includ aspecte referitoare la:

a)legislaţia internaţională şi a Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului şi al azilului;

b)modul de procesare a cererilor de protecţie internaţională a persoanelor vulnerabile;

c)mecanisme de identificare şi asistenţă acordată persoanelor vulnerabile;

d)tehnici de intervievare;

e)utilizarea expertizelor în procedura de azil;

f)furnizarea şi utilizarea informaţiilor din ţara de origine;

g)procedura de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

Art. 12^1 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 12^2Pregătirea personalului altor structuri competente să primească cereri de azil

Inspectoratul General pentru Imigrări asigură personalului autorităţilor prevăzute la art. 35, competent cu primirea cererilor de protecţie internaţională, informaţiile relevante şi pregătirea corespunzătoare pentru îndeplinirea acestor atribuţii, în cadrul instituţiilor de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 12^2 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 13Examinarea cererii de azil

(1)Hotărârea privind soluţionarea cererii de azil este luată după o examinare corespunzătoare a situaţiei solicitantului de către funcţionarii anume desemnaţi, calificaţi în problematica azilului. Aceasta presupune:

a)examinarea individuală a fiecărei cereri de azil şi luarea unei hotărâri în mod obiectiv şi imparţial; şi b) consultarea informaţiilor din ţara de origine şi, dacă este necesar, din ţările tranzitate, obţinute din diferite surse, necesare pentru evaluarea situaţiei personale a solicitantului de azil.

Lit. b) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2)Orice cerere de azil este analizată individual şi succesiv din perspectiva statutului de refugiat şi a protecţiei subsidiare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.

(3)O cerere de azil nu poate fi respinsă exclusiv pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv.

Alin. (3) al art. 13 a fost introdus de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 14Hotărârea luată cu privire la cererile de azil

(1)Hotărârea prin care se soluţionează cererea de azil se redactează şi va cuprinde, în mod obligatoriu, situaţia în fapt şi în drept, precum şi informaţii privind calea de atac de care beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum şi organul sau instanţa competentă la care se depune plângerea împotriva unei hotărâri de respingere.

Alin. (1) al art. 14 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

(2)În cazul cererilor de azil depuse de un reprezentant legal în numele mai multor persoane şi care au la bază aceleaşi motive invocate pentru acordarea unei forme de protecţie, cererile se vor conexa, urmând a se pronunţa o singură hotărâre în cauză.

Articolul 15Prezumţia de bună-credinţă

Atunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecţie, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă prezumţia de bună-credinţa, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a)solicitantul a depus toate eforturile pentru a-şi susţine cererea de azil;

b)toate elementele relevante aflate la dispoziţia solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil;

c)declaraţiile solicitantului sunt considerate coerente şi plauzibile şi nu sunt contrazise de informaţii generale şi specifice cunoscute, relevante pentru cererea sa;

Lit. c) a art. 15 a fost modificată de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

d)solicitantul a depus cererea de azil cât mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate;

e)credibilitatea generală a solicitantului a putut fi stabilită.

Lit. e) a art. 15 a fost modificată de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 16Garanţii privind minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil

(1)Cererea de azil a unui minor neînsoţit se analizează cu prioritate.

(2)Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoţit pe parcursul procedurii de azil, inclusiv pe durata procedurii primei ţări de azil, a procedurii ţării terţe sigure, a procedurii ţării terţe europene sigure sau a procedurii de determinare a statului membru responsabil, după caz.

Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2^1)Minorul neînsoţit este informat, de îndată, cu privire la numirea reprezentantului legal. Reprezentantul legal îşi îndeplineşte îndatoririle în conformitate cu principiul interesului superior al copilului şi are expertiza necesară în acest scop.

Alin. (2^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3)Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoţit în situaţia în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.

(4)Inspectoratul General pentru Imigrări:

a)se asigură că reprezentantului legal i se dă posibilitatea de a-l informa pe minorul neînsoţit despre semnificaţia şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi, după caz, despre modul în care trebuie să se pregătească pentru interviul personal;

b)oferă informaţii juridice procedurale menţionate în conformitate cu art. 17 şi informaţii despre procedurile de retragere a protecţiei internaţionale, atât minorului, cât şi reprezentantului legal al acestuia;

c)informează reprezentantul legal şi solicitantul de azil minor neînsoţit, într-o limbă pe care acesta din urmă o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei. Această informare trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecinţe ale rezultatului acestei examinări şi efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medico-legale.

Alin. (4) al art. 16 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(4^1)Expertiza medico-legală de evaluare a vârstei se efectuează cu respectarea deplină a demnităţii individuale a minorului, utilizându-se metodele cele mai puţin invazive, care să permită, în măsura posibilului, un rezultat fiabil.

Alin. (4^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(5)În scopul aplicării prevederilor prezentului articol Inspectoratul General pentru Imigrări colaborează cu structurile autorităţilor administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, precum şi cu instanţele de judecată competente, după caz, în vederea clarificării situaţiei juridice a minorului sau în cazul în care faţă de acesta a fost instituită o măsură de protecţie specială.

Alin. (5) al art. 16 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Capitolul IIIDrepturi şi obligaţii

Secţiunea 1Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil

Articolul 17Drepturi

(1)Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecţie are următoarele drepturi:

a)dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluţionării acesteia în procedură accelerată sau în procedură la frontieră, caz în care străinul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează la data efectuării transferului;

Lit. a) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

b)dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;

c)dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azil, inclusiv în faza judecătorească a procedurii prin care s-a dispus măsura restrictivă prevăzută la art. 19^2 alin. (1) lit. c), un interpret apt să asigure o comunicare corespunzătoare;

Lit. c) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

d)dreptul de a contacta şi a fi asistat de un funcţionar al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în orice fază a procedurii de azil;

e)dreptul de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil;

f)dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile pe care le are şi obligaţiile ce îi revin pe parcursul procedurii de azil, cu privire la consecinţele nerespectării acestor obligaţii şi ale lipsei cooperării cu autorităţile competente, precum şi cu privire la consecinţele unei retrageri explicite sau implicite a cererii;

Lit. f) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

f^1)dreptul de a avea acces, personal sau prin reprezentant, la informaţii conţinute de dosarul personal, cu excepţia situaţiei în care divulgarea informaţiilor sau a surselor de la care au fost obţinute ar periclita securitatea naţională, a organizaţiilor sau a persoanelor care au furnizat respectivele informaţii sau în cazul în care s-ar prejudicia examinarea cererii de protecţie internaţională. Accesul la informaţii din dosarul personal se face pe bază de cerere adresată structurii specializate pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări. La cererea solicitantului de protecţie internaţională pot fi eliberate, în mod gratuit, copii ale unor documente de la dosarul personal, potrivit prevederilor prezentei legi;

Lit. f^1) a alin. (1) al art. 17 a fost introdusă de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

g)dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătura cu cererea sa;

h)dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări. Solicitantul care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru plata taxei aferente eliberării sau prelungirii documentului temporar de identitate este scutit de plata acestei taxe. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menţionată identitatea declarată. Un astfel de document nu se va elibera:

Partea introductivă a lit. h) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.

(i)străinilor care au solicitat azil într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cât nu li s-a acordat accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Român pentru Imigrări;

(ii)străinilor aflaţi în custodie publică pentru motive de securitate naţională şi ordine publică, care solicită azil, atât timp cât aceasta măsură este menţinută;

(iii)străinilor care sunt luaţi în custodie publică în condiţiile art. 19^14 alin. (1);

Pct. (iii) de la lit. h) a alin. (1) al art. 17 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Lit. h) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

i)dreptul de a participa la activităţi de adaptare culturală;

j)dreptul solicitantului de protecţie internaţională care nu dispune de mijloace de întreţinere de a beneficia, la cerere, pe toată durata procedurii de azil, precum şi pe perioada prevăzută la lit. a), de condiţii materiale de primire, care garantează subzistenţa şi protejează sănătatea fizică şi mintală a acestuia. Sumele necesare pentru acordarea condiţiilor materiale de primire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne;

Lit. j) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

k)dreptul de a fi cazat în centrele de primire şi cazare, aflate în subordinea Oficiului Român pentru Imigrări, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere;

Lit. k) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

l)dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condiţiilor de cazare şi asistenţă în centrele de cazare;

m)dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat.

Aceste servicii se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau/şi prin alte unităţi sanitare acreditate şi autorizate conform legii;

Lit. m) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de subpct. 3, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.

m^1)dreptul de a fi inclus în programele naţionale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în situaţiile de risc epidemiologic;

Lit. m^1) a alin. (1) al art. 17 a fost introdusă de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

n)dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a primi asistenţă medicală adecvată;

n^1)dreptul de a primi asistenţă socială în condiţiile prevăzute de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare;

Lit. n^1) a alin. (1) al art. 17 a fost introdusă de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

o)dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil, dacă în cazul cererii sale nu a fost luată o hotărâre în faza administrativă a procedurii, iar întârzierea nu poate fi imputată acestuia, precum şi pe perioada derulării procedurii de azil în faza judecătorească. Solicitanţii de azil care la data depunerii unei cereri de azil au un drept de şedere pe teritoriul României şi sunt încadraţi legal în muncă pot desfăşura în continuare activitatea lucrativă;

Lit. o) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

o^1)dreptul solicitanţilor de azil care au acces la piaţa forţei de muncă, potrivit lit. o), de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, precum şi de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

Lit. o^1) a alin. (1) al art. 17 a fost introdusă de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

p)dreptul solicitanţilor de azil minori de a avea acces la învăţământul antepreşcolar, preşcolar şi şcolar obligatoriu, în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români, cât timp nu se pune în executare o măsură de îndepărtare a acestora sau a părinţilor lor de pe teritoriul României;

Lit. p) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

q)dreptul la decontarea, pe bază de cerere, a cheltuielilor de transport ocazionate de deplasarea solicitanţilor de azil la instanţa de judecată pentru a participa la termenele de judecată, dacă procesul se desfăşoară în altă localitate decât cea în care este cazat, iar deplasarea se realizează cu mijloace de transport auto, feroviar, la clasa a doua sau naval. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin bugetul alocat Inspectoratului General pentru Imigrări în acest sens, pe baza documentelor justificative;

Lit. q) a alin. (1) al art. 17 a fost introdusă de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

r)dreptul de a fi vizitaţi de membrii familiei, reprezentanţi ai organizaţiilor şi organismelor neguvernamentale naţionale sau internaţionale cu atribuţii în domeniul azilului sau al respectării drepturilor omului, autorizate şi acreditate în condiţiile legii, precum şi de reprezentantul legal;

Lit. r) a alin. (1) al art. 17 a fost introdusă de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

s)dreptul de a i se furniza, la cerere, informaţii juridice şi procedurale, inclusiv informaţii privind procedura în faza administrativă, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situaţia personală a străinului;

Lit. s) a alin. (1) al art. 17 a fost introdusă de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

ş) dreptul de a i se furniza, la cerere, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situaţia personală a străinului, informaţii cu privire la motivele hotărârii de respingere a cererii de azil, la procedura de contestare a ordonanţei prin care a fost dispusă măsura plasării într-un spaţiu închis special amenajat, precum şi referitoare la posibilitatea de contestare a deciziei prin care a fost dispusă acordarea, limitarea sau retragerea condiţiilor materiale de primire.

Lit. ş) a alin. (1) al art. 17 a fost introdusă de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(1^1)Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege, Inspectoratul General pentru Imigrări atribuie solicitanţilor de azil un cod numeric personal, care se înscrie în documentul temporar de identitate.

Alin. (1^1) al art. 17 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(1^2)Inspectoratul General pentru Imigrări acordă Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), la cerere, acces la documentele existente la dosarul străinului care a solicitat protecţie internaţională, cu excepţia situaţiei în care divulgarea informaţiilor sau a surselor de la care au fost obţinute ar periclita securitatea naţională, a organizaţiilor sau a persoanelor care au furnizat respectivele informaţii sau în cazul în care s-ar prejudicia examinarea cererii de protecţie internaţională. În scopul accesării informaţiilor conţinute de dosarul personal al străinului care a solicitat protecţie internaţională este necesar acordul acestuia. În îndeplinirea misiunii sale de supraveghere pe care i-o conferă art. 35 din Convenţia de la Geneva, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) poate să îşi prezinte opiniile în faţa autorităţilor naţionale competente cu privire la cererile de azil, în orice etapă a procedurii de azil.

Alin. (1^2) al art. 17 a fost introdus de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2)Procedura şi cuantumul sumelor aferente asigurării condiţiilor materiale de primire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza datelor comunicate de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii sau de Institutul Naţional de Statistică.

Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3)Fondurile băneşti necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), f), g), h), i), k), l), m) şi n) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

(4)Minorii beneficiază de aceeaşi protecţie oferită, în condiţiile legii, minorilor români aflaţi în dificultate.

Alin. (4) al art. 17 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(5)Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Român pentru Imigrări îi poate stabili un loc de reşedinţă şi îi asigură asistenţă materială necesară pentru întreţinere, pe întreaga durata a procedurii de azil.

Alin. (5) al art. 17 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(6)Pentru motive justificate de interesul public, securitatea naţională, ordinea, sănătatea şi morala publică, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane - chiar dacă străinul are mijloace materiale necesare pentru întreţinere - Oficiul Român pentru Imigrări, pe toată durata procedurii de azil sau a procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil, după caz, îi poate stabili un loc de reşedinţă şi poate dispune transportarea lui cu însoţitor în acel loc, din oficiu sau la solicitarea autorităţilor competente.

Alin. (6) al art. 17 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

(7)Procedura de azil prevăzută la alin. (1) se finalizează:

a)de la data pronunţării hotărârii instanţei, în cazul cererilor soluţionate în procedură accelerată sau în procedură la frontieră;

b)de la data comunicării deciziei de închidere a dosarului;

c)de la data comunicării hotărârii Inspectoratului General pentru Imigrări prin care s-a acordat statut de refugiat;

d)de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului, ori de la data pronunţării hotărârii instanţei de recurs;

e)de la data realizării transferului în statul membru responsabil, în cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil.

Alin. (7) al art. 17 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(8)Atunci când capacitatea de cazare în centrele de primire şi cazare pentru solicitanţii de azil este depăşită, Inspectoratul General pentru Imigrări, în limita fondurilor disponibile, poate acorda solicitanţilor de azil o sumă de bani în scopul închirierii unor spaţii de locuit sau poate contracta servicii de specialitate pentru recepţia şi cazarea solicitanţilor de azil în locaţii individuale sau colective.

Alin. (8) al art. 17 a fost introdus de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(9)Sumele acordate solicitanţilor de azil potrivit prevederilor alin. (8) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne. La stabilirea cuantumului sumelor se ţine cont de datele comunicate de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii sau de Institutul Naţional de Statistică.

Alin. (9) al art. 17 a fost introdus de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(10)Solicitanţii de azil prezintă Inspectoratului General pentru Imigrări, în cel mai scurt timp, documente justificative din care să rezulte faptul că au închiriat spaţii de locuit.

Alin. (10) al art. 17 a fost introdus de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(11)Contractarea serviciilor de specialitate pentru recepţia şi cazarea solicitanţilor de azil, prevăzută la alin. (8), se face cu luarea în considerare a standardelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Alin. (11) al art. 17 a fost introdus de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 18Accesul la educaţie al solicitanţilor de azil minori

(1)În vederea facilitării accesului la sistemul de învăţământ românesc, solicitanţii de azil minori beneficiază, în mod gratuit, de un curs pregătitor intensiv în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ.

(2)Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.

(3)Solicitantul de azil minor este înscris la cursul pregătitor în termen de 3 luni de la data depunerii cererii de azil. Concomitent, solicitantul de azil minor poate fi înscris ca audient în anul de studii corespunzător.

(4)La finalul cursului pregătitor prevăzut la alin. (1), o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea minorilor solicitanţi de protecţie internaţională în România, în anul de studiu corespunzător.

Art. 18 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 18^1Monitorizarea condiţiilor de primire

(1)Monitorizarea condiţiilor de primire se realizează de organizaţii şi organisme neguvernamentale naţionale sau internaţionale cu atribuţii în domeniul migraţiei sau al respectării drepturilor omului.

(2)Organizaţiilor şi organismelor prevăzute la alin. (1) li se asigură posibilitatea de a vizita centrele regionale de proceduri şi cazare ale solicitanţilor de azil, pe baza protocoalelor încheiate cu Inspectoratul General pentru Imigrări sau a unei autorizări prealabile. În situaţii excepţionale şi temeinic motivate se poate asigura posibilitatea de a vizita centrele într-un termen de 48 de ore.

(3)În scopul derulării activităţii de monitorizare a condiţiilor de primire, Inspectoratul General pentru Imigrări furnizează informaţii relevante şi asigură posibilitatea reprezentanţilor organizaţiilor şi organismelor prevăzute la alin. (1) de a supraveghea modul în care solicitanţii de protecţie internaţională beneficiază de măsurile luate de statul român în favoarea acestora.

(4)În urma activităţii prevăzute la alin. (1), organizaţiile şi organismele care au efectuat activităţi de monitorizare a condiţiilor de primire în condiţiile alin. (2) şi (3) întocmesc rapoarte care se transmit, spre valorificare, Inspectoratului General pentru Imigrări, precum şi, după caz, Avocatului Poporului, în scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege.

Art. 18^1 a fost introdus de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19Obligaţii

Pe durata procedurii de azil străinul care solicita acordarea unei forme de protecţie are următoarele obligaţii:

a)obligaţia de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum şi de a se supune fotografierii şi amprentării. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;

b)obligaţia de a prezenta autorităţilor competente informaţii complete şi reale cu privire la persoana şi la cererea sa de azil;

c)obligaţia de a depune toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă cu privire la situaţia sa personală;

d)obligaţia de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. h);

e)obligaţia de a urmări stadiul procedurii şi de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la schimbarea reşedinţei, în termen de cel mult 5 zile de la ivirea situaţiei;

Lit. e) a art. 19 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

f)obligaţia de a răspunde la solicitările organelor cu atribuţii în domeniul azilului;

g)obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă fără autorizarea Oficiului Român pentru Imigrări. Autorizaţia va fi emisă de Oficiul Român pentru Imigrări în urma unei analize individuale, obiective şi imparţiale, iar în cazul neautorizării, aceasta va fi motivată;

Lit. g) a art. 19 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

h)obligaţia de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite, precum şi de a se supune vaccinării, după caz, în scopul protejării sănătăţii publice. Vaccinarea se realizează conform prevederilor legale în vigoare, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări, adresată direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz;

Lit. h) a art. 19 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

h^1)obligaţia ca, la solicitarea autorităţilor competente, să se supună controlului corporal şi al obiectelor pe care străinul le are asupra sa. Fără a aduce atingere verificărilor efectuate din motive de securitate, controlul corporal se efectuează de o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată, cu respectarea deplină a principiului demnităţii umane şi al integrităţii fizice şi mentale;

Lit. h^1) a art. 19 a fost introdusă de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

i)obligaţia de a respecta legile statului român, precum şi măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil;

j)obligaţia de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în care solicitantul nu a obţinut protecţie internaţională în România, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluţionării acesteia în procedură accelerată, caz în care străinul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. Obligaţia nu subzistă dacă străinul are un drept de şedere reglementat potrivit legislaţiei privind regimul străinilor în România.

Lit. j) a art. 19 a fost modificată de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Secţiunea 1^1Restrângerea unor drepturi ale solicitanţilor de protecţie internaţională

Secţiunea 1^1, capitolul III a fost introdusă de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^1Limitarea sau retragerea condiţiilor materiale de primire

(1)Inspectoratul General pentru Imigrări poate limita sau retrage condiţiile materiale de primire acordate solicitanţilor de protecţie internaţională, prin decizie motivată, care se comunică solicitantului în condiţiile prezentei legi. Cazurile în care pot fi limitate sau retrase condiţiile materiale de primire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(2)Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată, dispoziţiile art. 80 şi 81 aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 19^1 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^2Măsuri restrictive

(1)În scopul îndeplinirii formalităţilor necesare, pentru limitarea abuzurilor la procedura de azil, precum şi în cazul în care prezintă pericol pentru securitatea naţională, pe baza unei analize individuale, autorităţile competente pot dispune, faţă de solicitanţii de protecţie internaţională, următoarele măsuri restrictive:

a)obligarea de a se prezenta la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări;

b)stabilirea reşedinţei într-un centru regional de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil;

c)plasarea în spaţii închise special amenajate;

d)luarea sau, după caz, menţinerea în custodie publică.

(2)Împotriva unui solicitant de protecţie internaţională nu pot fi dispuse măsuri restrictive pentru unicul motiv că a depus o cerere de protecţie internaţională în România.

(3)Faţă de solicitanţii de protecţie internaţională care fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil sau al unei măsuri de îndepărtare sau expulzare de pe teritoriul României nu poate fi luată măsura prevăzută la alin. (1) lit. c).

