Decizie nr. 170 din 19 martie 2013

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Emeric Borbely în Dosarul nr. 2.116/96/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 67D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 99D/2013 şi nr. 100D/2013, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Iuliana Ciurezu în Dosarul nr. 4.940,1/120/2010 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi de Ion Tănase în Dosarul nr. 5.152/120/2011 al aceleiaşi instanţe.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Ioan Popescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosare. Lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 96D/2013 şi nr. 97D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Constanţa Stoica în Dosarul nr. 6.726/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi de Vasile Morar în Dosarul nr. 11.273/83/2010 al aceleiaşi instanţe.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 67D/2013, nr. 96D/2013, nr. 97D/2013, nr. 99D/2013 şi nr. 100D/2013, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 96D/2013, nr. 97D/2013, nr. 99D/2013 şi nr. 100D/2013 la Dosarul nr. 67D/2013, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 297/2012, prin care s-a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi. Având în vedere apartenenţa auditorilor publici externi la aceeaşi categorie profesională cu aceea a consilierilor de conturi, care îşi desfăşoară activitatea în anumite condiţii predeterminate, în circumstanţele aceloraşi incompatibilităţi/interdicţii şi obligaţii reglementate la nivel constituţional şi legal, apreciază că un tratament juridic diferit ar înfrânge principiul constituţional al egalităţii în drepturi.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.116/96/2011 de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, precum şi prin încheierile din 23 ianuarie 2013, pronunţate în dosarele nr. 4.940,1/120/2010 şi nr. 5.152/120/2011 de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Emeric Borbely, Iuliana Ciurezu şi Ion Tănase, în cauze având ca obiect revizuirea pensiilor.

Prin încheierile din 30 şi 31 ianuarie 2013, pronunţate în dosarele nr. 11.273/83/2010 şi nr. 6.726/83/2011 de Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constanţa Stoica şi Vasile Morar, în cauze având ca obiect revizuirea pensiilor.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică şi auditorilor publici externi/controlorilor financiari, al căror statut reclamă, sub aspectul modului de stabilire a cuantumului pensiei, acelaşi tratament cu cel al consilierilor de conturi în privinţa cărora, prin Decizia nr. 297/2012, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010, în măsura în care se aplică consilierilor de conturi.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, asimilarea dintre membrii Curţii de Conturi, consilieri de conturi şi auditori publici externi este determinată de apartenenţa la aceeaşi categorie profesională, care îşi desfăşoară activitatea în anumite condiţii predeterminate, în circumstanţele aceloraşi incompatibilităţi/interdicţii şi obligaţii reglementate la nivel constituţional şi legal, aspecte ce reclamă un tratament juridic identic, astfel încât un tratament juridic diferit ar înfrânge principiul constituţional al egalităţii în drepturi. Aceştia apreciază că acordarea pensiei de serviciu şi pentru auditorii publici externi este justificată şi de faptul că se încalcă în mod grav principiul echilibrului între drepturile şi obligaţiile impuse prin actele normative. A priva auditorii publici externi de la o "compensare a lipsurilor, limitărilor şi exigenţelor impuse prin lege înseamnă, de fapt, o atingere directă a principiului independenţei şi obiectivităţii în activitatea desfăşurată, ceea ce ar putea avea efecte negative mai mari decât beneficiile obţinute prin anularea dreptului la pensia de serviciu".