(4)În vederea menţinerii unităţii familiei şi pentru respectarea principiului interesului superior al copilului, Inspectoratul General pentru Imigrări poate permite membrilor de familie ai solicitantului faţă de care s-a dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) să locuiască cu acesta.

Art. 19^2 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^3Obligarea de a se prezenta la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări

(1)Pe durata derulării procedurii de azil, în vederea realizării activităţilor prevăzute la art. 19^6 şi pe durata procedurii de determinare a statului membru responsabil, în scopul asigurării transferului, Inspectoratul General pentru Imigrări poate dispune, prin decizie motivată, obligarea solicitantului de protecţie internaţională de a se prezenta periodic, la datele şi orele stabilite, precum şi la solicitare, la sediul uneia dintre structurile sale teritoriale.

(2)Măsura prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac.

Art. 19^3 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^4Stabilirea reşedinţei într-un centru regional de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil

Pe durata derulării procedurii de azil, în vederea realizării activităţilor prevăzute la art. 19^6 şi pe durata procedurii de determinare a statului membru responsabil, în scopul asigurării transferului, Inspectoratul General pentru Imigrări poate dispune, prin decizie motivată, stabilirea unui loc de reşedinţă pentru solicitantul de protecţie internaţională într-un centru regional de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil, chiar dacă acesta dispune de mijloace de întreţinere, şi obligarea acestuia de a nu părăsi acel loc decât cu informarea şefului centrului.

Art. 19^4 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^5Plasarea în spaţii închise special amenajate

(1)În cazul în care măsurile restrictive prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) şi b) nu sunt suficiente pentru îndeplinirea formalităţilor, precum şi pentru limitarea abuzurilor la procedura de azil, în aplicarea art. 19^2 alin. (1) lit. c) solicitantul de protecţie internaţională poate fi plasat într-un spaţiu închis special amenajat, cu restrângerea temporară a libertăţii de mişcare, numai în următoarele situaţii:

a)pentru verificarea identităţii declarate;

b)pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecţie internaţională, care nu ar putea fi obţinute fără a se lua măsura, în special în cazul în care există un risc de sustragere a solicitantului;

c)la solicitarea uneia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, din care rezultă că solicitantul de protecţie internaţională prezintă pericol pentru securitatea naţională.

(2)Măsura prevăzută la alin. (1) nu poate fi dispusă împotriva solicitanţilor de protecţie internaţională minori, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 41 alin. (2), cu respectarea principiului interesului superior al copilului.

Art. 19^5 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^6

Verificarea identităţii solicitantului de protecţie internaţională şi stabilirea elementelor cererii de protecţie internaţională

(1)Pentru scopurile prezentei legi, în vederea verificării identităţii solicitantului de protecţie internaţională, structura specializată din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări desfăşoară următoarele activităţi:

a)interogarea bazelor de date specifice;

b)amprentarea şi fotografierea, în condiţiile art. 19 lit. a) şi ale art. 44;

c)interviul preliminar, în condiţiile art. 43;

d)solicitarea, după caz, de date şi informaţii de la instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

(2)Stabilirea elementelor cererii de protecţie internaţională se realizează cu prilejul derulării interviului prevăzut la art. 45 şi 47, după caz.

(3)Prin risc de sustragere în sensul art. 19^5 alin. (1) lit. b) se înţelege situaţia de fapt care justifică presupunerea că solicitantul de protecţie internaţională se sustrage de la derularea activităţii prevăzute la alin. (2).

(4)Prezintă risc de sustragere solicitantul care se află în oricare dintre următoarele situaţii:

a)a trecut sau a fost surprins încercând să treacă ilegal frontiera de stat a României, după depunerea cererii de protecţie internaţională;

b)a fost surprins încercând să treacă ilegal frontiera de stat a României, iar cererea de protecţie internaţională a fost depusă ulterior reţinerii sale;

c)există motive să se creadă că intenţionează să părăsească teritoriul României, după depunerea cererii de protecţie internaţională.

Art. 19^6 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^7Procedura plasării într-un spaţiu închis special amenajat

(1)Plasarea într-un spaţiu închis special amenajat se dispune în scris, pentru o perioadă de 30 de zile, prin ordonanţă motivată în fapt şi în drept de către procurorul anume desemnat din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în circumscripţia căreia se află centrul de cazare în care urmează a fi plasat solicitantul de protecţie internaţională, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări.

(2)Inspectoratul General pentru Imigrări îndeplineşte formalităţile administrative necesare aplicării măsurii prevăzute la alin. (1), în termen de cel mult 24 de ore de la data la care se constată necesitatea dispunerii acestei măsuri.

(3)Prelungirea duratei măsurii prevăzute la alin. (1) se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află centrul de cazare în care este plasat solicitantul, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, atunci când din motive obiective activităţile prevăzute la art. 19^6 nu pot fi realizate. Solicitarea motivată se depune cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului de 30 de zile, iar instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului de 30 de zile, prin hotărâre care este definitivă.

(4)De îndată ce constată că solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzută la alin. (3), îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, judecătorul stabileşte primul termen de judecată şi dispune citarea părţilor. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar, atunci când solicitantul de protecţie internaţională depune întâmpinare, aceasta nu se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, care ia la cunoştinţă despre conţinutul său de la dosarul cauzei. Solicitarea de prelungire a duratei măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat este scutită de taxa judiciară de timbru.

(5)Perioada de plasare într-un spaţiu închis special amenajat nu poate depăşi 60 de zile.

(6)Inspectoratul General pentru Imigrări desfăşoară cu celeritate activităţile prevăzute la art. 19^6 pentru a menţine o durată cât mai scurtă a măsurii. Întârzierile datorate derulării procedurilor administrative care nu se pot imputa solicitantului nu pot justifica o continuare a măsurii. Fac excepţie situaţiile în care din raţiuni de securitate naţională este necesară continuarea aplicării măsurii, fără a se depăşi în niciun caz termenul de 60 de zile.

(7)Solicitantul de protecţie internaţională faţă de care s-a dispus plasarea într-un spaţiu închis în condiţiile alin. (1) poate depune, în termen de 5 zile, plângere la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află centrul de cazare în care a fost plasat, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea nu suspendă măsura şi este scutită de taxa judiciară de timbru. Hotărârea instanţei este definitivă.

(8)În situaţia în care instanţa admite plângerea, măsura plasării într-un spaţiu închis special amenajat încetează la data pronunţării hotărârii instanţei.

Art. 19^7 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^8Suspendarea şi încetarea măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat

(1)În cazul în care activităţile pentru care a fost dispusă plasarea într-un spaţiu închis special amenajat sunt finalizate anterior expirării duratei măsurii dispuse potrivit art. 19^2 alin. (1) lit. c), funcţionarul anume desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări constată încetarea acesteia printr-un referat motivat, care este aprobat de directorul centrului unde se află plasat solicitantul. Măsura plasării încetează la data aprobării referatului motivat.

(2)Dacă ulterior luării sau prelungirii măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat se constată prin documente medicale eliberate de unităţile medicale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne ori eliberate de unităţile sanitare publice din subordinea direcţiilor de sănătate publică, în condiţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările ulterioare, faptul că starea de sănătate a solicitantului de protecţie internaţională este incompatibilă cu măsura, aceasta încetează de drept. Cu privire la încetarea de drept a măsurii, funcţionarul anume desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări întocmeşte o notă de constatare, care este aprobată de directorul centrului unde se află plasat solicitantul, şi care se comunică acestuia din urmă.

(3)În situaţia prevăzută la alin. (2), dacă starea de sănătate a solicitantului de protecţie internaţională este incompatibilă numai temporar cu măsura, funcţionarul anume desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări întocmeşte o notă de constatare cu privire la suspendarea de drept a măsurii pe perioada menţionată în documentele medicale. Nota de constatare se aprobă de către directorul centrului unde se află plasat solicitantul şi se comunică acestuia din urmă. La data la care încetează suspendarea, solicitantul are obligaţia de a se prezenta la sediul centrului unde a fost plasat anterior suspendării.

(4)Măsura plasării într-un spaţiu închis special amenajat poate înceta înainte de împlinirea termenului pentru care a fost dispusă din oficiu sau la cererea solicitantului de protecţie internaţională, dacă din circumstanţe relevante sau informaţii noi rezultă că menţinerea măsurii nu se mai justifică. În acest caz, Inspectoratul General pentru Imigrări, din oficiu sau la cerere, poate dispune motivat încetarea măsurii. În cazul respingerii cererii de încetare a măsurii, Inspectoratul General pentru Imigrări emite o decizie, motivată în fapt şi în drept.

(5)Împotriva deciziei de respingere a cererii de încetare a măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat, prevăzută la alin. (4), solicitantul poate depune plângere în termen de 5 zile de la comunicare, la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află centrul de cazare în care este plasat, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea nu suspendă măsura şi este scutită de taxa judiciară de timbru. Hotărârea instanţei este definitivă.

Art. 19^8 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^9Spaţiile închise special amenajate

Spaţiile închise special amenajate sunt locuri destinate cazării temporare a solicitanţilor de protecţie internaţională faţă de care a fost luată măsura prevăzută la art. 19^2 alin. (1) lit. c), administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări. Acestea se stabilesc în cadrul centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil deja constituite sau nou-înfiinţate în condiţiile art. 3 alin. (2) şi (3).

Art. 19^9 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^10

Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de protecţie internaţională pe perioada plasării într-un spaţiu închis special amenajat

(1)Pe perioada plasării în spaţiile prevăzute la art. 19^9 solicitanţii de protecţie internaţională au drepturile prevăzute la art. 17, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1) lit. k), o), o^1) şi q), cele prevăzute la art. 18, precum şi obligaţiile prevăzute la art. 19, cu excepţia celei de la lit. g).

(2)Regulile de ordine interioară pe care sunt obligate să le respecte persoanele plasate în spaţiile închise special amenajate, precum şi modul de organizare a cazării, accesul, paza, supravegherea şi însoţirea acestor persoane, în şi din respectivele spaţii, sunt prevăzute în regulamentul de ordine interioară a centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Pe perioada plasării în spaţiile prevăzute la art. 19^9, solicitanţii de protecţie internaţională beneficiază gratuit de o alocaţie de hrană zilnică, în limita unor plafoane calorice stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 19^10 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^11Garanţii specifice la plasarea în spaţii închise special amenajate

(1)Solicitanţilor plasaţi într-un spaţiu închis special amenajat li se comunică de îndată, în scris, într-o limbă pe care o înţeleg sau se presupune în mod rezonabil că o înţeleg, motivele măsurii şi procedura pentru contestarea acesteia, posibilitatea de a solicita ajutor public judiciar în condiţiile legii, drepturile şi obligaţiile pe care le au pe durata plasării lor în spaţiul închis special amenajat, precum şi suspendarea sau încetarea măsurii, după caz.

(2)Activităţile prevăzute la art. 19^6 şi 19^7 se realizează cu prioritate în cazul solicitanţilor de protecţie internaţională vulnerabili care sunt plasaţi în spaţii închise special amenajate.

(3)Solicitanţii de protecţie internaţională vulnerabili care sunt plasaţi în spaţii închise special amenajate sunt monitorizaţi în mod regulat şi beneficiază de sprijinul corespunzător, ţinând seama de situaţia lor individuală, inclusiv de starea lor de sănătate.

Art. 19^11 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^12Epuizarea capacităţii de cazare şi constatarea condiţiilor inadecvate de cazare în spaţiile închise special amenajate

(1)În situaţia în care capacitatea de cazare temporară în spaţiile prevăzute la art. 19^9 este epuizată sau condiţiile de cazare existente nu sunt adecvate cazării solicitanţilor de protecţie internaţională, nu se solicită dispunerea măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat până la data la care aplicarea măsurii se poate realiza cu respectarea dispoziţiilor art. 19^10 şi 19^11. În acest caz, faţă de solicitanţii de protecţie internaţională se poate dispune, după caz, una dintre măsurile prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) sau b).

(2)În situaţia în care condiţiile de cazare devin inadecvate cazării, măsura plasării într-un spaţiu închis special amenajat dispusă faţă de solicitantul afectat de acestea se suspendă până la restabilirea condiţiilor de cazare sau identificarea unui alt spaţiu închis special amenajat. În acest caz, faţă de solicitantul de protecţie internaţională se poate dispune, după caz, una dintre măsurile prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) sau b).

(3)Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) şi reluarea aplicării măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat se constată prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General pentru Imigrări.

Art. 19^12 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^13Măsura custodiei publice

(1)Un solicitant de protecţie internaţională poate fi luat sau, după caz, menţinut în custodie publică, în cazurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în următoarele situaţii:

a)în cadrul procedurii de determinare a statului membru responsabil, în vederea asigurării transferului în statul membru responsabil;

b)dacă solicitantul a fost luat în custodie publică în vederea îndepărtării sau expulzării de pe teritoriul României şi a depus o cerere de protecţie internaţională pentru a întârzia sau a împiedica punerea în executare a măsurii de îndepărtare sau de expulzare, deşi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o astfel de cerere.

(2)Custodia publică a solicitanţilor de protecţie internaţională se poate dispune dacă prin evaluarea în prealabil a posibilităţii aplicării măsurilor prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) şi b) rezultă că acestea nu sunt posibile şi suficiente în raport cu procedura în cadrul căreia ar fi dispuse şi scopul care ar fi urmărit prin luarea lor.

Art. 19^13 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^14Luarea în custodie publică în cadrul procedurii de determinare a statului membru responsabil

(1)Luarea în custodie publică se dispune, în scris, prin ordonanţă motivată în drept şi în fapt de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări împotriva solicitantului care prezintă un risc ridicat de sustragere de la procedura transferului.

(2)Prezintă risc ridicat de sustragere de la procedura transferului solicitantul care se află în una dintre următoarele situaţii:

a)a trecut ilegal frontiera de stat a României şi a fost depistat în sistemul Eurodac cu una sau mai multe cereri de protecţie internaţională depuse pe teritoriul altui stat membru;

b)a trecut ilegal frontiera externă a statelor membre ale Uniunii Europene ori a statelor asociate în sensul actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene sau a fost surprins încercând să treacă ori a trecut ilegal frontiera de stat a României, iar cererea de protecţie internaţională a fost depusă ulterior reţinerii sale;

c)a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României după depunerea cererii de protecţie internaţională în România;

d)a fost depistat că a intrat ilegal pe teritoriul României sau că se află pe teritoriul României fără drept de şedere şi a depus o nouă cerere de protecţie internaţională după realizarea efectivă a transferului în statul membru responsabil;

e)nu a respectat una dintre măsurile prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) şi b);

f)după comunicarea hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a), solicitantul se opune transferului în statul membru responsabil.

(3)Inspectoratul General pentru Imigrări îndeplineşte formalităţile administrative necesare luării în custodie publică a solicitanţilor de protecţie internaţională în termen de cel mult 24 de ore de la data la care se constată necesitatea acestei măsuri.

(4)Prelungirea duratei de luare în custodie publică se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, depusă cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului luării în custodie publică. Instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanţei este definitivă.

(5)De îndată ce constată că solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, prevăzută la alin. (4), îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, judecătorul stabileşte primul termen de judecată şi dispune citarea părţilor. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar, atunci când străinul depune întâmpinare, aceasta nu se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări, care ia cunoştinţă despre conţinutul său de la dosarul cauzei. Solicitările de prelungire a duratei de luare în custodie publică sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

(6)Perioada de luare în custodie publică a solicitanţilor de protecţie internaţională nu poate depăşi 6 luni.

(7)Perioada prevăzută la alin. (6) poate fi extinsă în mod excepţional, în condiţiile prevăzute la alin. (4), pe o perioadă suplimentară ce nu poate depăşi 12 luni, în cazurile în care Inspectoratul General pentru Imigrări se află, din motive neimputabile, în imposibilitatea de a efectua transferul în statul membru responsabil din cauza întârzierilor în obţinerea documentaţiei necesare transferului în statul membru responsabil.

(8)Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică în condiţiile alin. (1) pot depune, în termen de 5 zile, plângere la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea împotriva măsurii luării în custodie publică nu suspendă măsura luării în custodie publică şi nici procedura determinării statului membru responsabil.

(9)În situaţia în care la solicitarea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări nu se dispune măsura luării în custodie publică sau a prelungirii acesteia, procurorul anume desemnat din cadrul parchetului competent sau instanţa de judecată competentă se pronunţă cu privire la aplicarea măsurilor prevăzute la art. 19^2 alin. (1) lit. a) şi b). Dispoziţiile art. 19^3 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(10)În situaţia în care, ulterior luării în custodie publică, se împlineşte unul dintre termenele prevăzute la art. 28 alin. (3) din Regulamentul Dublin, măsura încetează de drept. Inspectoratul General pentru Imigrări întocmeşte o notă de constatare cu privire la încetarea de drept a măsurii, care se comunică solicitantului.

Art. 19^14 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^15

Menţinerea sau încetarea măsurii luării în custodie publică în cadrul procedurii de îndepărtare sau expulzare de pe teritoriul României

(1)În situaţia prevăzută la art. 101 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, structura specializată pe probleme de azil competentă este obligată să analizeze cererea de protecţie internaţională şi să se pronunţe prin hotărâre motivată în fapt şi în drept, în termen de 3 zile, asupra acordării accesului la procedura ordinară de azil sau respingerii cererii de protecţie internaţională potrivit art. 75 alin. (1). În situaţia în care nu se poate emite o hotărâre de acordare a accesului la procedura ordinară pe baza elementelor de la dosar, solicitantul de azil este intervievat în condiţiile art. 45. Hotărârea se comunică potrivit art. 54 care se aplică în mod corespunzător.

(2)În cazul în care cererea de protecţie internaţională este respinsă, iar solicitantul depune plângere împotriva hotărârii de respingere a cererii de protecţie internaţională, acesta rămâne în custodie publică până la pronunţarea unei hotărâri.

(3)În situaţia în care măsura custodiei publice expiră înainte de emiterea sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri cu privire la acordarea sau, după caz, de neacordarea accesului la procedura ordinară, aceasta poate fi prelungită pentru a asigura punerea în executare a măsurii de îndepărtare sau de expulzare, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul cererilor de protecţie internaţională pentru care sunt incidente prevederile art. 75 alin. (2).

Art. 19^15 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 19^16Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de protecţie internaţională pe perioada custodiei publice

(1)Solicitanţii de protecţie internaţională luaţi în custodie publică sunt introduşi în centrele de cazare pentru străinii luaţi în custodie publică prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar cazarea acestora se face, în măsura în care este posibil, separat de celelalte categorii de străini.

(2)Pe perioada introducerii în centrele de cazare pentru străinii luaţi în custodie publică, solicitanţii de protecţie internaţională au drepturile prevăzute la art. 17, cu excepţia celor de la alin. (1) lit. k), o), o^1) şi q), cele de la art. 18, precum şi obligaţiile prevăzute la art. 19, cu excepţia celei de la lit. g).

(3)Plângerile formulate împotriva luării măsurii custodiei publice sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

Art. 19^16 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Secţiunea a 2-aDrepturile şi obligaţiile beneficiarilor unei forme de protecţie

Articolul 20Drepturile beneficiarilor unei forme de protecţie

(1)Recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei subsidiare conferă beneficiarului următoarele drepturi:

a)să rămână pe teritoriul României şi să obţină permis de şedere şi document de călătorie pentru trecerea frontierei de stat. Beneficiarului unei forme de protecţie i se atribuie un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de şedere şi în documentul de călătorie pentru trecerea frontierei de stat;

Lit. a) a alin. (1) al art. 20 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.

b)să îşi aleagă locul de reşedinţă şi să circule liber, în condiţiile stabilite de lege pentru străini;

c)să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activităţi nesalarizate, să exercite profesiuni libere şi să efectueze acte juridice, să efectueze acte şi fapte de comerţ, inclusiv activităţi economice în mod independent, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români;

d)să îşi transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte ţări, în vederea reinstalării;

e)să beneficieze de tratamentul cel mai favorabil prevăzut de lege pentru cetăţenii străini în ceea ce priveşte dobândirea proprietăţilor mobiliare şi imobiliare;

f)să beneficieze de protecţia proprietăţii intelectuale, în condiţiile stabilite de lege;

g)să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

h)să aibă acces la toate formele de învăţământ, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

i)să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetăţenilor români în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de instruire religioasă a copiilor săi;

j)să beneficieze de dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;

k)să beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveşte asociaţiile cu scop apolitic şi nelucrativ şi sindicatele profesionale, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

l)să aibă acces liber la instanţele de judecată şi la asistenţă administrativă;

m)să primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului, un ajutor lunar nerambursabil, denumit în continuare ajutor, al cărui cuantum este raportat la indicatorul social de referinţă, pentru o perioadă de maximum 12 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenţă necesare;

Lit. m) a alin. (1) al art. 20 a fost modificată de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

n)să participe, la cerere, la programele de integrare şi să fie cazat în centrele Oficiului Român pentru Imigrări, în condiţiile stabilite de lege;

Lit. n) a alin. (1) al art. 20 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

o)să îşi stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislaţiei privind regimul juridic al străinilor;

p)să poată beneficia, la cerere, de asistenţă în vederea repatrierii voluntare.

q)să aibă acces la dobândirea unei locuinţe, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

Lit. q) a alin. (1) al art. 20 a fost introdusă de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

r)să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Lit. r) a alin. (1) al art. 20 a fost introdusă de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(2)Minorii neînsoţiţi beneficiază de aceeaşi protecţie oferită, în condiţiile legii, minorilor români aflaţi în dificultate.

(3)Abrogat.

Alin. (3) al art. 20 a fost abrogat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(4)Abrogat.

Alin. (4) al art. 20 a fost abrogat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(5)Fondurile băneşti necesare în vederea acordării ajutorului sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale.

Alin. (5) al art. 20 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 20 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 25 martie 2013.

(5^1)Cuantumul ajutorului se stabileşte la 1,08 ISR.

Alin. (5^1) al art. 20 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(5^2)Acordarea ajutorului nerambursabil poate fi suspendată sau poate înceta în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Alin. (5^2) al art. 20 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(6)Permisul de şedere prevăzut la alin. (1) lit. a) se eliberează, de îndată ce este posibil după acordarea protecţiei internaţionale în România, pentru o perioadă de 3 ani, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de 2 ani, persoanelor cărora li s-a acordat protecţie subsidiară. După expirare, se va elibera un nou permis de şedere cu aceeaşi valabilitate.

Alin. (6) al art. 20 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(7)În cazul beneficiarilor unei forme de protecţie cărora li se aplică prevederile art. 6 alin. (3), permisul de şedere nu va fi eliberat sau valabilitatea acestuia va înceta.

Alin. (7) al art. 20 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.

(8)Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează, la cerere, beneficiarilor protecţiei internaţionale în România pentru o perioadă de 2 ani, fără posibilitatea prelungirii valabilităţii. După expirare, se eliberează un nou document de călătorie cu aceeaşi valabilitate.

Alin. (8) al art. 20 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(9)Beneficiarilor statutului de refugiat şi ai protecţiei subsidiare aflaţi în străinătate, care nu mai posedă documente de călătorie valabile, li se vor elibera de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu avizul Oficiului Român pentru Imigrări, titluri de călătorie numai pentru revenirea în ţară. Valabilitatea titlului de călătorie este de cel mult 30 de zile şi încetează de drept la data intrării titularului pe teritoriul României. Forma şi conţinutul titlului de călătorie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

Alin. (9) al art. 20 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.

(10)În cazul în care se acordă protecţie internaţională în România unui străin care are un permis de şedere pe termen lung într-un alt stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări solicită statului membru în cauză să înscrie, în permisul de şedere pe termen lung, menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale de către România.

Alin. (10) al art. 20 a fost introdus de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.

Articolul 20^1Readmisia beneficiarilor protecţiei internaţionale în România

(1)Străinii, beneficiari ai protecţiei internaţionale în România, sunt readmişi pe teritoriul României imediat şi fără formalităţi, împreună cu membrii lor de familie, ca urmare a unei decizii de îndepărtare luate de statul membru în care au avut drept de şedere pe termen lung.

(2)Pentru stabilirea situaţiei străinilor care au înscrisă, în permisul de şedere pe termen lung, eliberat de un alt stat membru, menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale de către România, Inspectoratul General pentru Imigrări comunică statului membru interesat, în termen de cel mult o lună de la primirea unei cereri în acest sens, dacă străinul beneficiază în continuare de protecţie internaţională în România.

Art. 20^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.

Articolul 20^2Accesul la educaţie al beneficiarilor de protecţie internaţională minori

(1)În vederea facilitării accesului la sistemul de învăţământ românesc, minorii cărora le-a fost acordată protecţia internaţională în România beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an şcolar, de un curs pregătitor în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ.

(2)Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.

(3)Minorul beneficiar al protecţiei internaţionale este înscris la cursul prevăzut la alin. (1) de îndată ce i-a fost acordată forma de protecţie internaţională.

(4)Cursul pregătitor început în perioada cât minorul a avut calitatea de solicitant de azil, potrivit art. 18, se continuă şi după acordarea protecţiei internaţionale, până la finalizarea acestuia.

(5)La finalul cursului de iniţiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea străinilor minori care au obţinut o formă de protecţie internaţională în anul de studiu corespunzător.

Art. 20^2 a fost introdus de pct. 16 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 21Obligaţiile beneficiarilor unei forme de protecţie

(1)Beneficiarul unei forme de protecţie are următoarele obligaţii:

a)să respecte Constituţia României, legile şi celelalte acte normative emise de autorităţile române;

b)să aibă o conduită corecta şi civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiaţi şi să răspundă la solicitările acestora;

c)să respecte regulamentele de ordine interioară din centrele Oficiului Român pentru Imigrări, dacă este cazat într-un asemenea centru;

Lit. c) a alin. (1) al art. 21 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

d)să evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populaţia ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidenţa legii penale;

e)să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.

(2)Ajutorul se solicită în termen de cel mult 3 luni de la dobândirea formei de protecţie, iar după acest termen dreptul se prescrie.

Alin. (2) al art. 21 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 20 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 25 martie 2013.

(2^1)Ajutorul se plăteşte pe stat de plată. În situaţia în care timp de 3 luni ajutorul nu este ridicat de beneficiar, plata acestuia se suspendă, iar dacă până la finalizarea termenului de 9 luni nu a fost solicitat, nu se mai acordă.

Alin. (2^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 20 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 25 martie 2013.

(2^2)În situaţia suspendării ajutorului, agenţiile teritoriale au obligaţia efectuării verificărilor pentru determinarea cauzelor care au condus la neridicarea acestuia de către beneficiari. În cazul în care se constată că aceştia nu se mai află pe teritoriul României sau că realizează venituri pe membru de familie cel puţin egale cu nivelul ajutorului, acordarea acestuia încetează.

Alin. (2^2) al art. 21 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 16 din 20 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 25 martie 2013.

(3)Beneficiarul unei forme de protecţie, posesor al unui permis de şedere sau, după caz, al unui document de călătorie este obligat:

a)să depună personal, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea valabilităţii permisului de şedere sau a documentului de călătorie, toate actele necesare în vederea eliberării de noi documente;

b)să declare furtul documentului de călătorie, în termen de 48 de ore, la cea mai apropiată unitate de poliţie din ţară sau, după caz, de pe teritoriul statului în care s-a produs evenimentul, solicitând eliberarea unei adeverinţe care să ateste declararea evenimentului respectiv;

c)să declare pierderea documentului de călătorie, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau la autoritatea care l-a eliberat, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României;

d)să declare distrugerea sau deteriorarea documentului de călătorie la autoritatea competentă, cu ocazia solicitării eliberării unui nou document;

e)să declare furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de şedere, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii, la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, caz în care i se va elibera un nou permis de şedere cu aceeaşi valabilitate.

Alin. (3) al art. 21 a fost introdus de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.

(4)În cazul minorilor, obligaţiile prevăzute la alin. (3) revin părinţilor sau reprezentantului legal, cu excepţia celor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, care pot depune personal actele pentru eliberarea permisului de şedere sau, după caz, a documentului de călătorie, cu acordul părinţilor ori al reprezentantului legal.

Alin. (4) al art. 21 a fost introdus de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.

Articolul 21^1Informarea

Inspectoratul General pentru Imigrări informează beneficiarul protecţiei internaţionale, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la drepturile pe care le are şi obligaţiile ce îi revin ca urmare a recunoaşterii statutului de refugiat sau acordării protecţiei subsidiare, de îndată ce protecţia internaţională a fost conferită în România.

Art. 21^1 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Capitolul IVForme de protecţie

Articolul 22Forme de protecţie

În condiţiile prezentei legi, străinilor:

a)li se recunoaşte statutul de refugiat; sau b) li se acordă protecţie subsidiara; sau c) li se acordă protecţie temporară.

Lit. c) a art. 22 a fost modificata de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.

Articolul 23Recunoaşterea statutului de refugiat

Statutul de refugiat se recunoaşte, la cerere, cetăţeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să solicite protecţia respectivei ţări, precum şi apatridului care, aflându-se din motivele menţionate anterior în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită, nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să se întoarcă în respectiva ţară şi cărora nu li se aplică cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat, prevăzute de prezenta lege.

Art. 23 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 24Recunoaşterea statutului de refugiat membrilor de familie

(1)Statutul de refugiat se acordă, la cerere, şi membrilor de familie prevăzuţi la art. 2 lit. j), care se află pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situaţiile enumerate la art. 25. (2) În cazul soţului sau, respectiv, al soţiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 23 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.

(3)În situaţia în care membrul de familie al beneficiarului statutului de refugiat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 şi 26.

Alin. (3) al art. 24 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 25Cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat

(1)Statutul de refugiat nu se recunoaşte cetăţenilor străini şi apatrizilor cu privire la care există motive serioase să se creadă că:

a)au comis o infracţiune contra păcii şi omenirii, o crimă de război ori o altă infracţiune definită conform tratatelor internaţionale relevante la care România este parte sau altui document internaţional pe care România este obligată să îl respecte;

b)au comis o infracţiune grava de drept comun în afară României, înainte de a fi admişi pe teritoriul statului român;

c)au comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor aşa cum sunt ele enunţate în preambulul şi în art. 1 şi 2 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;

d)au instigat sau au fost complici la săvârşirea faptelor prevăzute la lit. a)-c).

(2)De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaşte cetăţenilor străini şi apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârşirea de acte de terorism, aşa cum sunt acestea definite în instrumentele internaţionale la care România este parte.

(3)Statutul de refugiat nu se recunoaşte cetăţenilor străini şi apatrizilor care, având reşedinţa stabilită într-un alt stat, sunt consideraţi de către autorităţile competente din respectivul stat ca beneficiind de drepturi şi obligaţii care decurg din cetăţenia respectivului stat sau beneficiază de drepturi şi obligaţii echivalente.

Alin. (3) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(4)Cetăţenii străini şi apatrizii care intră în domeniul de aplicare al art. 1 secţiunea D din Convenţia de la Geneva, privind protecţia sau asistenţa acordată de un organism sau de o instituţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, alta decât Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, sunt excluşi de la recunoaşterea statutului de refugiat.

Alin. (4) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(5)În cazul în care încetarea protecţiei sau a asistenţei prevăzute la alin. (4) se datorează unor circumstanţe legitime şi obiective asupra cărora persoana nu are niciun control sau care sunt independente de voinţa sa şi fără ca situaţia acestuia să fi fost reglementată în mod definitiv în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, străinului i se recunoaşte de drept statutul de refugiat.

Alin. (5) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(6)Inspectoratul General pentru Imigrări verifică, pe baza unei evaluări individuale a cererii, dacă străinul a primit efectiv protecţie sau asistenţă din partea unui organism sau a unei instituţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, alta decât Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, condiţiile în care protecţia sau asistenţa prevăzută la alin. (4) au încetat şi dacă străinul nu se încadrează în sfera de aplicare a uneia dintre cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat, prevăzute la alin. (1)-(3). Străinul este obligat să prezinte, de îndată ce este posibil, toate documentele necesare în sprijinul cererii sale, din care să rezulte inclusiv că a recurs efectiv la protecţia sau la asistenţa menţionate şi că această protecţie sau asistenţă a încetat.

Alin. (6) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(7)În cazul în care încetarea protecţiei sau a asistenţei prevăzute la alin. (4) este rezultatul propriei sale voinţe, persoana în cauză nu poate pretinde recunoaşterea de drept a statutului de refugiat.

Alin. (7) al art. 25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 25^1Protecţia în interiorul ţării de origine

(1)În procesul de analizare a cererii de azil, autorităţile competente pot determina că solicitantul nu are nevoie de protecţie internaţională în România, atunci când într-o parte a ţării sale de origine nu există motive întemeiate de a fi expus unor acte de persecuţie sau unui risc serios ori când acesta are acces la protecţie împotriva unor astfel de acte.

(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) se va stabili dacă solicitantul poate călători în siguranţă către acea parte a ţării de origine în scopul de a se stabili acolo, cu luarea în considerare a condiţiilor generale existente în partea ţării de origine considerată ca fiind sigură, precum şi a situaţiei personale a solicitantului, pe baza informaţiilor precise şi actualizate obţinute din surse pertinente precum Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

Art. 25^1 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 26Protecţia subsidiară

(1)Protecţia subsidiară se acordă cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive întemeiate să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), care nu poate sau, din cauza acestui risc, care nu doreşte protecţia acelei ţări şi căruia nu i se aplică cauzele de excludere de la acordarea acestei forme de protecţie, prevăzute de prezenta lege.

Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(2)Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege:

1.condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; sau

2.tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau

3.o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern ori internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.

Articolul 27Acordarea protecţiei subsidiare membrilor de familie

(1)Protecţia subsidiară se acordă, la cerere, şi membrilor de familie prevăzuţi la art. 2 lit. j), care se află pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situaţiile enumerate la art. 28. (2) În cazul soţului sau, respectiv, al soţiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a acordat protecţie subsidiară în temeiul art. 26 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.

(3)În situaţia în care membrul de familie al beneficiarului protecţiei subsidiare nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 şi 26.

Alin. (3) al art. 27 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 28Cauzele de excludere de la acordarea protecţiei subsidiare

(1)Protecţia subsidiara nu se acordă cetăţenilor străini şi apatrizilor atunci când există motive serioase să se creadă că aceştia:

a)au comis o infracţiune contra păcii şi omenirii, o crimă de război ori o altă infracţiune definită conform tratatelor internaţionale relevante la care România este parte sau altor documente internaţionale pe care România este obligată să le respecte;

b)au comis o infracţiune gravă de drept comun înainte de intrarea pe teritoriul României;

c)au comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor aşa cum sunt ele enunţate în preambulul şi în art. 1 şi 2 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;

d)constituie un pericol la adresa ordinii publice şi siguranţei naţionale ale României;

e)au instigat sau au fost complici la săvârşirea faptelor prevăzute la lit. a)-d).

(2)De asemenea, protecţia subsidiară nu se acordă cetăţenilor străini şi apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârşirea de acte de terorism, aşa cum sunt acestea definite în instrumentele internaţionale la care România este parte.

Articolul 29

Abrogat.

Art. 29 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Articolul 30

Abrogat.

Art. 30 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Articolul 31

Abrogat.

Art. 31 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Articolul 32

Abrogat.

Art. 32 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Articolul 33

Abrogat.

Art. 33 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Capitolul VProcedura de azil

Secţiunea 1Procedura ordinară

Articolul 34Declanşarea procedurii de azil

(1)O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimată, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.

(2)Din momentul manifestării de voinţa, exprimată în condiţiile prevăzute la alin. (1), solicitantul de azil beneficiază de drepturile şi are obligaţiile prevăzute la art. 17-19. (3) În situaţia în care cererea de protecţie internaţională este depusă pe teritoriul României, dar este adresată autorităţilor unui alt stat membru, străinul este considerat solicitant de azil în sensul alin. (1) de la momentul manifestării de voinţă în faţa autorităţilor române competente.

Alin. (3) al art. 34 a fost introdus de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 35Competenţa primirii cererilor de azil

Autorităţile competente să primească o cerere de azil sunt următoarele:

a)structurile Oficiului Român pentru Imigrări;

b)structurile Poliţiei de Frontieră Române;

c)unităţile de poliţie în cadrul cărora sunt constituite şi funcţionează centre de reţinere şi arestare preventivă;

Lit. c) a art. 35 a fost modificată de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

d)structurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei.

Art. 35 a fost modificat de subpct. 4, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.

Articolul 35^1Informarea şi consilierea privind accesul la procedura de azil

Dacă există elemente care conduc la ideea că străinii aflaţi în centrele de reţinere şi arestare preventivă sau în penitenciare ori în punctele de trecere a frontierei de stat sau în zona de tranzit intenţionează să solicite protecţie internaţională în România, personalul autorităţilor prevăzute la art. 35 furnizează informaţii cu privire la posibilitatea de a depune o cerere în acest sens.

Art. 35^1 a fost introdus de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 36Momentul depunerii cererii de azil

(1)Cererea de azil se depune de îndată ce:

a)solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, inclusiv în zona de tranzit;

Lit. a) a alin. (1) al art. 36 a fost modificată de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

b)solicitantul a intrat pe teritoriul României;

c)au survenit evenimente în ţara de origine a solicitantului, care îl determină să ceară protecţie pentru străinul cu drept de şedere în România.

(2)Cererile de azil depuse în afară teritoriului României nu sunt admise.

(3)Autorităţile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv că a fost depusă tardiv.

Articolul 36^1Înregistrarea cererilor de protecţie internaţională

(1)Înregistrarea cererilor de protecţie internaţională depuse la Inspectoratul General pentru Imigrări se realizează în cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

(2)Înregistrarea cererilor de protecţie internaţională depuse la celelalte autorităţi competente potrivit art. 35 se realizează în cel mult 6 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

(3)În cazul unui aflux masiv de cereri de protecţie internaţională depuse la oricare dintre autorităţile competente potrivit art. 35, înregistrarea cererilor poate fi realizată în cel mult 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererilor.

Art. 36^1 a fost introdus de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 37Cererea de azil

(1)Cererea de azil este individuală şi se înaintează personal de către solicitant sau, după caz, de curator ori de reprezentantul legal.

(2)Cererea de azil se completează în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o înţelege.

Alin. (2) al art. 37 a fost modificat de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3)Cererile de azil colective nu sunt acceptate.

Articolul 38Cererea de azil înaintată la structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne

(1)În cazul în care cererea de azil este depusă la organele teritoriale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute la art. 35, solicitantul este informat cu privire la faptul că trebuie să se prezinte la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări.

Alin. (1) al art. 38 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."

(2)Dacă cererea de azil a fost depusă la un organ teritorial al Poliţiei de Frontieră Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul care a primit accesul la teritoriu printr-o hotărâre a structurii specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări este informat cu privire la faptul că trebuie să se prezinte la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări.

Alin. (2) al art. 38 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" şi a sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."

(3)Solicitantul de azil suportă cheltuielile ocazionate de transportul la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări. În măsura în care solicitantul nu dispune de suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor de transport, aceasta suma va fi suportată de structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări.

Alin. (3) al art. 38 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" şi a sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."

(4)În situaţia prevăzută la alin. (1) şi (2), pentru motive justificate de interesul public, siguranţa naţională, ordinea publică, protecţia sănătăţii şi moralităţii publice, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane, Oficiul Român pentru Imigrări asigura transportarea solicitantului de azil la una dintre formaţiunile sale teritoriale.

Alin. (4) al art. 38 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(5)Cererile de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei, cele depuse la unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi cele depuse la centrele de reţinere şi arestare preventivă din cadrul unităţilor de poliţie se înregistrează în registre speciale.

Alin. (5) al art. 38 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 39Înaintarea cererii de azil de către un minor

(1)În cazul străinului minor, interesele acestuia sunt apărate de către reprezentantul său legal.

(2)Străinul minor depune cererea de azil prin reprezentantul legal, iar în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, cererea de azil poate fi depusă personal.

(3)În cazul străinului minor neînsoţit care şi-a manifestat voinţa de a obţine azil, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, acesta va fi înregistrat ca solicitant de azil, urmând ca cererea de azil să fie depusa la momentul numirii reprezentantului legal.

(4)În cazul în care străinul minor neînsoţit şi-a manifestat voinţa de a obţine azil, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, altele decât Oficiul Român pentru Imigrări, organul teritorial al structurii specializate a Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiţiei, care a fost sesizat, va informa de îndată Oficiul Român pentru Imigrări, care asigură transportul solicitantului la structura competentă să analizeze cererea de azil.

Alin. (4) al art. 39 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 40Numirea reprezentantului legal

(1)După înregistrarea străinului minor neînsoţit ca solicitant de azil, Inspectoratul General pentru Imigrări va sesiza de îndată autoritatea competentă pentru protecţia copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanşării procedurii de numire a unui reprezentant legal. Reprezentarea legală a minorului neînsoţit, odată stabilită, continuă să opereze şi pe perioada cât acesta beneficiază de protecţie internaţională în România.

Alin. (1) al art. 40 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(2)În cazul solicitantului de azil minor neînsoţit, procedura de azil este suspendată până la numirea unui reprezentant legal. Pe perioada suspendării procedurii de azil minorul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 şi 18.

Articolul 41Stabilirea vârstei solicitantului de azil minor

(1)În situaţia în care solicitantul de azil declară că este minor şi nu există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, acesta va fi considerat minor.

(2)În situaţia în care minorul neînsoţit nu poate să îşi probeze vârsta şi există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, structura specializată pe probleme de azil din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări solicită, înainte de soluţionarea cererii de azil în fază administrativă, efectuarea unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului, cu consimţământul prealabil, în scris, al minorului şi al reprezentantului său legal.

Alin. (2) al art. 41 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3)În cazul în care solicitantul de azil şi/sau reprezentantul legal refuză efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei şi nu sunt aduse dovezi concludente cu privire la vârsta sa, acesta va fi considerat major.

(4)În situaţia prevăzută la alin. (3) se va considera că persoana în cauză a împlinit vârsta de 18 ani la data depunerii cererii de azil.

(5)Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care la baza refuzului efectuării expertizei medico-legale de stabilire a vârstei stau motive întemeiate, constatate în urma evaluării de către un psiholog din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări.

Alin. (5) al art. 41 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(6)Interpretarea rezultatului expertizei medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului se realizează cu luarea în considerare a principiului interesului superior al minorului.

Alin. (6) al art. 41 a fost introdus de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(7)Refuzul solicitantului minor neînsoţit de a se supune efectuării expertizei medico-legale de evaluare a vârstei nu poate constitui unicul motiv pentru respingerea cererii de azil a acestuia şi nici nu împiedică autorităţile competente să emită o hotărâre cu privire la cererea sa de protecţie internaţională.

Alin. (7) al art. 41 a fost introdus de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 42Numirea curatorului

(1)În situaţia în care există dubii serioase cu privire la discernământul solicitantului de azil major, personalul specializat din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări solicita efectuarea unei expertize medico-legale în acest sens.

Alin. (1) al art. 42 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)În cazul în care prin expertiză medico-legală se constată lipsa de discernământ a solicitantului de azil, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicită numirea unui curator, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

(3)Procedura de soluţionare a cererii de azil este suspendată până la numirea unui curator. Pe perioada suspendării procedurii de acordare a unei forme de protecţie, solicitantul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 şi 18. (4) Cererea solicitantului de azil lipsit de discernământ este depusă de curator, după numirea acestuia.

(5)Atunci când efectuarea interviului pentru determinarea statutului de refugiat este posibilă, curatorul îl va informa pe solicitantul de azil cu privire la scopul şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi va întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea solicitantului în vederea susţinerii interviului.

(6)Intervievarea solicitantului de azil lipsit de discernământ se efectuează în prezenţa tutorelui sau, după caz, a curatorului acestuia.

Alin. (6) al art. 42 a fost introdus de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 43Interviu preliminar

(1)După înregistrarea cererii de protecţie internaţională la Inspectoratul General pentru Imigrări sau la formaţiunile sale teritoriale, solicitantul de azil este ascultat în vederea stabilirii datelor personale ale acestuia, ale membrilor săi de familie, ale rudelor sau ale oricăror altor persoane aflate în relaţii de natură familială cu acesta, a rutei parcurse din ţara de origine până în România, a informaţiilor privind eventuale proceduri de azil anterioare desfăşurate într-un alt stat membru sau într-un stat terţ, precum şi referitor la documentele de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa.

(2)Rezultatul interviului preliminar prevăzut la alin. (1) se consemnează, în scris, într-un formular standard.

(3)În situaţia în care din răspunsurile solicitantului rezultă indicii privind necesitatea derulării procedurii de determinare a statului membru responsabil, interviul preliminar se desfăşoară cu respectarea art. 5 din Regulamentul Dublin.

Art. 43 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 44Fotografierea şi amprentarea solicitanţilor de azil

(1)Odată cu depunerea cererii de azil, Inspectoratul General pentru Imigrări sau celelalte autorităţi competente prevăzute la art. 35 fotografiază şi prelevă amprentele digitale tuturor solicitanţilor de azil care, potrivit declaraţiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani.

(2)Amprentele digitale prelevate potrivit alin. (1) sunt transmise, comparate, căutate şi stocate pe suport hârtie în cartoteca Inspectoratului General pentru Imigrări şi în format electronic în baza de date naţională AFIS (Sistemul automatizat de comparare a amprentelor).

(3)Transmiterea, prelevarea, compararea şi căutarea amprentelor digitale ale solicitanţilor de azil se fac cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidenţialităţii şi protecţiei datelor cu caracter personal, urmând ca persoana în cauză să fie informată în scris referitor la acest fapt.

(4)Amprentele digitale prelevate potrivit alin. (1) sunt transmise, comparate, căutate şi stocate în sistemul Eurodac potrivit Regulamentului Eurodac.

Art. 44 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 45Interviul pentru determinarea protecţiei internaţionale

(1)Interviul pentru determinarea protecţiei internaţionale în România constă într-o audiere a solicitantului de azil de către un funcţionar al Inspectoratului General pentru Imigrări, anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2). În scopul unei examinări corespunzătoare, atunci când consideră necesar, funcţionarul poate solicita participarea şi a unor membri de familie ai solicitantului de azil intervievat, cu acordul acestuia din urmă.

(2)La cererea solicitantului şi atunci când se consideră necesar pentru prezentarea tuturor motivelor solicitării de azil, interviul se realizează de către funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), cu sprijinul unui interpret în limba indicată de solicitant sau într-o limbă pe care o înţelege şi în care poate comunica în mod clar. În măsura posibilului, dacă solicitantul solicită acest lucru, atât funcţionarul, cât şi interpretul vor fi de acelaşi sex cu persoana intervievată.

(3)Intervievarea solicitanţilor de azil nu este obligatorie în următoarele situaţii:

a)Inspectoratul General pentru Imigrări poate lua o hotărâre de acordare a statutului de refugiat pe baza probelor existente la dosar;

b)atunci când se constată că solicitantul de azil se află în situaţia prevăzută la art. 42. În acest caz se întreprind eforturi suplimentare pentru a se obţine cât mai multe date necesare soluţionării cauzei.

(4)Solicitantul de azil nu poate refuza efectuarea interviului pentru absenţa avocatului. Reprogramarea interviului ca urmare a absenţei avocatului este posibilă o singură dată şi numai dacă există motive întemeiate care să justifice această absenţă.

(5)În timpul audierii solicitantului se întocmeşte o notă de interviu care cuprinde cel puţin următoarele: datele de identificare a solicitantului, numele funcţionarului prevăzut la art. 48 alin. (2) care efectuează interviul, numele interpretului şi, după caz, al reprezentantului legal, curatorului şi/sau al avocatului care îl asistă pe solicitant, limba în care se desfăşoară interviul, motivele care stau la baza solicitării protecţiei internaţionale, precum şi declaraţia solicitantului din care să reiasă că toate datele şi informaţiile prezentate la interviu sunt reale. Atunci când este cazul, nota de interviu va cuprinde şi explicaţiile solicitantului cu privire la omisiunea prezentării unor elemente care trebuie avute în vedere la examinarea cererii de azil şi/sau clarificări referitoare la incoerenţele sau contradicţiile din declaraţiile sale.

(6)La încheierea interviului personal, solicitantului i se oferă posibilitatea să formuleze observaţii şi/sau să ofere clarificări cu privire la orice erori de traducere sau neînţelegeri, care se consemnează în nota de interviu.

(7)Nota de interviu este citită solicitantului şi, dacă este cazul, tradusă acestuia, fiind menţionat acest lucru în cuprinsul notei de interviu, menţiune care va cuprinde şi confirmarea solicitantului că aspectele consemnate reflectă în mod corect declaraţiile sale.

(8)După realizarea activităţilor prevăzute la alin. (6), nota de interviu este semnată pe fiecare pagină de toate persoanele prezente la interviu.

(9)După semnarea notei de interviu potrivit prevederilor alin. (8), o copie a acesteia este pusă la dispoziţia solicitantului de protecţie internaţională sau reprezentantului legal, curatorului ori avocatului care l-a asistat la interviu, după caz. Despre aceasta se face menţiune pe originalul notei de interviu.

(10)Dacă solicitantul refuză să semneze nota de interviu, motivele refuzului său vor fi, de asemenea, consemnate. Refuzul solicitantului de a semna nota de interviu nu împiedică Inspectoratul General pentru Imigrări să ia o hotărâre cu privire la cererea de azil.

(11)Acolo unde este necesar, funcţionarul Inspectoratului General pentru Imigrări responsabil de caz poate efectua un nou interviu.

Art. 45 a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 46Intervievarea solicitanţilor de protecţie internaţională vulnerabili

Intervievarea solicitanţilor de protecţie internaţională vulnerabili se efectuează de funcţionarii prevăzuţi la art. 48 alin. (2) specializaţi în acest sens, care vor ţine cont de situaţia specială a acestor persoane.

Art. 46 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 47Intervievarea solicitanţilor de azil minori

(1)Intervievarea solicitanţilor de azil minori se efectuează în prezenta reprezentanţilor legali ai acestora.

(2)Reprezentantul legal îl informează pe solicitantul de azil minor cu privire la scopul şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea minorului în vederea susţinerii interviului.

(3)Intervievarea solicitanţilor de azil minori se efectuează în toate cazurile în care acest lucru este posibil, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate ale acestora.

Alin. (3) al art. 47 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3^1)Dacă vârsta şi gradul de maturitate ale solicitantului de azil minor nu permit intervievarea, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) poate decide efectuarea interviului cu unul dintre părinţii minorului, caz în care prezenţa acestuia nu este necesară.

Alin. (3^1) al art. 47 a fost introdus de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(4)În efectuarea interviului cu solicitantul de azil minor se ţine seama de gradul sau de dezvoltare intelectuală şi de maturitatea sa.

Articolul 48Competenţa soluţionării cererilor de azil

(1)Intervievarea, analizarea motivelor invocate şi decizia asupra cererilor de azil sunt de competenţa Oficiului Român pentru Imigrări.

Alin. (1) al art. 48 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)Aceste activităţi sunt realizate de funcţionarii Oficiului Român pentru Imigrări anume desemnaţi.

Alin. (2) al art. 48 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(3)Numirea funcţionarilor se face prin dispoziţie a directorului Oficiului Român pentru Imigrări.

Alin. (3) al art. 48 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 49Colectarea informaţiilor relevante pentru soluţionarea cererii de azil

(1)Abrogat.

Alin. (1) al art. 49 a fost abrogat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2)Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita oricăror instituţii publice, agenţii sau organizaţii care funcţionează pe teritoriul României orice documente necesare pentru analizarea situaţiei solicitantului şi soluţionarea cererii de azil a acestuia, cu respectarea confidenţialităţii în condiţiile stabilite la art. 10. În aceste cazuri nu este necesar acordul solicitantului.

Alin. (2) al art. 49 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(3)Ministerul Afacerilor Externe furnizează periodic materiale de sinteză referitoare la situaţia din ţările de origine ale solicitanţilor de azil, precum şi răspunsuri la solicitările punctuale ale Oficiului Român pentru Imigrări, necesare în vederea soluţionării cererilor de azil.

Alin. (3) al art. 49 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(4)Inspectoratul General pentru Imigrări consultă Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii ţărilor sigure de origine, ţărilor terţe europene sigure şi ţărilor terţe sigure.

Alin. (4) al art. 49 a fost modificat de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 49^1Expertiza medico-legală

(1)Atunci când se consideră relevant pentru soluţionarea cererii de protecţie internaţională şi dacă există consimţământul solicitantului, acesta va fi supus unei expertize medico-legale cu privire la semne ale expunerii în trecut la persecuţie sau la un risc serios.

(2)Refuzul solicitantului de a se supune expertizei medico-legale prevăzute la alin. (1) nu împiedică Inspectoratul General pentru Imigrări să ia o hotărâre cu privire la cererea de azil.

(3)Expertizele medico-legale prevăzute la alin. (1) se realizează prin instituţiile de medicină legală, iar rezultatul acestora se transmite, de îndată, Inspectoratului General pentru Imigrări. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin bugetul alocat Inspectoratului General pentru Imigrări în acest sens.

(4)Atunci când nu se efectuează o expertiză medico-legală în conformitate cu prevederile alin. (1), Inspectoratul General pentru Imigrări informează, în scris, solicitantul că poate efectua, pe cheltuială proprie, o expertiză medico-legală cu privire la semne ale expunerii în trecut la persecuţie sau la un risc serios.

(5)Rezultatele expertizelor medico-legale prevăzute la alin. (1) şi (4) sunt avute în vedere de Inspectoratul General pentru Imigrări în coroborare cu alte elemente ale cererii de protecţie internaţională pentru soluţionarea acesteia.

Art. 49^1 a fost introdus de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 50Soluţionarea cererii de azil

(1)Cererea de azil este soluţionată pe baza documentelor existente la dosarul solicitantului şi a motivelor invocate de solicitant, care sunt analizate în raport cu situaţia concretă din ţara de origine şi cu credibilitatea solicitantului.

(2)În soluţionarea cererilor de azil ale solicitanţilor de azil minori se ţine seama şi de gradul lor de dezvoltare intelectuală, precum şi de maturitatea acestora.

(3)În soluţionarea cererilor de azil ale solicitanţilor de azil majori lipsiţi de discernământ, declaraţiile acestora sunt apreciate cu luarea în considerare a gradului în care le este afectat discernământul.

(4)În situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (3), cererea de azil se soluţionează pe baza elementelor existente la dosar.

Alin. (4) al art. 50 a fost modificat de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 50^1Cererea de azil depusă de beneficiarul protecţiei internaţionale acordate de alt stat membru

(1)Cererea de azil depusă de un străin care beneficiază de protecţie internaţională acordată de alt stat membru este respinsă ca inadmisibilă, prin hotărâre motivată.

(2)Solicitantului i se oferă posibilitatea de a prezenta, în cadrul unui interviu, situaţia personală, pentru a se stabili dacă în cazul său sunt aplicabile prevederile alin. (1).

(3)Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care situaţia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existenţa unei temeri bine întemeiate de persecuţie sau de a fi expus la un risc serios în statul membru care i-a acordat protecţie internaţională şi/sau solicitantul nu beneficiază de protecţia efectivă a statului membru în cauză.

(4)În situaţia prevăzută la alin. (3), cererea de azil este analizată în conformitate cu prevederile art. 50. (5) Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) solicitantul poate depune plângere, dispoziţiile art. 80 şi 81 aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 50^1 a fost introdus de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 51Renunţarea la cererea de azil în etapa administrativă

(1)Renunţarea la cererea de azil este:

a)explicită, atunci când solicitantul de azil renunţă în mod expres la cererea sa;

b)implicită, atunci când solicitantul nu se prezintă la termenul stabilit pentru efectuarea interviului preliminar sau a interviului pentru determinarea unei forme de protecţie internaţională, fără a prezenta motive întemeiate pentru absenţa sa.

(2)Solicitantul care renunţă explicit la cererea de azil este informat cu privire la consecinţele actului de renunţare, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege.

(3)În situaţia renunţării implicite, funcţionarul Inspectoratului General pentru Imigrări întocmeşte un proces-verbal prin care se constată neprezentarea la interviu.

(4)În cazul renunţării la cererea de azil, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o decizie de închidere a dosarului, care se comunică solicitantului în condiţiile prezentei legi şi care nu este supusă căilor de atac.

(5)În cazul renunţării implicite, decizia de închidere a dosarului se emite după expirarea unui termen de 30 de zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la alin. (3).

Art. 51 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 52Termenul de soluţionare a cererii de azil

(1)Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) efectuează interviul, analizează motivele invocate de solicitant şi se pronunţă asupra cererii solicitantului, în termen de 30 de zile de la preluarea cazului.

(2)Dacă soluţionarea cererii de azil necesită o documentare suplimentară, precum şi în alte cazuri temeinic justificate, care fac imposibilă realizarea activităţilor necesare soluţionării cererii de azil sau conduc la nerespectarea garanţiilor recunoscute de prezenta lege din cauze neimputabile solicitantului, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte succesiv cu noi perioade de cel mult 30 de zile, fără a depăşi 6 luni de la depunerea cererii de azil.

(3)În situaţia în care termenul prevăzut la alin. (2) este depăşit, solicitantul este informat despre întârziere şi primeşte, la cerere, informaţii privind motivele întârzierii, precum şi cu privire la termenul în care se preconizează adoptarea unei decizii cu privire la cererea sa.

(4)Termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă pe perioada procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil, a procedurii primei ţări de azil, a procedurii ţării terţe sigure sau, după caz, a procedurii ţării terţe europene sigure. După încetarea cauzei de suspendare termenul de soluţionare nu poate fi mai mic de 20 de zile.

(5)Termenul prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit succesiv cu noi perioade care cumulate nu depăşesc 9 luni, în următoarele situaţii:

a)procedura de azil implică elemente complexe în fapt şi/sau în drept; sau b) un număr mare de străini solicită simultan protecţie internaţională, ceea ce în practică face foarte dificilă soluţionarea cererilor acestora în etapa administrativă în termenul de 6 luni.

(6)În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, termenele prevăzute la alin. (2) şi (5) pot fi prelungite cu cel mult 3 luni.

Art. 52 a fost modificat de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 53Hotărârea de soluţionare a cererii de azil

(1)Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o hotărâre prin care:

a)recunoaşte statutul de refugiat; sau b) acorda protecţia subsidiară; sau c) respinge cererea de azil.

(2)Hotărârea de acordare a protecţiei subsidiare cuprinde şi motivele neacordării statutului de refugiat.

(3)Hotărârea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protecţie prevăzută la art. 23 şi 24, art. 26 sau 27, precum şi menţiunea cu privire la obligaţia de a părăsi teritoriul României potrivit dispoziţiilor art. 19 lit. j).

Alin. (3) al art. 53 a fost modificat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 54Comunicarea hotărârii de soluţionare a cererii de azil

(1)Admiterea sau respingerea cererii de azil se face prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări sau prin trimitere poştală, cu confirmare de primire, la ultima reşedinţă declarată a acestuia. Hotărârea comunicată este însoţită de o informare în scris, în limba română şi într-o limbă pe care solicitantul o înţelege sau se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la soluţia de admitere sau de respingere a cererii de azil şi condiţiile în care hotărârea poate fi contestată, după caz.

Alin. (1) al art. 54 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(1^1)Hotărârea privind admiterea sau respingerea cererii de azil poate fi comunicată, după caz, avocatului sau reprezentantului organizaţiei neguvernamentale care îl reprezintă în mod legal pe solicitant, în măsura în care solicitantul a precizat în mod expres acest lucru. Comunicarea se realizează direct de către reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări sau prin trimitere poştală, cu confirmare de primire, la adresa indicată de avocat sau de reprezentantul organizaţiei neguvernamentale.

Alin. (1^1) al art. 54 a fost introdus de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2)În cazul în care comunicarea hotărârii nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau (1^1), aceasta se face prin afişarea, la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări emitente, a unei note de informare ce va cuprinde: numărul documentului temporar de identitate al solicitantului, numărul şi data hotărârii, soluţia cu privire la cererea de azil, termenul de depunere a plângerii şi instanţa competentă cu soluţionarea acesteia, în cazul hotărârilor de respingere a cererii de azil, precum şi data afişării.

Alin. (2) al art. 54 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3)În cazul prevăzut la alin. (2), nota de informare este afişată pe toată durata termenului de depunere a plângerii, iar hotărârea se consideră a fi comunicată de la data afişării notei de informare.

(4)Motivele de acordare a unei forme de protecţie nu se comunică.

Art. 54 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

Articolul 55Termenul de depunere a plângerii

(1)Împotriva hotărârii prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. b) şi c) se poate face plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.

Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 4 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

(2)În cazul în care plângerea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării plângerii.

Articolul 56Depunerea plângerii

(1)Plângerea motivată se depune la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea sau la instanţa competentă şi va fi însoţită de copia de pe hotărârea de respingere a cererii de azil, precum şi de înscrisurile sau orice alte elemente pe care se sprijină plângerea.

Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

(1^1)Plângerea motivată depusă la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări se înaintează de îndată instanţei competente, însoţită de înscrisurile sau orice alte elemente care au stat la baza emiterii hotărârii.

Alin. (1^1) al art. 56 a fost introdus de pct. 6 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

(1^2)În cazul în care plângerea a fost depusă de solicitant direct la instanţa de judecată, se citează de îndată Oficiul Român pentru Imigrări la adresa structurii specializate pe probleme de azil care a emis hotărârea de respingere a cererii de azil.

Alin. (1^2) al art. 56 a fost introdus de pct. 6 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

(2)În cazul minorului, plângerea se depune de către reprezentantul sau legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate depune plângerea în nume propriu.

(3)În cazul străinului lipsit de discernământ, plângerea se depune de curator.

Articolul 57Conţinutul plângerii

(1)Plângerea trebuie să cuprindă:

a)numele şi reşedinţa petentului, denumirea şi sediul structurii competente care a soluţionat cererea de azil în procedură administrativă;

b)obiectul cererii;

c)prezentarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază plângerea;

d)indicarea dovezilor pe care se sprijină plângerea;

e)semnătura.

(2)Când dovada se face prin înscrisuri, se va alătura la plângere o copie pentru pârât şi o copie pentru instanţă. Copiile vor fi certificate de petent că sunt conforme cu originalul.

Articolul 58Confidenţialitatea în procedura în instanţă

(1)În etapa judecătorească de soluţionare a cererilor de azil, dezbaterile au loc în şedinţă secretă.

(2)În etapa judecătorească, procedura de azil se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii.

Articolul 59Exerciţiul drepturilor procedurale

Exercitarea drepturilor procedurale se face numai personal sau prin asistenţa unui apărător.

Articolul 60Părţile

În înţelesul prezentei legi, părţile sunt:

a)Oficiul Român pentru Imigrări

Lit. a) a art. 60 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

b)solicitantul de azil a cărui cerere de azil a fost respinsă total sau în parte.

Articolul 61Întâmpinarea

Întâmpinarea va cuprinde:

1.excepţiile de procedură pe care intimatul le ridică la plângerea formulată de petent;

2.răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale plângerii;

3.dovezile cu care se apară împotriva fiecărui capăt al plângerii. Când va cere dovada cu martori, intimatul va arăta numele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa acestora;

4.semnătura.

Articolul 61^1Neaplicarea unor dispoziţii din Codul de procedură civilă

Dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă privind verificarea cererii şi regularizarea acesteia nu se aplică în procedurile prevăzute de prezenta lege.

Art. 61^1 a fost introdus de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 62Înfăţişări şi dezbateri

(1)Cauzele având ca obiect cereri de azil se judecă cu precădere faţă de celelalte cauze civile, într-un termen de 30 de zile.

(2)Instanţa va putea acorda un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată.

Articolul 63Audierea

Instanţa poate dispune audierea solicitantului de azil atunci când apreciază ca aceasta este utilă soluţionării cauzei.

Articolul 64Soluţionarea plângerii

(1)Plângerea se soluţionează de către judecătoria în a cărei raza teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.

Alin. (1) al art. 64 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."

(2)Instanţa soluţionează plângerea în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.

(3)Instanţa va motiva hotărârea luată în termen de 5 zile de la pronunţare.

Articolul 65Cheltuielile de judecată

Plângerea, precum şi celelalte acte de procedură privind soluţionarea acesteia sunt scutite de taxă de timbru şi nu vor putea fi solicitate cheltuieli de judecată.

Articolul 66Termenul de depunere a recursului

(1)Împotriva hotărârii instanţei contestatarul sau Oficiul Român pentru Imigrări poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.

Alin. (1) al art. 66 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)În cazul minorului, recursul se declară de către reprezentantul său legal. Minorul care a împlinit vârstă de 16 ani poate declara recurs în nume propriu.

(3)În cazul străinului lipsit de discernământ, recursul se declară de curator.

(4)În cazul în care recursul a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării recursului.

(5)Termenul de motivare a recursului este de 10 zile de la data comunicării sentinţei.

Articolul 67Soluţionarea recursului

Recursul se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa de către tribunalul - secţia de contencios administrativ - în a cărui circumscripţie se afla judecătoria a cărei hotărâre este atacată.

Articolul 68Renunţarea la judecată

(1)Petentul poate să renunţe oricând la judecată fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă.

(2)Renunţarea se constată de instanţă printr-o hotărâre cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţarea ei.

Articolul 69Exercitarea căilor de atac în afară termenului legal

(1)În cazul depunerii plângerii, respectiv a recursului în afara termenului legal, solicitantul poate cere suspendarea executării deciziei de returnare. Cererea de suspendare se soluţionează în termen de 7 zile de la înregistrarea acesteia de către instanţa de judecată competentă, care se va pronunţa în camera de consiliu, fără citarea părţilor, printr-o încheiere irevocabilă.

Alin. (1) al art. 69 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.

(2)Până la momentul soluţionării cererii de suspendare a executării deciziei de returnare, străinul nu poate fi îndepărtat de pe teritoriul statului român.

Alin. (2) al art. 69 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.

(3)În cazul în care instanţa admite cererea de suspendare a executării deciziei de returnare, efectul suspensiv se acordă până în momentul pronunţării asupra cererii de repunere în termen.

Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.

(4)Străinul va beneficia de toate drepturile prevăzute la art. 17 şi 18 din momentul admiterii cererii de repunere în termen.

Articolul 69^1Aspecte privind aplicarea procedurii ordinare

Dispoziţiile art. 56-69 se aplică în mod corespunzător şi celorlalte proceduri prevăzute de prezenta lege, în măsura în care acestea din urmă nu conţin prevederi speciale sau dispoziţii contrare.

Art. 69^1 a fost introdus de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 70Decizia de returnare

(1)După finalizarea procedurii de azil în cazul străinului care nu a obţinut protecţie internaţională, Inspectoratul General pentru Imigrări emite decizia de returnare, care conţine obligaţia străinului de a părăsi teritoriul României de îndată sau până la expirarea termenului de 15 zile prevăzut la art. 19 lit. j).

(2)În cazul în care, din motive obiective, străinul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la art. 19 lit. j), Inspectoratul General pentru Imigrări acordă acestuia permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România.

Art. 70 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Secţiunea a 2-aReunificarea familiei

Articolul 71Reunificarea familiei

(1)Beneficiarul protecţiei internaţionale în România poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale prevăzuţi la art. 2 lit. j), dacă aceştia nu se află pe teritoriul României.

Alin. (1) al art. 71 a fost modificat de pct. 26 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(2)Aceste cereri se depun la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări.

Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."

(3)În cazul în care funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) apreciază că a fost făcută dovada legăturii de rudenie de către beneficiarul formei de protecţie sau, după caz, a încheierii căsătoriei anterior intrării pe teritoriul României, va solicita misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României acordarea vizei de scurtă şedere pentru membrii de familie prevăzuţi la alin. (1), care deţin documente de călătorie valabile.

Alin. (3) al art. 71 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.

(3^1)Pentru membrii de familie prevăzuţi la alin. (1) care nu deţin documente de călătorie valabile, sunt în imposibilitatea de a le obţine şi se află în afara ţării de origine, la solicitarea funcţionarului prevăzut la art. 48 alin. (2), misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează titluri de călătorie dintre cele prevăzute la art. 20 alin. (9) şi acordă viză de scurtă şedere în vederea intrării în ţară. Valabilitatea titlului de călătorie este de cel mult 30 de zile şi încetează de drept la data intrării titularului pe teritoriul României.

Alin. (3^1) al art. 71 a fost introdus de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 280 din 24 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 30 decembrie 2010.

(4)După intrarea pe teritoriul României a membrilor de familie, în cazul în care există acordul acestora cu privire la cererea de azil, soluţionarea cererii va fi făcută potrivit prevederilor prezentei legi.

Articolul 72Reunificarea familiei în cazul minorilor neînsoţiţi

(1)Reunificarea familială în cazul minorilor neînsoţit care beneficiază de o formă de protecţie se face în funcţie de interesul superior al copilului.

(2)Oficiul Român pentru Imigrări va declanşa procedura de reunificare a familiei din oficiu. Atunci când procedura de reunificare a familiei este declanşată din oficiu, se cere acordul reprezentantului legal sau, după caz, şi al minorului neînsoţit. În toate cazurile se va ţine cont de opinia minorului neînsoţit şi i se va acorda importanţa cuvenită.

Alin. (2) al art. 72 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(3)În cazul în care a fost depistată familia minorului neînsoţit, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) analizează posibilitatea şi condiţiile de realizare a reunificării şi emite o hotărâre motivată în acest sens.

(4)Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă căilor de atac în condiţiile art. 58-69.

Articolul 73Depistarea familiei în cazul minorului neînsoţit solicitant sau beneficiar al protecţiei internaţionale

(1)Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei minorului neînsoţit, protejând, în acelaşi timp, interesul superior al acestuia.

(2)Opinia minorului neînsoţit cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare şi i se acordă importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate al acestuia.

(3)Datele şi informaţiile colectate în scopul prevăzut la alin. (1) sunt prelucrate cu respectarea principiului confidenţialităţii, mai ales atunci când viaţa sau integritatea fizică a unui minor ori a apropiaţilor acestuia care au rămas în ţara de origine ar fi pusă în pericol.

Art. 73 a fost modificat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 74

Abrogat.

Art. 74 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013. Potrivit aceluiaşi punct, articolele 29 - 33 şi 74 sunt şi rămân abrogate de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Secţiunea a 3-aProcedura accelerată

Articolul 75Cererile de azil care fac obiectul procedurii accelerate

(1)Fac obiectul procedurii accelerate:

a)cererile de azil evident nefondate;

b)cererile de azil ale persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenţa lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranţa naţională ori pentru ordinea publică în România;

c)cererile de azil ale persoanelor care provin dintr-o ţara sigură de origine.

(2)Cererile de azil ale solicitanţilor care au nevoie de garanţii procedurale sau de primire speciale pot fi soluţionate în procedură accelerată numai în situaţia de la alin. (1) lit. b).

Alin. (2) al art. 75 a fost modificat de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 76Cererile de azil evident nefondate

(1)Cererea de azil este considerată evident nefondată dacă se constata:

a)lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecuţie sau a expunerii la un risc serios în ţara de origine, în condiţiile art. 23 sau ale art. 26;

Lit. a) a alin. (1) al art. 76 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 137 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din 16 octombrie 2014, care introduce pct. 27^1 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

b)inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiaţi ori recurgerea, în mod abuziv, cu rea-credinţă, la procedura de azil.

(2)Lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuţie sau a expunerii la un risc serios în ţara de origine există în următoarele cazuri:

a)solicitantul nu invocă nicio temere de persecuţie în sensul art. 23 sau o expunere la un risc serios în sensul art. 26;

Lit. a) a alin. (2) al art. 76 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 137 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din 16 octombrie 2014, care introduce pct. 27^2 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

b)solicitantul nu oferă date sau informaţii în sensul că ar fi expus unei temeri de persecuţie sau unui risc serios ori relatările sale nu conţin detalii circumstanţiale sau personale;

c)cererea de azil este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată faţă de situaţia din ţara sa de origine;

d)abrogată.

Lit. d) a alin. (2) al art. 76 a fost abrogată de pct. 28 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

(3)Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiaţi ori recurgerea abuzivă la procedura de azil există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicaţie plauzibilă, se află în una dintre următoarele situaţii:

a)a depus cererea de azil sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, susţinând că sunt autentice;

b)după depunerea cererii de azil, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;

c)cu rea-credinţă a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-şi stabili o identitate falsă în scopul solicitării şi acordării statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna soluţionarea cererii sale;

d)în mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus anterior o cerere de azil în una sau în mai multe ţări, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsă;

e)a depus o cerere de azil cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autorităţile competente, de scoatere din ţară, de extrădare sau de expulzare, deşi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;

Lit. e) a alin. (3) al art. 76 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

f)solicitantul a intrat pe teritoriul României în mod ilegal sau şi-a prelungit ilegal şederea şi, fără un motiv întemeiat, fie nu s-a prezentat la autorităţi, fie nu şi-a depus cererea de protecţie internaţională cât mai curând posibil, având în vedere circumstanţele intrării sale pe teritoriu;

Lit. f) a alin. (3) al art. 76 a fost modificată de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

g)abrogată;

Lit. g) a alin. (3) al art. 76 a fost abrogată de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(4)Motivele enumerate la alin. (1), precum şi cererile de azil prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. b) şi c) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecuţie conform art. 23 sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26.

Alin. (4) al art. 76 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 137 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din 16 octombrie 2014, care introduce pct. 29^1 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 77Ţări sigure de origine

(1)Sunt considerate ţări sigure de origine statele membre ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe bază de listă, la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări, luând în considerare o serie de criterii, între care:

a)situaţia respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, astfel cum acestea sunt prevăzute şi garantate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la această convenţie, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Convenţia europeană, şi/sau Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, şi/sau Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, la care România a aderat prin Legea nr. 19/1990, în special drepturile de la care nu este permisă nicio derogare, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Convenţia europeană;

b)funcţionarea principiilor democratice, a pluralismului politic şi a alegerilor libere, precum şi existenţa unor instituţii democratice funcţionale care să asigure garantarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

c)existenţa unor mecanisme eficiente de sesizare a încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

d)respectarea principiului nereturnării, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva;

e)existenţa unor factori de stabilitate.

(2)În procesul de determinare a ţării sigure de origine, Inspectoratul General pentru Imigrări ia în considerare informaţii furnizate de alte state membre, de BESA, de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), de Consiliul Europei sau de alte organizaţii internaţionale relevante.

(3)Inspectoratul General pentru Imigrări reexaminează periodic situaţia din ţările terţe desemnate ca ţări de origine sigure, iar pe baza informaţiilor rezultate, actualizează lista menţionată la alin. (1).

(4)Cererea de azil a străinului care provine dintr-o ţară de origine sigură este respinsă ca evident nefondată, cu excepţia cazului în care situaţia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existenţa unei temeri bine întemeiate de persecuţie în sensul art. 23 sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26. În acest caz solicitantul primeşte accesul la procedura ordinară.

Art. 77 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 78Momentul declanşării procedurii accelerate

Procedura accelerată poate fi declanşată în cursul procedurii ordinare la data la care funcţionarul anume desemnat constată existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 75.

Articolul 79Soluţionarea cererilor de azil care fac obiectul procedurii accelerate

Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului şi analizarea motivelor invocate în susţinerea cererii de azil, se pronunţă în termen de 3 zile de la declanşarea procedurii accelerate.

Articolul 80Căi de atac

(1)În cazul în care a fost pronunţată o hotărâre de respingere a cererii ca evident nefondată, termenul de depunere a plângerii este de 7 zile de la comunicare. În cazul în care plângerea este depusă în termenul legal, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării plângerii.

Alin. (1) al art. 80 a fost modificat de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2)Soluţionarea plângerii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.

Alin. (2) al art. 80 a fost modificat de pct. 7 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

Articolul 81Hotărârea instanţei de judecată

(1)Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de 10 zile şi pronunţa o hotărâre motivată, prin care:

a)admite plângerea şi reţine cauza spre soluţionare în procedură ordinară;

b)menţine hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări.

Litera b) a alin. (1) al art. 81 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.

(3)În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, se aplică dispoziţiile art. 70.Secţiunea a 4-a Procedura la frontieră

Articolul 82Depunerea unei cereri de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

Cererea de azil depusă la organele teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Român pentru Imigrări, care o analizează şi pronunţă o hotărâre în termen de 3 zile de la primire.

Art. 82 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 83Soluţionarea cererilor de protecţie internaţională depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

(1)Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului şi analizarea motivelor invocate pentru acordarea protecţiei internaţionale, în raport cu datele privind situaţia din ţara de origine, hotărăşte:

a)acordarea unei forme de protecţie şi a accesului la teritoriu; sau b) acordarea accesului la teritoriu şi la procedura ordinară de azil, dacă cererea de azil nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 76 alin. (1) ori dacă se constată existenţa unor mijloace de probă sau dovezi circumstanţiale care indică faptul că responsabilitatea de a analiza cererea de protecţie internaţională aparţine unui alt stat membru sau dacă sunt indicii privind aplicabilitatea procedurii primei ţări de azil, a procedurii ţării terţe sigure sau a procedurii ţării terţe europene sigure, după caz; sau c) respingerea cererii de azil ca evident nefondată şi neacordarea accesului la teritoriu.

(2)Fac obiectul procedurii la frontieră şi cererile de azil depuse, în condiţiile art. 82, de străinii care au parcurs anterior o procedură de azil în România.

(3)În situaţia prevăzută la alin. (2) funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), în baza cererii motivate, a documentaţiei prezentate de străin şi în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia, precum şi după analizarea condiţiilor prevăzute la art. 88 alin. (2), emite o hotărâre prin care:

a)acordă accesul la teritoriu şi la o nouă procedură de azil; sau b) respinge cererea ca inadmisibilă şi nu acordă accesul la teritoriu.

(4)În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă pe baza elementelor existente la dosar este posibilă emiterea unei hotărâri de acordare a accesului la procedura ordinară, solicitantul de azil nu mai este supus interviului prevăzut la art. 45.

Art. 83 a fost modificat de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 84Solicitanţii de azil care necesită garanţii procedurale speciale

(1)Cererile de azil ale solicitanţilor care au nevoie de garanţii procedurale speciale nu fac obiectul procedurii la frontieră, cu excepţia cazurilor în care, din motive întemeiate, solicitantul poate fi considerat un pericol pentru ordinea publică sau securitatea naţională.

(2)Solicitanţii de azil prevăzuţi la alin. (1) primesc accesul la teritoriu şi la procedura ordinară.

Art. 84 a fost modificat de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 85Căi de atac

(1)Împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil prevăzute la art. 83 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) lit. b) străinul poate depune plângere în termen de 7 zile de la comunicare.

Alin. (1) al art. 85 a fost modificat de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Alin. (2) al art. 85 a fost modificat de pct. 8 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

Articolul 86Hotărârea instanţei de judecată

(1)Instanţa de judecata soluţionează plângerea în termen de 5 zile şi pronunţă o hotărâre motivată, prin care:

a)admite plângerea, acorda accesul la teritoriu şi reţine cauza pentru soluţionare în procedură ordinară; sau b) menţine hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări.

Lit. b) a alin. (1) al art. 86 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.

(3)În cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiera Române va lua măsuri în vederea returnării străinului.

Articolul 87Cazarea solicitanţilor de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

(1)Străinul care solicită o formă de protecţie în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, după caz, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de respingere a cererii de azil, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.

(2)Solicitantul de azil poate fi cazat în centre speciale de primire şi cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne şi având regimul juridic al zonei de tranzit.

(3)Solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute la alin. (2) beneficiază gratuit de masă în natură, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(4)Persoanelor prevăzute la alin. (3) nu li se aplică dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. j) referitoare la sumele cuvenite pentru masă.

(5)După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea de azil nu este soluţionată printr-o hotărâre irevocabilă, străinului i se permite intrarea în ţară.

(6)Pe perioada în care se află în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul de azil are dreptul la asistenţă juridico-socială şi la ajutoare umanitare din partea organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în materie de refugiaţi, precum şi din partea reprezentanţei din România a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi, de asemenea, are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19, cu excepţia celor care intră în contradicţie cu prevederile acestei proceduri.

(7)Solicitantului de protecţie internaţională i se comunică de îndată, în scris, într-o limbă pe care o înţelege sau se presupune în mod rezonabil că o înţelege, informaţii privind procedura la frontieră, acordarea sau neacordarea accesului la teritoriu, drepturile şi obligaţiile pe care le are pe durata procedurii, modul de contestare a hotărârii emise de funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), precum şi cu privire la posibilitatea de a solicita ajutor public judiciar în condiţiile legii.

Alin. (7) al art. 87 a fost introdus de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Secţiunea a 5-aProcedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

Articolul 88Condiţiile de depunere a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)Cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil poate fi depusă numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a)să fie depusa personal, persoana să se afle pe teritoriul României; şi b) să fi fost finalizată procedura anterioară de soluţionare a cererii de azil sau, după caz, a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, fără ca străinul să fi obţinut o formă de protecţie, ori să fi fost finalizată procedura de anulare sau de încetare în urma căreia forma de protecţie a fost anulată ori a încetat.

Lit. b) a alin. (1) al art. 88 a fost modificată de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Procedura de azil anterioară se finalizează la data comunicării deciziei de închidere a dosarului, la expirarea termenului legal de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări, la expirarea termenului de depunere a recursului sau, după caz, la momentul pronunţării hotărârii de către instanţa de recurs.

Teza a doua a lit. b) a alin. (1) al art. 88 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)Accesul la o nouă procedură de azil se acordă dacă sunt îndeplinite, alternativ, următoarele condiţii:

a)solicitantul invocă elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia şi care au apărut pe parcursul sau după finalizarea procedurii anterioare, în sensul alin. (1) lit. b). Solicitantul este obligat să facă dovada existenţei elementelor noi invocate şi a imposibilităţii prezentării lor până la data depunerii cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil. Elementele noi invocate nu pot fi rezultatul unor acţiuni provocate de solicitant în scopul obţinerii unei forme de protecţie internaţională din partea statului român;

Lit. a) a alin. (2) al art. 88 a fost modificată de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

b)de la data finalizării procedurii de azil anterioare, în sensul alin. (1) lit. b), au survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în ţara de origine, de natură a avea consecinţe grave pentru solicitant.

(3)Depunerea personală a cererii nu va fi obligatorie în cazul străinilor care sunt luaţi în custodie publică de Oficiul Român pentru Imigrări şi de structurile sale teritoriale, se află în arest preventiv sau în cursul executării unei pedepse privative de libertate.

Alin. (3) al art. 88 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Autoritatea pentru Străini" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(4)Cererile de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, aparţinând străinilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (3), vor fi transmise de îndată structurii specializate pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări de către organele în custodia sau, după caz, în arestul ori în detenţia cărora aceştia se află.

Alin. (4) al art. 88 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."

Articolul 88^1

Drepturile şi obligaţiile străinului pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)Pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil străinul are următoarele drepturi:

a)de a fi informat, în mod gratuit, în scris, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, în momentul depunerii cererii, cu privire la procedura de urmat şi termenele din cadrul acestei proceduri, drepturile şi obligaţiile pe care le are pe parcursul procedurii, precum şi despre posibilele consecinţe ale nerespectării acestor obligaţii şi ale lipsei de cooperare cu autorităţile;

b)de a primi, la cerere, personal sau, în temeiul unei autorizări în acest sens, prin avocat sau prin reprezentantul organizaţiei neguvernamentale care îl reprezintă în mod legal, copii ale documentelor din dosarul personal pe baza cărora este sau urmează să fie luată o hotărâre cu privire la cererea sa;

c)de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii;

d)de a contacta şi a fi asistat de un funcţionar al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în orice fază a procedurii;

e)de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii.

(2)Pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil străinul are următoarele obligaţii:

a)de a prezenta autorităţilor competente, în scris, cererea motivată;

b)de a prezenta autorităţilor competente informaţii complete şi reale cu privire la persoana şi la cererea sa;

c)de a depune toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă cu privire la situaţia sa personală;

d)de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, în cazul în care este în posesia unui asemenea document;

e)de a urmări stadiul procedurii şi de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la orice schimbare de reşedinţă;

f)de a răspunde la solicitările Inspectoratului General pentru Imigrări;

g)de a respecta legile statului român, precum şi măsurile dispuse de Inspectoratul General pentru Imigrări.

(3)Fondurile băneşti necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 88^1 a fost introdus de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 89Acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României

(1)În cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 88 alin. (1), străinul are permisiunea de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 zile de la data înregistrării cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.

(2)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică atunci când:

a)din documentele de la dosar rezultă că depunerea cererii este făcută în mod abuziv pentru a împiedica scoaterea străinului de pe teritoriul României;

b)străinul depune o cerere de acces la o nouă procedură de azil, după ce anterior o cerere de acest tip a fost respinsă ca inadmisibilă sau, dacă în urma acordării accesului la o nouă procedură de azil, cererea sa a fost respinsă ca evident nefondată.

Alin. (2) al art. 89 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2^1)Prevederile alin. (2) se aplică numai în situaţia în care se consideră că prin punerea în executare a deciziei de returnare nu se aduce atingere principiului nereturnării.

Alin. (2^1) al art. 89 a fost introdus de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3)În cazurile prevăzute la alin. (2) se va emite de îndată o hotărâre prin care se justifică neacordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Această hotărâre se comunică direct străinului care a fost informat cu privire la data la care trebuie să se prezinte la sediul structurii specializate pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări. În cazul în care străinul nu se prezintă la data stabilită şi nici nu prezintă motive care să justifice absenţa sa, comunicarea se face potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (2) şi (3), care se aplică în mod corespunzător.

Alin. (3) al art. 89 a fost modificat de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(4)Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (3) se poate face plângere în termen de doua zile de la comunicare.

(5)Soluţionarea plângerii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.

Alin. (5) al art. 89 a fost modificat de pct. 10 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

(6)Hotărârea instanţei prevăzute la alin. (5) este irevocabilă.

Articolul 90Analizarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

Soluţionarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, depusă în condiţiile art. 88, este de competenţa funcţionarului prevăzut la art. 48 alin. (2).

Articolul 91Hotărârea de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)Hotărârea se pronunţă în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, în baza cererii motivate, a documentaţiei prezentate de străin şi în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia.

(2)Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o hotărâre prin care:

a)acordă accesul la o nouă procedură de azil; sau b) respinge cererea ca inadmisibilă.

(3)Hotărârea se comunică străinului de îndată, în scris, prin comunicare directă de către reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări sau prin trimitere poştală, cu confirmare de primire, la ultima reşedinţă declarată a acestuia. Hotărârea comunicată este însoţită de o informare în scris, în limba română şi într-o limbă pe care solicitantul o înţelege sau se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la soluţia de admitere sau de respingere a cererii sale şi condiţiile în care hotărârea poate fi contestată, după caz.

(4)Hotărârea prevăzută la alin. (2) poate fi comunicată, după caz, avocatului sau reprezentantului organizaţiei neguvernamentale care îl reprezintă în mod legal pe solicitant, în măsura în care solicitantul a precizat în mod expres acest lucru. Comunicarea se realizează direct de către reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări sau prin trimitere poştală, cu confirmare de primire, la adresa indicată de avocat sau reprezentantul organizaţiei neguvernamentale.

(5)În cazul în care comunicarea hotărârii nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (3) sau (4), aceasta se face prin afişarea, la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări emitente, unei note de informare care cuprinde: numărul cererii, numărul şi data hotărârii, soluţia cu privire la cerere, termenul de depunere a plângerii şi instanţa competentă cu soluţionarea acesteia, în cazul hotărârilor de respingere a cererii, precum şi data afişării. Nota de informare este afişată pe toată durata termenului de depunere a plângerii, iar hotărârea se consideră a fi comunicată de la data afişării notei de informare.

(6)În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1), se emite de îndată o hotărâre potrivit alin. (2) lit. b) la care se anexează o informare cu privire la faptul că nu beneficiază de permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Dispoziţiile alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Art. 91 a fost modificat de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 92Efectele hotărârii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

În cazul în care străinul primeşte accesul la o nouă procedură de azil, acesta are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19.

Articolul 93Căi de atac

(1)Împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de acordare a accesului la o nouă procedura de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

Alin. (2) al art. 93 a fost modificat de pct. 11 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

(3)Exercitarea căii de atac împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări nu atrage şi acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.

Alin. (3) al art. 93 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(4)În cazul depunerii plângerii, străinul poate cere să i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluţionează în regim de urgenţă de către instanţa de judecată competentă, care se pronunţă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, printr-o încheiere definitivă.

Alin. (4) al art. 93 a fost modificat de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(5)Străinul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la pronunţarea instanţei asupra cererii prevăzute la alin. (4).

(6)Permisiunea de a rămâne pe teritoriul României se acordă până la momentul pronunţării instanţei asupra plângerii.

(7)Dispoziţiile alin. (4)-(6) nu sunt aplicabile în cazul plângerii formulate împotriva hotărârii emise potrivit art. 91 alin. (6).

Alin. (7) al art. 93 a fost introdus de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 94Soluţionarea plângerii

(1)Instanţa soluţionează plângerea, fără audierea străinului, în termen de 30 de zile, şi pronunţă o hotărâre motivată, prin care:

a)respinge plângerea; sau b) admite plângerea, acorda accesul la o nouă procedură de azil şi dispune ca structura competentă a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară.

Lit. b) a alin. (1) al art. 94 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) este irevocabilă.

Articolul 94^1Excepţie de la procedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)Procedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil nu se aplică în cazul în care străinul depune o nouă cerere de protecţie internaţională în România şi dacă:

a)se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 19 alin. (2) sau (3) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, iar procedura de azil anterioară a fost finalizată prin decizie de închidere a dosarului; sau b) cererea a fost depusă în termen de 9 luni de la emiterea deciziei de închidere ca urmare a renunţării implicite.

(2)În cazul prevăzut la alin. (1) se aplică procedura ordinară de soluţionare a cererii de protecţie internaţională, reglementată de prezenta lege.

Art. 94^1 a fost modificat de pct. 83 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Secţiunea a 6-aProcedura ţării terţe sigure

Procedura primei ţări de azil, a ţării terţe europene sigure şi a ţării terţe sigure

Titlul secţiunii a 6-a, capitolul V a fost modificat de pct. 84 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 95Prima ţară de azil

(1)În cazul în care străinul a tranzitat anterior o ţară terţă, în care i s-a acordat protecţie, aceasta este considerată prima ţară de azil pe baza următoarelor criterii:

a)viaţa şi libertatea sa nu sunt ameninţate din motive de rasă, religie, cetăţenie, apartenenţă la un grup social sau opinii politice;

b)nu există niciun risc serios în sensul prezentei legi;

c)este respectat principiul nereturnării în conformitate cu Convenţia de la Geneva;

d)este respectată interdicţia expulzării într-un stat în care străinul poate fi torturat sau supus unor tratamente crude, inumane ori degradante;

e)protecţia acordată subzistă.

(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă în urma unei analize individuale se constată că sunt îndeplinite criteriile pe baza cărora o ţară poate fi considerată primă ţară de azil şi dacă străinul este readmis de această ţară, Inspectoratul General pentru Imigrări poate respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată.

Art. 95 a fost modificat de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 96Ţara terţă europeană sigură

(1)Este considerată ţară terţă europeană sigură o ţară europeană care nu este un stat membru al Uniunii Europene şi care îndeplineşte următoarele criterii:

a)a ratificat şi respectă prevederile Convenţiei de la Geneva fără niciun fel de limitări geografice;

b)dispune de o procedură de azil prevăzută prin legislaţia internă;

c)a ratificat Convenţia europeană şi respectă prevederile acesteia, inclusiv standardele cu privire la căile de atac efective.

(2)În situaţia în care străinul a încercat să intre sau a intrat ilegal în România venind dintr-o ţară terţă europeană sigură şi această ţară şi-a exprimat acordul privind reprimirea acestuia, Inspectoratul General pentru Imigrări, pe baza unei analize individuale, respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată.

Art. 96 a fost modificat de pct. 86 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 97Ţara terţă sigură

(1)Este considerată ţară terţă sigură o ţară cu privire la care există suficiente garanţii că pe teritoriul acesteia respectarea drepturilor unui solicitant de protecţie internaţională este realizată în conformitate cu următoarele principii:

a)viaţa şi libertatea sa nu sunt ameninţate din motive de rasă, religie, cetăţenie, apartenenţă la un grup social sau opinii politice;

b)nu există niciun risc serios în sensul prezentei legi;

c)este respectat principiul nereturnării în conformitate cu Convenţia de la Geneva;

d)este respectată interdicţia expulzării într-un stat în care străinul ar putea fi supus torturii sau faţă de care să fie aplicate tratamente crude, inumane ori degradante;

e)există posibilitatea de a solicita recunoaşterea statutului de refugiat şi, în cazul în care acest statut este acordat, de a beneficia de protecţie conform Convenţiei de la Geneva.

(2)Inspectoratul General pentru Imigrări respinge ca inadmisibilă cererea de azil, prin hotărâre motivată, atunci când pe baza unei analize individuale constată că:

a)principiile enunţate la alin. (1) sunt respectate de către ţara terţă; şi b) ţara terţă şi-a exprimat acordul cu privire la primirea străinului pe teritoriul său; şi c) există o legătură între solicitantul de protecţie internaţională şi ţara terţă, iar pe baza respectivei legături se poate aprecia în mod rezonabil că ţara este sigură în raport de situaţia sa personală.

Art. 97 a fost modificat de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 97^1Procedura primei ţări de azil, a ţării terţe europene sigure şi a ţării terţe sigure

(1)Solicitantului i se oferă posibilitatea de a prezenta, în cadrul unui interviu, situaţia personală pentru a se stabili dacă în cazul său sunt aplicabile prevederile art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2).

(2)Hotărârea prevăzută la art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2) se emite fără analizarea pe fond a cererii solicitantului şi se comunică în condiţiile prezentei legi.

(3)Împotriva hotărârii prevăzute la art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2) solicitantul poate depune plângere, dispoziţiile art. 80-81 aplicându-se în mod corespunzător.

(4)După comunicarea hotărârii prevăzute la art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2), Inspectoratul General pentru Imigrări informează autorităţile ţării terţe europene sigure sau, după caz, ale ţării terţe sigure, în limba ţării respective, cu privire la faptul că cererea solicitantului nu a fost analizată pe fond.

(5)Atunci când constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 95, 96 sau, după caz, art. 97, Inspectoratul General pentru Imigrări acordă accesul la procedura de azil, în baza unei hotărâri motivate, şi analizează cererea de azil în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta lege.

Art. 97^1 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 97^2Lista ţărilor terţe europene sigure şi a ţărilor terţe sigure

Lista ţărilor terţe europene sigure şi a ţărilor terţe sigure se constituie la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări, în baza criteriilor prevăzute la art. 96 alin. (1), respectiv cu luarea în considerare a gradului de respectare a principiilor prevăzute la art. 97 alin. (1). Lista se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 97^2 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 97^3Transferurile în cadrul procedurii primei ţări de azil, a ţării terţe europene sigure şi a ţării terţe sigure

(1)Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în această secţiune se realizează în conformitate cu convenţiile şi acordurile la care România este parte, iar coordonarea la nivel naţional a implementării transferurilor revine Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări.

(2)În temeiul hotărârii prevăzute la art. 95 alin. (2), art. 96 alin. (2) şi art. 97 alin. (2), Inspectoratul General pentru Imigrări pune în executare măsura transferului către prima ţară de azil, ţara europeană sigură sau ţara terţă sigură.

(3)În vederea realizării transferului potrivit alin. (2), îndepărtarea străinului de pe teritoriu se face sub escortă, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Pentru transferul persoanelor în prima ţară de azil, ţara europeană sigură sau ţara terţă sigură, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează laissez-passer, la care fac referire convenţiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(5)Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern şi internaţional al persoanelor transferate, de paza şi escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condiţiile prevăzute de convenţiile şi acordurile la care România este parte, se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.

Art. 97^3 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Capitolul VIProcedura încetării sau anulării formei de protecţie

Articolul 98Încetarea statutului de refugiat

(1)Statutul de refugiat recunoscut în temeiul art. 23 sau 24 încetează atunci când beneficiarul sau:

a)s-a repus în mod voluntar sub protecţia ţării a cărei cetăţenie o are; sau b) după ce şi-a pierdut cetăţenia, a redobândit-o în mod voluntar; sau c) a dobândit o noua cetăţenie şi se bucură de protecţia statului a cărui cetăţenie a dobândit-o; sau d) s-a restabilit în mod voluntar în ţara pe care a părăsit-o ori în afară căreia a stat ca urmare a motivelor pentru care i s-a recunoscut statutul de refugiat; sau e) nu mai poate continua să refuze protecţia ţării a cărei cetăţenie o are, datorită faptului că împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat au încetat să existe, şi nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare;

f)fiind o persoană fără cetăţenie, este în măsura să se întoarcă în ţara în care avea reşedinţa obişnuită, nemaiexistând împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat.

g)renunţă în mod expres, în scris, la statutul de refugiat recunoscut de statul român.

Lit. g) a alin. (1) al art. 98 a fost introdusă de pct. 89 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2)Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat şi care, din motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare, refuză protecţia ţării a cărei cetăţenie o are.

(3)Prevederile alin. (1) lit. f) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat şi care, din motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare, refuză să se întoarcă în ţara în care în mod obişnuit îşi avea reşedinţa.

(4)Beneficiarul statutului de refugiat care se află în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. g) este informat, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la consecinţele actului de renunţare.

Alin. (4) al art. 98 a fost introdus de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 99Încetarea protecţiei subsidiare

(1)Protecţia subsidiară acordată în temeiul art. 26 sau 27 încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea acesteia au încetat să existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsură, încât această formă de protecţie nu mai este necesară, precum şi atunci când beneficiarul renunţă în mod expres, în scris, la protecţia subsidiară acordată de statul român.

Alin. (1) al art. 99 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2)Prevederile alin. (1) nu se aplică cetăţeanului străin sau apatridului căruia i s-a acordat protecţia subsidiară şi care poate invoca motive imperioase care rezultă din persecuţii anterioare pentru a refuza protecţia ţării a cărei cetăţenie o are sau, după caz, a ţării în care îşi avea reşedinţa obişnuită.

(3)Beneficiarul protecţiei subsidiare care renunţă în mod expres la această formă de protecţie, potrivit alin. (1), este informat, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la consecinţele actului de renunţare.

Alin. (3) al art. 99 a fost introdus de pct. 92 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Art. 99 a fost modificat de pct. 31 al art. I din ORDONANŢA nr. 1 din 22 ianuarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

Articolul 100Anularea statutului de refugiat

Statutul de refugiat se anulează în următoarele situaţii:

a)persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat a dat declaraţii false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru recunoaşterea formei de protecţie, şi nu există alte motive care să conducă la menţinerea statutului de refugiat;

b)după acordarea formei de protecţie s-a descoperit că străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 25.

Articolul 101Anularea protecţiei subsidiare

Protecţia subsidiară se anulează în următoarele situaţii:

a)în cazul în care, după acordarea protecţiei subsidiare, s-a descoperit că străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 28;

b)atunci când persoana căreia i s-a acordat protecţie subsidiară a dat declaraţii false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru acordarea formei de protecţie, şi nu există alte motive care să conducă la menţinerea protecţiei subsidiare.

Articolul 102Declanşarea procedurii de încetare sau de anulare

(1)Procedura de încetare sau de anulare a protecţiei internaţionale se declanşează de Inspectoratul General pentru Imigrări din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ori al ordinii publice, atunci când apar elemente sau date noi care indică existenţa unor motive pentru reanalizarea situaţiei persoanelor care beneficiază de protecţie internaţională în sensul prezentei legi.

(2)În cazul în care procedura de încetare sau de anulare a protecţiei internaţionale este declanşată la propunerea uneia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ori al ordinii publice, Inspectoratul General pentru Imigrări informează respectiva instituţie cu privire la finalitatea procedurii.

Art. 102 a fost modificat de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 103Reanalizarea situaţiei persoanelor care au primit o formă de protecţie

(1)Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, informează, în scris, beneficiarul protecţiei internaţionale cu privire la:

a)iniţierea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a protecţiei internaţionale acordate de statul român, precum şi motivele care au determinat iniţierea procedurii;

b)drepturile şi obligaţiile pe care le are pe durata acestei proceduri;

c)posibilitatea de a prezenta, în cadrul unui interviu personal sau printr-o declaraţie scrisă, motivele pentru care protecţia sa internaţională ar trebui să fie menţinută.

Alin. (1) al art. 103 a fost modificat de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(2)Pe durata procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a protecţiei internaţionale acordate de statul român, străinul care a beneficiat de o astfel de protecţie are următoarele drepturi şi obligaţii:

a)dreptul de a fi asistat de un avocat;

b)dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret;

c)dreptul de a contacta şi de a fi asistat de un funcţionar al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR);

d)dreptul de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine;

e)dreptul de a i se furniza, la cerere, informaţii juridice şi procedurale, inclusiv informaţii privind procedura în faza administrativă, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situaţia personală a străinului;

f)dreptul de a i se furniza, la cerere, informaţii pentru a clarifica motivele unei hotărâri de încetare sau, după caz, de anulare a protecţiei internaţionale în faza administrativă şi pentru a explica modul în care poate fi atacată o astfel de hotărâre, în condiţiile legislaţiei privind ajutorul public judiciar în materie civilă;

g)obligaţia de a prezenta autorităţilor competente informaţii complete şi reale cu privire la situaţia personală;

h)obligaţia de a depune toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă cu privire la situaţia sa personală;

i)obligaţia de a urmări stadiul procedurii şi de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la schimbarea reşedinţei, în termen de cel mult 5 zile de la ivirea situaţiei;

j)obligaţia de a răspunde la solicitările organelor cu atribuţii în domeniul azilului.

Alin. (2) al art. 103 a fost modificat de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3)Efectuarea interviului nu va fi necesară în cazul beneficiarului formei de protecţie aflat în situaţia prevăzută la art. 98 alin. (1) lit. c), dacă a dobândit cetăţenia română.

(4)În situaţia în care beneficiarul formei de protecţie nu se prezintă la interviu, funcţionarul va soluţiona cazul pe baza documentelor existente la dosarul personal.

(5)Reanalizarea cazului se va realiza în procedura ordinară sau accelerată. Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va decide cu privire la reanalizarea cazului în procedură accelerata, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 75. (6) Inspectoratul General pentru Imigrări acordă, la cerere, Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) acces la informaţii privind desfăşurarea procedurii de reanalizare a situaţiei beneficiarilor protecţiei internaţionale şi la hotărârile emise, dacă străinul şi-a exprimat acordul cu privire la acest lucru. În îndeplinirea misiunii sale de supraveghere pe care i-o conferă art. 35 din Convenţia de la Geneva, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) are dreptul să îşi prezinte opiniile în faţa autorităţilor competente, cu privire la procedura de reanalizare a situaţiei beneficiarilor protecţiei internaţionale, în orice etapă a acestei proceduri.

Alin. (6) al art. 103 a fost introdus de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 104Hotărârea de încetare sau de anulare a unei forme de protecţie

(1)În urma analizării elementelor existente la dosar şi, după caz, a motivelor invocate pe parcursul interviului, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va emite o hotărâre motivată prin care:

a)menţine forma de protecţie acordată; sau b) constată încetarea formei de protecţie; sau c) dispune anularea formei de protecţie.

(2)Constatarea încetării sau dispunerea anulării formei de protecţie nu produce efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost emisă hotărârea prevăzută la alin. (1).

(3)În funcţie de motivele care au stat la baza pronunţării hotărârii de încetare sau de anulare a formei de protecţie, funcţionarul anume desemnat prevăzut la art. 48 alin. (2) poate menţiona, după caz, obligaţia de părăsire a teritoriului.

(4)Atunci când hotărârea prevăzută la alin. (3) cuprinde menţiunea cu privire la obligaţia de părăsire a teritoriului României, în temeiul acesteia, Oficiul Român pentru Imigrări va emite şi va pune în aplicare decizia de returnare.

Alin. (4) al art. 104 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 347 din 3 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007.

Articolul 105Căi de atac

Împotriva hotărârilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) şi c) străinul poate face plângere în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 106Statutul persoanei în cazul încetării sau anulării formei de protecţie

(1)Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României după finalizarea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a formei de protecţie, persoana cu privire la care s-a constatat încetarea sau s-a dispus anularea formei de protecţie acordate se supune prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.

(2)Regimul juridic prevăzut la alin. (1) nu se va aplica persoanelor a căror forma de protecţie a încetat ca urmare a dobândirii cetăţeniei române.

Capitolul VIIProcedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat

Articolul 107Competenţa aplicării Acordului european asupra transferului responsabilităţii cu privire la refugiaţi

Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, este autoritatea abilitată cu implementarea prevederilor Acordului european asupra transferului responsabilităţii cu privire la refugiaţi, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980, denumit în continuare Acordul european, ratificat prin Legea nr. 88/2000 pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilităţii cu privire la refugiaţi, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980.

Art. 107 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 108Declanşarea procedurii

Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat se iniţiază de către Oficiul Român pentru Imigrări în următoarele situaţii:

Partea introductivă a art. 108 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

a)din momentul sesizării sale, printr-o cerere scrisă, de către străinul sau apatridul care se află pe teritoriul României şi al cărui statut de refugiat a fost recunoscut într-un stat semnatar al Acordului european;

b)din oficiu, din momentul în care se constată îndeplinirea condiţiilor privind preluarea responsabilităţii statutului de refugiat recunoscut în România de către un stat semnatar al Acordului european;

c)din momentul sesizării sale de către un stat semnatar al Acordului european cu privire la preluarea responsabilităţii statutului de refugiat de către România.

Articolul 109Depunerea cererii de aprobare a transferului de responsabilitate

(1)Cererea de aprobare a transferului de responsabilitate prevăzută la art. 108 lit. a) se depune personal la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări, prezentându-se în scris motivele pentru aprobarea transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat, precum şi dovada faptului ca i-a fost recunoscut statutul de refugiat într-un stat semnatar al Acordului european.

Alin. (1) al art. 109 a fost modificat de subpct. 12, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurile teritoriale ale acestuia" cu sintagma "structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări."

(2)Hotărârea definitivă privind acordarea statutului de refugiat, precum şi documentul de călătorie eliberat refugiaţilor în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva, emise de autorităţile unui stat semnatar al Acordului european, constituie dovada recunoaşterii statutului de refugiat.

(3)În situaţia în care nu pot fi prezentate documentele prevăzute la alin. (2), vor fi efectuate verificări suplimentare.

Articolul 110Hotărârea privind transferul de responsabilitate

(1)Funcţionarul Oficiului Român pentru Imigrări anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) analizează cererea în conformitate cu prevederile Acordului european şi în termen de 30 de zile de la primirea cererii hotărăşte:

Partea introductivă a alin. (1) al art. 110 a fost modificată de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

a)admiterea cererii privind transferul responsabilităţii; sau b) respingerea cererii privind transferul responsabilităţii.

(2)Împotriva hotărârii de respingere a cererii privind transferul responsabilităţii asupra statutului de refugiat străinul poate depune plângere în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

(3)În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilităţii, Oficiul Român pentru Imigrări va informa autorităţile statului semnatar al Acordului european că transferul de responsabilitate asupra statutului de refugiat a avut loc.

Alin. (3) al art. 110 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 111Calea de atac

(1)Soluţionarea plângerii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea. Dispoziţiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.

Alin. (1) al art. 111 a fost modificat de pct. 13 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 187 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 2 decembrie 2008.

(2)Instanţa prevăzută la alin. (1) analizează plângerea şi, în termen de 30 de zile de la înregistrarea cauzei pe rol, pronunţă o hotărâre motivată prin care:

a)admite plângerea şi aprobă transferul responsabilităţii asupra statutului de refugiat; sau b) respinge plângerea.

(3)Hotărârea instanţei de judecată este definitivă şi irevocabilă.

Articolul 112Efectele hotărârii privind constatarea transferului responsabilităţii

(1)În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilităţii, străinul va avea drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 20 şi 21.

(1^1)În cazul admiterii cererii privind transferul responsabilităţii pentru un străin care are un permis de şedere pe termen lung eliberat de un alt stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări solicită acestui stat membru să modifice în consecinţă menţiunea privind acordarea protecţiei internaţionale.

Alin. (1^1) al art. 112 a fost introdus de pct. 4 al art. II din LEGEA nr. 376 din 19 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 23 decembrie 2013.

(2)În cazul respingerii cererii privind transferul responsabilităţii, străinului i se aplică în continuare dispoziţiile legale privind regimul juridic al străinilor în România.

Articolul 113Transferul de responsabilitate în cazul refugiaţilor recunoscuţi în România

(1)În situaţiile prevăzute la art. 108 lit. b), funcţionarul anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) emite din oficiu o hotărâre prin care se constată îndeplinirea condiţiilor privind transferul de responsabilitate prevăzute de Acordul european şi încetarea responsabilităţii statului român asupra statutului de refugiat recunoscut de autorităţile române.

(2)Hotărârea prevăzută la alin. (1) va fi emisă în termen de 30 de zile de la data la care se constată îndeplinirea condiţiilor privind transferul de responsabilitate către un stat semnatar al Acordului european.

(3)În termen de 20 de zile de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (1), Oficiul Român pentru Imigrări va informa autorităţile statului semnatar al Acordului european că responsabilitatea statului român asupra statutului de refugiat a încetat.

Alin. (3) al art. 113 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 114Solicitările de readmisie cu privire la refugiaţii recunoscuţi în România

(1)În vederea determinării responsabilităţii României de a readmite pe teritoriul sau un refugiat recunoscut, ca urmare a solicitărilor de readmisie adresate statului român în baza prevederilor Acordului european, Oficiul Român pentru Imigrări va putea solicita autorităţilor statului semnatar al Acordului european care a făcut cererea de readmisie informaţii suplimentare cu privire la refugiatul pentru care s-a solicitat readmisia.

Alin. (1) al art. 114 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat revine statului român conform prevederilor Acordului european, Oficiul Român pentru Imigrări va informa autorităţile statului solicitant că refugiatul va fi readmis pe teritoriul României.

Alin. (2) al art. 114 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(3)În cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat nu revine statului român potrivit prevederilor Acordului european, Oficiul Român pentru Imigrări va informa autorităţile statului solicitant că refugiatul nu va fi readmis pe teritoriul României. În acest din urmă caz Oficiul Român pentru Imigrări va emite o hotărâre, în conformitate cu dispoziţiile art. 108 lit. b) şi ale art. 113 alin. (1).

Alin. (3) al art. 114 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Capitolul VIIIProcedura statului membru responsabil

Secţiunea 1Dispoziţii generale privind statul membru responsabil

Articolul 115Preeminenţa actelor direct aplicabile

(1)Începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România va aplica prevederile convenţiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetăţean al unei ţări terţe.

(2)Începând cu aceeaşi data, România va aplica prevederile actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, referitoare la instituirea sistemului EURODAC, pentru compararea amprentelor, în vederea implementării eficiente a convenţiilor sau actelor menţionate la alin. (1). Competentele şi atribuţiile instituţiilor implicate în implementarea sistemului EURODAC vor fi stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 116Accesul la procedura de azil

(1)Unui solicitant de azil i se refuză accesul la procedura de azil în România dacă un alt stat membru este responsabil pentru examinarea cererii de protecţie internaţională, în conformitate cu prevederile Regulamentului Dublin.

(2)Atunci când niciun alt stat membru nu poate sau nu mai poate fi ţinut responsabil, termenul de soluţionare a cererii de protecţie internaţională se reia, potrivit art. 120 alin. (2) lit. b).

(3)În situaţia în care, după emiterea unei hotărâri de către Inspectoratul General pentru Imigrări sau pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de către instanţa competentă privind determinarea responsabilităţii unui alt stat membru, se constată imposibilitatea efectuării transferului în acest stat membru din cauza unor circumstanţe excepţionale generate de deficienţe sistemice ale procedurii de azil şi ale condiţiilor de primire a solicitanţilor, în sensul art. 3 alin. (2) din Regulamentul Dublin, Inspectoratul General pentru Imigrări continuă procedura de determinare a statului membru responsabil pentru a stabili dacă un alt stat membru poate fi desemnat responsabil.

(4)Dacă în urma procedurii prevăzute la alin. (3) este determinat un stat membru responsabil, altul decât cel pentru care a fost emisă anterior o hotărâre, Inspectoratul General pentru Imigrări emite o nouă hotărâre pentru punerea în aplicare a art. 120 alin. (2) lit. a).

(5)Dacă în urma procedurii prevăzute la alin. (3) se stabileşte că niciun alt stat membru nu poate fi considerat responsabil, termenul de soluţionare a cererii de protecţie internaţională se reia, potrivit art. 120 alin. (2) lit. b).

Art. 116 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 117Autoritatea de coordonare

Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, este desemnat autoritatea centrală responsabilă de implementarea Regulamentului Dublin şi a Regulamentului Eurodac, în acele materii care intră în sfera sa de competenţă.

Art. 117 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Secţiunea a 2-aDispoziţii comune privind statul membru responsabil

Articolul 118Obligaţia de informare

(1)După înregistrarea cererii de protecţie internaţională, funcţionarul desemnat al autorităţii la care a fost înregistrată cererea comunică solicitantului, pe bază de semnătură, informaţiile conţinute de broşura comună de informare elaborată de Comisia Europeană potrivit art. 4 alin. (3) din Regulamentul Dublin, completată cu informaţii suplimentare specifice României.

(2)Dacă solicitantul este un minor neînsoţit, funcţionarul desemnat al autorităţii la care a fost înregistrată cererea îi aduce la cunoştinţă acestuia, într-un mod adecvat nivelului său de înţelegere, informaţiile conţinute de broşura specială de informare elaborată de Comisia Europeană potrivit art. 4 alin. (3) din Regulamentul Dublin, completată cu informaţii suplimentare specifice României, reprezentantul legal al minorului neînsoţit luând la cunoştinţă, pe bază de semnătură, cu privire la efectuarea informării.

Art. 118 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 119Procedura de determinare a statului responsabil în cazul solicitanţilor de protecţie internaţională

În cazul în care după depunerea cererii de protecţie internaţională, dar nu mai târziu de luarea unei hotărâri în procedura de azil naţională, Inspectoratul General pentru Imigrări constată existenţa unor probe sau dovezi circumstanţiale care indică responsabilitatea altui stat membru de examinarea cererii, în temeiul Regulamentului Dublin, declanşează procedura în vederea determinării statului membru responsabil.

Art. 119 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 120Hotărârea de stabilire a statului responsabil

(1)Analiza solicitărilor de stabilire a statului membru responsabil revine funcţionarilor anume desemnaţi prin dispoziţie a directorului Oficiului Român pentru Imigrări.

Alin. (1) al art. 120 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)În urma analizei probelor şi a dovezilor circumstanţiale aflate la dosar şi a răspunsului primit din partea statului solicitat, după caz, precum şi în situaţia în care statul membru solicitat nu comunică, în termenele prevăzute de Regulamentul Dublin, un răspuns la cererea de preluare sau de reprimire, funcţionarii prevăzuţi la alin. (1) pot hotărî:

a)respingerea accesului la procedura de azil din România şi dispunerea transferului străinului în statul membru responsabil; sau b) reluarea termenului de soluţionare a cererii de azil în România.

Alin. (2) al art. 120 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(3)Hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări va fi motivată, în fapt şi în drept, în conformitate cu prevederile convenţiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse de un cetăţean al unei ţări terţe.

Alin. (3) al art. 120 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(4)Hotărârea de respingere conţine motivele pentru care este respins accesul la procedura de azil în România şi dispoziţia de transfer în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

(5)Hotărârea de respingere se comunică potrivit dispoziţiilor art. 54, care se aplică în mod corespunzător.

Alin. (5) al art. 120 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(6)Hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări este executorie.

Alin. (6) al art. 120 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 121Calea de atac

(1)Împotriva hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a) se poate face plângere în termen de 5 zile de la comunicare. Efectuarea transferului în statul membru responsabil se suspendă până la expirarea termenului legal de depunere a plângerii.

(2)Plângerea se depune, personal sau prin reprezentant, în condiţiile art. 56, şi este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis hotărârea.

(3)În cazul depunerii plângerii, solicitantul poate cere suspendarea punerii în aplicare a deciziei de transfer. Cererea de suspendare se soluţionează în regim de urgenţă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, prin încheiere definitivă.

(4)Cererea prevăzută la alin. (3) suspendă punerea în aplicare a deciziei de transfer până la pronunţarea instanţei asupra cererii de suspendare.

(5)În situaţii ce nu au putut fi luate în considerare la momentul emiterii hotărârii, funcţionarii anume desemnaţi în temeiul art. 120 alin. (1) pot decide, din oficiu, suspendarea deciziei de transfer până la pronunţarea instanţei asupra plângerii. Măsura se comunică solicitantului, potrivit dispoziţiilor art. 54, care se aplică în mod corespunzător.

(6)Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de maximum 30 de zile şi pronunţă o hotărâre motivată prin care:

a)respinge plângerea şi menţine hotărârea Inspectoratului General pentru Imigrări;

b)admite plângerea, anulează decizia de transfer în statul membru responsabil şi dispune reluarea termenului de soluţionare a cererii de protecţie internaţională în România.

(7)Hotărârea instanţei este definitivă.

(8)În cazul în care prin hotărârea instanţei de judecată se admite plângerea şi se dispune reluarea termenului de soluţionare a cererii de protecţie internaţională în România, iar solicitantul a fost deja transferat în statul membru responsabil, Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii acestuia pe teritoriul României.

Art. 121 a fost modificat de pct. 21 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 122Procedura de determinare a statului membru responsabil în cazul străinilor cu şedere ilegală

(1)Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare pentru a verifica dacă un străin depistat cu şedere ilegală pe teritoriul României a depus anterior o cerere de protecţie internaţională pe teritoriul unui alt stat membru, cu scopul exclusiv de a determina statul membru responsabil cu analizarea cererii de protecţie internaţională.

(2)În cazul în care, în urma verificării amprentelor papilare, străinul a fost identificat într-un alt stat membru ori există dovezi circumstanţiale sau probe care conduc la determinarea responsabilităţii altui stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări iniţiază procedura prevăzută de Regulamentul Eurodac.

(3)Străinilor cu şedere ilegală supuşi măsurilor de verificare prevăzute la alin. (2) li se comunică de către funcţionarii din cadrul Inspectoratul General pentru Imigrări, sub semnătură, informaţiile conţinute de broşura comună de informare elaborată de Comisia Europeană potrivit art. 4 alin. (3) din Regulamentul Dublin, informaţii legate de procedura de amprentare şi comparare a crestelor papilare, precum şi informaţii suplimentare specifice României.

(4)În urma analizei probelor şi dovezilor circumstanţiale aflate la dosar şi a răspunsului primit din partea statului solicitat, după caz, precum şi în situaţia în care statul membru solicitat nu răspunde în termenele prevăzute de Regulamentul Dublin, funcţionarii anume desemnaţi potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) pot decide transferul în statul membru responsabil, prin hotărâre motivată.

(5)Hotărârea se comunică potrivit dispoziţiilor art. 54, care se aplică în mod corespunzător.

(6)În situaţia în care statul solicitat nu îşi recunoaşte responsabilitatea ori dovezile circumstanţiale sau probele nu indică responsabilitatea unui alt stat membru, Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde măsurile ce se impun potrivit prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.

Art. 122 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 123Calea de atac

(1)Împotriva hotărârii prevăzute la art. 122 alin. (4) se poate face plângere în termen de 5 zile de la comunicare. Efectuarea transferului în statul membru responsabil se suspendă până la expirarea termenului legal de depunere a plângerii.

(3)În cazul depunerii plângerii, străinul poate cere suspendarea punerii în aplicare a deciziei de transfer. Cererea de suspendare se soluţionează în regim de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor, prin încheiere definitivă.

(4)Cererea prevăzută la alin. (3) suspendă punerea în aplicare a deciziei de transfer până la pronunţarea instanţei asupra cererii de suspendare.

(5)În situaţii ce nu au putut fi luate în considerare la momentul emiterii hotărârii, funcţionarii anume desemnaţi pot decide din oficiu suspendarea deciziei de transfer până la pronunţarea instanţei asupra plângerii.

(6)Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de maximum 30 de zile şi pronunţă o hotărâre motivată prin care:

a)respinge plângerea şi menţine hotărârea Inspectoratului General pentru Imigrări; sau b) admite plângerea şi anulează dispoziţia de transfer în statul membru responsabil.

(7)Hotărârea instanţei este definitivă.

(8)În cazul în care prin hotărârea instanţei de judecată se admite plângerea şi se dispune anularea dispoziţiei de transfer în statul membru responsabil, iar străinul a fost deja transferat în acel stat, Inspectoratul General pentru Imigrări întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii străinului pe teritoriul României.

Art. 123 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 124Solicitări adresate României

(1)În cazul solicitărilor de preluare sau de reprimire adresate României, funcţionarii anume desemnaţi din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări examinează argumentele în fapt şi în drept prezentate în solicitare, din perspectiva convenţiilor sau a actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene.

Alin. (1) al art. 124 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)În vederea determinării responsabilităţii României de a prelua sau de a reprimi un străin, funcţionarii anume desemnaţi vor avea dreptul să consulte şi să verifice informaţiile primite de la statul membru solicitant în bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne.

(3)În cazul în care verificările făcute indică faptul că România este responsabilă conform prevederilor Regulamentului Dublin, funcţionarii anume desemnaţi emit o decizie prin care România declară că acceptă responsabilitatea, detaliile practice privind transferul ulterior fiind consemnate în respectiva decizie care se comunică statului membru solicitant.

Alin. (3) al art. 124 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(4)În cazul în care solicitarea de preluare sau de reprimire nu este susţinută suficient de probe şi dovezi circumstanţiale care să indice responsabilitatea României, funcţionarii anume desemnaţi emit o decizie de neacceptare a responsabilităţii de analizare a cererii de protecţie internaţională.

Alin. (4) al art. 124 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(5)Decizia prevăzută la alin. (3) şi (4) se comunică statului membru solicitant, în termenele prevăzute în actele juridice direct aplicabile ale Uniunii Europene.

Alin. (5) al art. 124 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(6)În cazul în care este primită o cerere de reexaminare din partea statului membru solicitant, după analizarea acesteia, funcţionarii anume desemnaţi emit o nouă decizie.

Alin. (6) al art. 124 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 125Transferuri

(1)Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în acest capitol vor fi făcute în conformitate cu convenţiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, iar coordonarea la nivel naţional a implementării transferurilor revine Ministerului Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări.

Alin. (1) al art. 125 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)În temeiul hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a), art. 122 alin. (4) şi al deciziei prevăzute la art. 124 alin. (3), Inspectoratul General pentru Imigrări pune în executare măsura transferului în şi din statul membru responsabil.

Alin. (2) al art. 125 a fost modificat de pct. 26 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

(2^1)În vederea realizării transferului în statul membru responsabil, îndepărtarea străinului de pe teritoriu se poate face voluntar, controlat prin conducerea la punctul de trecere a frontierei sau cu escortă până în ţara de destinaţie. Îndepărtarea sub escortă se face în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Alin. (2^1) al art. 125 a fost modificat de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

(3)Pentru transferul persoanelor în statul membru responsabil, Oficiul Român pentru Imigrări eliberează laissez-passer, la care fac referire convenţiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

Alin. (3) al art. 125 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(4)Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern şi internaţional al persoanelor transferate, de paza şi escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condiţiile prevăzute de convenţiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.

Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 126Mijloace electronice de transmisie - DubliNet

(1)Funcţionarii anume desemnaţi cu analiza cazurilor ce fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil vor avea dreptul să utilizeze mijloacele electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, la care fac referire convenţiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(2)Autoritatea responsabilă cu procesarea datelor primite, transmiterea de date, eliberarea certificatelor de primire pentru fiecare transmitere de date şi asigurarea funcţionarii neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, este Oficiul Român pentru Imigrări.

Alin. (2) al art. 126 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(3)Ministerul Afacerilor Interne, prin Oficiul Român pentru Imigrări, va suporta de la bugetul de stat sumele necesare, în vederea asigurării funcţionarii neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, a administrării şi întreţinerii sistemului DubliNet şi reînnoirii certificatelor digitale, pentru utilizarea semnăturii electronice de către funcţionarii anume desemnaţi şi administratorul de sistem.

Alin. (3) al art. 126 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Secţiunea a 3-aDrepturile şi obligaţiile persoanelor pe parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil

Articolul 127Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de protecţie internaţională

Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor unei forme de protecţie internaţională care fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil sunt cele prevăzute la art. 17-19, până la data realizării efective a transferului în statul membru responsabil, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.

Art. 127 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 128Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor străini

Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor străini care fac obiectul procedurii prevăzute de convenţiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în legea privind regimul juridic al străinilor pe teritoriul României, pe tot parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil, prevăzută la art. 122 şi 123.

Articolul 129Protecţia împotriva returnării

Împotriva străinilor care fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil în conformitate cu art. 122, pe perioada desfăşurării procedurii nu se pot lua măsuri de expulzare sau de returnare forţată de pe teritoriul României.

Art. 129 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDONANŢA nr. 22 din 26 august 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 29 august 2014.

Articolul 129^1

Abrogat.

Art. 129^1 a fost abrogat de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 129^2

Abrogat.

Art. 129^2 a fost abrogat de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 129^3

Abrogat.

Art. 129^3 a fost abrogat de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 129^4

Abrogat.

Art. 129^4 a fost abrogat de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Capitolul IXProtecţia temporară

Articolul 130Durata protecţiei temporare

(1)Fără a se aduce atingere prevederile art. 132, durata protecţiei temporare este de un an. În cazul în care aceasta nu încetează în sensul art. 132 lit. b), protecţia temporară poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.

(2)Acolo unde motivele de protecţie temporară persistă, Guvernul României, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecţia temporară până la un an.

Alin. (2) al art. 130 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 131Acordarea protecţiei temporare

(1)Existenţa unui flux masiv de persoane strămutate este stabilită printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene.

(2)România poate propune Consiliului Uniunii Europene emiterea unei decizii prin care să se constate existenţa unui flux masiv de persoane strămutate. Propunerea va cuprinde o descriere a grupurilor specifice de persoane cărora li se va aplica protecţia temporară, data la care protecţia temporară intră în vigoare şi o estimare a scalei de mişcări ale persoanelor strămutate.

(3)Străinii cărora li s-a acordat protecţie temporară vor beneficia de această formă de protecţie de la data prevăzută în decizia Consiliului Uniunii Europene.

(4)În situaţia în care se acordă protecţie temporară prin decizia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, emite o hotărâre în care vor fi prevăzute condiţiile concrete de asigurare a protecţiei temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, precum şi sursa de finanţare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecţiei temporare.

Alin. (4) al art. 131 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 132Încetarea protecţiei temporare

Protecţia temporară ia sfârşit:

a)când se ajunge la limita maximă a duratei; sau b) în orice moment, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene, adoptată în acest sens.

Articolul 133Drepturile beneficiarilor protecţiei temporare

(1)Pe toată durata protecţiei temporare beneficiarii acestei forme de protecţie se bucură de următoarele drepturi:

a)de a li se elibera un document prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;

b)de a fi informaţi, în scris, într-o limbă pe care se presupune că o înţeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecţia temporară;

c)de a fi angajaţi în muncă de persoane fizice sau juridice, de a desfăşura activităţi independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum şi activităţi precum oportunităţi educative pentru adulţi, pregătire vocaţională şi experienţă practică de lucru, în condiţiile legii;

d)de a beneficia, la cerere, de asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;

e)dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat. Aceste servicii se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau/şi prin alte unităţi sanitare acreditate şi autorizate conform legii;

Lit. e) a alin. (1) al art. 133 a fost modificată de subpct. 11, pct. I al art. 6 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007.

f)dreptul beneficiarilor protecţiei temporare cu nevoi speciale de a primi o asistenţă medicală adecvată;

g)dreptul de a avea acces la sistemul de învăţământ de stat în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, în cazul beneficiarilor protecţiei temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

(2)Sumele acordate pentru hrană, cazare, asistenţă medicală, drepturile prevăzute la alin. (1) lit. f), precum şi alte cheltuieli sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va fi emisă în condiţiile art. 131 alin. (4), şi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, şi/sau din fondurile Uniunii Europene.

(3)Acolo unde este necesar, persoanele care urmează a fi admise pe teritoriul României în scopul protecţiei temporare vor beneficia de orice facilitate pentru obţinerea vizei necesare, inclusiv viza de tranzit. În acest sens Oficiul Român pentru Imigrări va solicita Ministerului Afacerilor Externe eliberarea vizei de intrare în cel mai scurt timp, datorită urgenţei situaţiei. Viza trebuie să fie gratuită sau costul ei trebuie redus la minim.

Alin. (3) al art. 133 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(4)În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), din motive de politică a pieţei de muncă, se poate acorda prioritate cetăţenilor Uniunii Europene şi cetăţenilor statelor obligate prin Acordul privind Spaţiul Economic European şi, de asemenea, cetăţenilor statelor terţe cu şedere legală, care primesc ajutor de şomaj.

Articolul 134Înregistrarea

Oficiul Român pentru Imigrări înregistrează datele personale ale beneficiarilor protecţiei temporare pe teritoriul României.

Art. 134 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 135Reunificarea familiei

(1)În sensul prezentului articol, în cazurile în care familiile erau deja formate în ţara de origine şi au fost separate datorită circumstanţelor din timpul fluxului masiv, următoarele persoane vor fi considerate membri ai familiei beneficiarului protecţiei temporare:

a)soţia/soţul;

b)minorul necăsătorit al beneficiarului sau al soţului/soţiei sale, fără a face distincţie dacă este născut din căsătorie sau în afară căsătoriei ori adoptat.

(2)În cazurile în care membrii familiei separate se bucură de protecţie temporară în state membre diferite, membrii familiei vor fi reunificaţi, cu luarea în considerare a dorinţei acestora.

(3)Atunci când unul sau unii dintre membrii de familie ai beneficiarului protecţiei temporare nu sunt încă în România, reunificarea familiei se va realiza dacă se constată că aceştia au nevoie de protecţie şi nu se află în unul dintre cazurile prevăzute la art. 141. (4) În vederea stabilirii statului în care va avea loc reunificarea familiei, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu instituţiile similare din statele membre responsabile.

Alin. (4) al art. 135 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(5)În cazul în care reunificarea familiei se realizează în România, membrilor de familie ai beneficiarului protecţiei temporare li se eliberează documente prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.

(6)În cazul în care reunificarea familiei nu se realizează în România, la data efectuării transferului membrilor familiei pe teritoriul statului membru în scopul reunificării, sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) şi încetează obligaţiile statului român faţă de persoanele în cauză în ceea ce priveşte protecţia temporară.

(7)În vederea aplicării prevederilor prezentului articol, Oficiul Român pentru Imigrări poate coopera cu organizaţiile internaţionale în cauză.

Alin. (7) al art. 135 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(8)Oficiul Român pentru Imigrări, la cererea instituţiilor similare din alte state membre, furnizează informaţii referitoare la un beneficiar al protecţiei temporare, în cazul în care informaţiile sunt necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului articol.

Alin. (8) al art. 135 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 136Minorii neînsoţiţi, beneficiari ai protecţiei temporare

(1)În cazul minorilor neînsoţiţi care se bucură de protecţie temporară, Oficiul Român pentru Imigrări va solicita autorităţilor competente numirea unui reprezentant legal în cel mai scurt timp.

Alin. (1) al art. 136 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)Pe perioada protecţiei temporare minorul neînsoţit poate fi cazat:

a)cu rude adulte;

b)cu o familie gazdă;

c)în centre de primire cu facilităţi speciale pentru minori sau în alte forme de cazare potrivite pentru minori;

d)cu persoana care a avut grija de copil când a părăsit ţara de origine.

(3)În vederea aplicării dispoziţiilor alin. (2) este necesar acordul persoanei adulte sau al persoanelor în cauză. Opinia minorului este luată în considerare, în funcţie de vârstă şi de maturitatea acestuia.

Articolul 137Cererea de azil

(1)Beneficiarii protecţiei temporare pot depune o cerere de azil în orice moment.

(2)Examinarea oricărei cereri de azil nesoluţionate înainte de expirarea duratei protecţiei temporare va fi terminată la încetarea acelei perioade.

(3)Protecţia temporară nu se acorda concomitent cu statutul de solicitant de azil în timp ce solicitările sunt sub examinare.

(4)În cazul în care, în urma soluţionării cererii de azil, nu se acorda statutul de refugiat şi nici protecţie subsidiara unei persoane eligibile pentru acordarea protecţiei temporare, aceasta va beneficia sau, după caz, va continua să beneficieze de protecţia temporară până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată aceasta forma de protecţie.

(5)Prevederile alin. (4) se aplica fără a se aduce atingere dispoziţiilor art. 141.

Articolul 138Repatrierea voluntară

(1)Persoanele care beneficiază sau care au beneficiat de protecţie temporară şi care solicita returnarea sunt sprijinite în acest sens de autorităţile statului român. Returnarea acestor persoane se realizează în condiţii care să respecte demnitatea umană. Persoanele care solicită returnarea sunt informate cu privire la consecinţele acestei solicitări.

(2)Atât timp cât durata protecţiei temporare nu a expirat şi pe baza circumstanţelor care persistă în ţara de origine, beneficiarii protecţiei temporare care şi-au exercitat dreptul la repatriere voluntară pot solicita reprimirea pe teritoriul României. În cazul în care aceste solicitări sunt admise, persoanele care sunt reprimite în România vor beneficia de protecţie temporară până la expirarea perioadei pentru care le-a fost acordată forma de protecţie.

Articolul 139Fonduri europene

În vederea aplicării măsurilor prevăzute în prezentul capitol, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne sesizează Guvernul, în vederea notificării Comisiei Europene pentru atragerea finanţării de la Fondul European pentru Refugiaţi, în condiţiile prevăzute de actele comunitare relevante în acest sens.

Art. 139 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 140Transferul beneficiarilor protecţiei temporare

(1)Pe durata protecţiei temporare România cooperează în vederea realizării transferului beneficiarilor protecţiei temporare în România sau în alt stat, potrivit prevederilor prezentei legi. Transferul beneficiarilor protecţiei temporare se va efectua numai în cazul în care există consimţământul persoanelor în cauză.

(2)România comunica cererile de transfer către alte state membre şi notifică Comisia Europeană şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

(3)În cazul cererilor de transfer adresate României de alte state membre, statul român informează statul membru solicitant despre capacitatea de a primi astfel de transferuri.

(4)Oficiul Român pentru Imigrări, la cererea instituţiilor similare din alte state membre, furnizează informaţii referitoare la un beneficiar al protecţiei temporare, în cazul în care informaţiile sunt necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului articol.

Alin. (4) al art. 140 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(5)La data efectuării transferului unui beneficiar al protecţiei temporare către un alt stat membru sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) şi încetează obligaţiile statului român faţă de persoanele în cauză în ceea ce priveşte protecţia temporară.

(6)În cazul în care un beneficiar al protecţiei temporare este transferat pe teritoriul României în scopul reunificării familiei, statul român va acorda protecţie temporară persoanei în cauză.

(7)În vederea efectuării transferului prevăzut la alin. (5), Oficiul Român pentru Imigrări emite beneficiarului protecţiei temporare un document, în conformitate cu reglementările comunitare.

Alin. (7) al art. 140 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 141Cauze de excludere

(1)Un străin este exclus de la acordarea protecţiei temporare dacă:

a)există motive serioase pentru a se considera că:

(i)a comis o infracţiune gravă împotriva păcii, o crimă de război sau împotriva umanităţii, aşa cum sunt definite în instrumentele internaţionale instituite pentru a reglementa astfel de infracţiuni;

(ii)a comis o infracţiune gravă, alta decât cele prevăzute la pct. (i), în afară României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoana care se bucură de protecţie temporară;

(iii)este vinovat de acte împotriva scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite;

b)există motive temeinice pentru considerarea sa ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave, străinul reprezintă un pericol pentru ordinea publică din România.

(2)Motivele de excludere la care se referă alin. (1) se vor baza numai pe comportamentul individual al persoanei în cauză. Hotărârile de excludere vor fi întemeiate pe principiul proporţionalităţii.

Articolul 142Căi de atac

(1)Străinii care au fost excluşi de la acordarea protecţiei temporare sau a reunificării familiei pot face plângere împotriva hotărârii de respingere emise de Oficiul Român pentru Imigrări.

Alin. (1) al art. 142 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(2)Hotărârea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanţii Oficiului Român pentru Imigrări sau prin trimitere poştală la ultima reşedinţă declarată a acestuia.

Alin. (2) al art. 142 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(3)Termenul de depunere a plângerii este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

(4)Plângerea se soluţionează de judecătoria în a cărei raza teritorială se află structura competentă a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.

Alin. (4) al art. 142 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

(5)Instanţa de judecată se pronunţă printr-o hotărâre motivată în termen de 30 de zile.

(6)Hotărârea prevăzută la alin. (5) este irevocabilă.

(7)Pe durata soluţionării plângerii străinii au permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.

Capitolul XDispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 143Eliberarea documentelor

Eliberarea documentelor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h), art. 20 alin. (1) lit. a) şi la art. 125 alin. (4) este de competenţa Oficiului Român pentru Imigrări.

Art. 143 a fost modificat de art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 424 din 26 iunie 2007, prin înlocuirea sintagmei "Oficiul Naţional pentru Refugiaţi" cu sintagma "Oficiul Român pentru Imigrări".

Articolul 144Principiul statului membru responsabil

În cazul cererilor de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul este informat în scris de către Poliţia de Frontieră Română, într-o limbă pe care o înţelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înţelege, cu privire la faptul că informaţii referitoare la cererea şi persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil.

Art. 144 a fost modificat de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 145Statutul personal

(1)Statutul personal al străinului care a dobândit o formă de protecţie în temeiul dispoziţiilor prezentei legi este reglementat de legea ţării de origine.

(2)Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de străinul căruia i-a fost acordată o forma de protecţie în temeiul dispoziţiilor prezentei legi, sunt recunoscute de statul român, în condiţiile legii.

Articolul 146Acordarea dreptului de şedere pe termen lung

Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, poate aproba beneficiarului protecţiei internaţionale, în timpul şederii sale pe teritoriul României, în funcţie de gradul integrării sale în societate, acordarea dreptului de şedere pe termen lung, în condiţiile reglementărilor privind regimul străinilor în România. În acest sens, străinul este exceptat de la obligativitatea prezentării documentului de călătorie emis în baza formei de protecţie acordate.

Art. 146 a fost modificat de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Articolul 147Aplicarea legii în timp

(1)Cererilor depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi li se aplică în continuare dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată.

(2)Abrogat.

Alin. (2) al art. 147 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.

Articolul 148Înlocuirea unor denumiri

De la intrarea în vigoare a prezentei legi următorii termeni, prevăzuţi în legislaţia cu incidenţă în domeniul azilului, vor fi înlocuiţi după cum urmează:

a)cerere de acordare a statutului de refugiat cu cerere de azil;

b)solicitant al statutului de refugiat cu solicitant de azil;

c)procedura de acordare a statutului de refugiat cu procedura de azil;

d)protecţie umanitara condiţionată cu protecţie subsidiara.

Articolul 149Situaţia juridică a normei de trimitere

Ori de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată, trimiterea se va socoti făcută la dispoziţiile corespunzătoare din prezenta lege.

Articolul 150Elaborarea normelor metodologice

Pentru aplicarea prezentei legi Ministerul Afacerilor Interne va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 151Prevederi aplicabile de la data aderării României la Uniunea Europeană

(1)Prevederile art. 115-129 şi ale art. 130-142 vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

(2)Abrogat.

Alin. (2) al art. 151 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 18 din 4 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 5 martie 2013.

Articolul 152Intrarea în vigoare

(1)Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, şi Hotărârea Guvernului nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 9 martie 2005, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Prezenta lege transpune:

–Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, şi măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane şi suportarea consecinţelor acestei primiri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 212 din 7 august 2001;

–Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 251 din 3 octombrie 2003;

–art. 2 lit. f), art. 12 alin. (3a) şi (3b) şi art. 19a alin. (1) şi (2) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ediţie specială 2007, capitolul 19 - «Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie», volumul 6, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2011 de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneficiarii de protecţie internaţională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 19 mai 2011;

–Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau pentru persoanele eligibile pentru obţinerea de protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011, cu excepţia art. 7 şi art. 9 alin. (3);

–Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, cu excepţia art. 49;

–Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 180 din 29 iunie 2013, cu excepţia anexei I.

Menţiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene a fost modificată de pct. 100 al art. I din LEGEA nr. 331 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015.

Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 4 mai 2006.

Nr. 122.

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului · 191 de articole

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1Obiectul de reglementare

Articolul 2Definirea termenilor

Articolul 3Oficiul Român pentru Imigrări

Capitolul IIPrincipii şi garanţii procedurale

Articolul 4Accesul la procedura de azil

Articolul 5Nediscriminarea

Articolul 5^1Situaţia persoanelor vulnerabile

Articolul 6Nereturnarea

Articolul 7Unitatea familiei

Articolul 8Interesul superior al copilului

Articolul 9Perioada acordării unei forme de protecţie

Articolul 10Confidenţialitatea

Articolul 11Cauză de nepedepsire

Articolul 12Rolul activ

Articolul 12^1Pregătirea personalului

Articolul 12^2Pregătirea personalului altor structuri competente să primească cereri de azil

Articolul 13Examinarea cererii de azil

Articolul 14Hotărârea luată cu privire la cererile de azil

Articolul 15Prezumţia de bună-credinţă

Articolul 16Garanţii privind minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil

Capitolul IIIDrepturi şi obligaţii

Secţiunea 1Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil

Articolul 17Drepturi

Articolul 18Accesul la educaţie al solicitanţilor de azil minori

Articolul 18^1Monitorizarea condiţiilor de primire

Articolul 19Obligaţii

Secţiunea 1^1Restrângerea unor drepturi ale solicitanţilor de protecţie internaţională

Articolul 19^1Limitarea sau retragerea condiţiilor materiale de primire

Articolul 19^2Măsuri restrictive

Articolul 19^3Obligarea de a se prezenta la sediul structurii Inspectoratului General pentru Imigrări

Articolul 19^4Stabilirea reşedinţei într-un centru regional de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil

Articolul 19^5Plasarea în spaţii închise special amenajate

Articolul 19^7Procedura plasării într-un spaţiu închis special amenajat

Articolul 19^8Suspendarea şi încetarea măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat

Articolul 19^9Spaţiile închise special amenajate

Articolul 19^11Garanţii specifice la plasarea în spaţii închise special amenajate

Articolul 19^12Epuizarea capacităţii de cazare şi constatarea condiţiilor inadecvate de cazare în spaţiile închise special amenajate

Articolul 19^13Măsura custodiei publice

Articolul 19^14Luarea în custodie publică în cadrul procedurii de determinare a statului membru responsabil

Articolul 19^16Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de protecţie internaţională pe perioada custodiei publice

Secţiunea a 2-aDrepturile şi obligaţiile beneficiarilor unei forme de protecţie

Articolul 20Drepturile beneficiarilor unei forme de protecţie

Articolul 20^1Readmisia beneficiarilor protecţiei internaţionale în România

Articolul 20^2Accesul la educaţie al beneficiarilor de protecţie internaţională minori

Articolul 21Obligaţiile beneficiarilor unei forme de protecţie

Articolul 21^1Informarea

Capitolul IVForme de protecţie

Articolul 22Forme de protecţie

Articolul 23Recunoaşterea statutului de refugiat

Articolul 24Recunoaşterea statutului de refugiat membrilor de familie

Articolul 25Cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat

Articolul 25^1Protecţia în interiorul ţării de origine

Articolul 26Protecţia subsidiară

Articolul 27Acordarea protecţiei subsidiare membrilor de familie

Articolul 28Cauzele de excludere de la acordarea protecţiei subsidiare

Capitolul VProcedura de azil

Secţiunea 1Procedura ordinară

Articolul 34Declanşarea procedurii de azil

Articolul 35Competenţa primirii cererilor de azil

Articolul 35^1Informarea şi consilierea privind accesul la procedura de azil

Articolul 36Momentul depunerii cererii de azil

Articolul 36^1Înregistrarea cererilor de protecţie internaţională

Articolul 37Cererea de azil

Articolul 38Cererea de azil înaintată la structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne

Articolul 39Înaintarea cererii de azil de către un minor

Articolul 40Numirea reprezentantului legal

Articolul 41Stabilirea vârstei solicitantului de azil minor

Articolul 42Numirea curatorului

Articolul 43Interviu preliminar

Articolul 44Fotografierea şi amprentarea solicitanţilor de azil

Articolul 45Interviul pentru determinarea protecţiei internaţionale

Articolul 46Intervievarea solicitanţilor de protecţie internaţională vulnerabili

Articolul 47Intervievarea solicitanţilor de azil minori

Articolul 48Competenţa soluţionării cererilor de azil

Articolul 49Colectarea informaţiilor relevante pentru soluţionarea cererii de azil

Articolul 49^1Expertiza medico-legală

Articolul 50Soluţionarea cererii de azil

Articolul 50^1Cererea de azil depusă de beneficiarul protecţiei internaţionale acordate de alt stat membru