Nu în ultimul rând, autorii criticii menţionează că majoritatea auditorilor publici externi au renunţat la posibilele venituri obţinute din exercitarea altor profesii "în speranţa legitimă" a obţinerii unei "pensii de serviciu", care, în sensul larg al desfăşurării carierei, ar reprezenta o componentă salarială. Analizând "constituţionalitatea anulării pensiei de serviciu pentru auditorii publici externi", autorii excepţiei invocă o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, precum deciziile nr. 20/2000, nr. 375/2005, nr. 57/2006, nr. 120/2007, nr. 991/2008, nr. 1.414/2009 şi altele, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că acordarea pensiilor de serviciu este constituţională. Prin Decizia nr. 871/2010, Curtea a stabilit, însă, că acordarea pensiilor de serviciu este neconstituţională, excepţie făcând pensiile de serviciu ale magistraţilor. Ca atare, neaplicarea aceluiaşi tratament juridic auditorilor publici externi cu cel al consilierilor de conturi, "în sensul de a recunoaşte pensia de serviciu, atât ca drept, cât şi ca mod de stabilire", precum şi diminuarea cuantumului pensiei de serviciu, prin recalculare şi revizuire, conform Legii nr. 119/2010 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, doar pentru unele categorii socio-profesionale din cadrul aceleiaşi instituţii publice, în speţă Curtea de Conturi, reprezintă o discriminare şi aduce atingere principiului egalităţii în drepturi.

Instanţele de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin deciziile nr. 297/2012 şi nr. 871/2010.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele prevederi de lege:

–Art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora: "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...]

h)pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.";

–Art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, potrivit cărora: "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]

j)art. 49 alin. (4) şi art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009.";

–Art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, care au următorul cuprins:

–Art. 1: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2)Drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă se plătesc de la data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin. (1).

(3)Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.

(4)Drepturile de pensie revizuite la cererea beneficiarului se plătesc de la data prevăzută la alin. (2), dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii în termenul prevăzut la alin. (3).

(5)În situaţia în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii peste termenul prevăzut la alin. (3), drepturile de pensie se vor plăti începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dar nu mai devreme de termenul prevăzut la alin. (2).";

–Art. 2: "Pentru revizuirea pensiilor menţionate la art. 1 se utilizează metodologia de calcul prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.";

–Art. 3: "Plata drepturilor restante, constând în diferenţa dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalculării şi cel obţinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 şi până la data revizuirii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, se va realiza în termenele prevăzute la art. 1 alin. (1), (4) şi (5), după caz."

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale criticate contravin principiului egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţia României, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la convenţia mai sus amintită, intitulat "Interzicerea generală a discriminării", precum şi art. 21 intitulat "Nediscriminarea" al Titlului III din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare.

Faţă de critica formulată, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a constatat că eliminarea pensiilor de serviciu prevăzute de art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 are în vedere pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi, pe cele ale auditorilor publici externi şi ale oricăror persoane care sunt salariaţi/membri în cadrul Curţii de Conturi. De asemenea, a reţinut că din personalul Curţii de Conturi fac parte atât consilierii de conturi, auditorii publici externi, personalul de specialitate, cât şi ceilalţi angajaţi ai acestei instituţii, indiferent de statutul lor socio-profesional. În conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, Curtea Constituţională a arătat că trebuie aplicat acelaşi tratament juridic personalului asimilat magistraţilor în privinţa dreptului legal la pensie de serviciu cu personalul la care au fost asimilaţi, întrucât, altfel, s-ar ajunge la situaţii inadmisibile, contrare art. 16 din Constituţie. În consecinţă, prin decizia menţionată, Curtea a constatat constituţionalitatea eliminării tuturor pensiilor de serviciu în raport cu criticile formulate.

Prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat însă că eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv a magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale este neconstituţională, deoarece încalcă principiul independenţei justiţiei, prevăzut de art. 124 din Constituţie. Cu acest prilej, Curtea a reţinut că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu.

Curtea a stabilit că "statutul constituţional al magistraţilor - statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală".

După pronunţarea acestei decizii, din punct de vedere constituţional s-a deschis posibilitatea de a aprecia dacă există o similitudine între statutul constituţional şi legal al magistraţilor şi cel al altor categorii socio-profesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmă sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii de serviciu similar magistraţilor. Aşa fiind, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a analizat dacă personalul Curţii de Conturi urmează să beneficieze de acelaşi tratament juridic, respectiv dacă statutul acestuia reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraţilor în privinţa pensiei de serviciu, statuând că, în privinţa auditorilor publici externi, considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010, cu corectivul adus prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, îşi menţin pe deplin valabilitatea.

Ulterior, prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, statuând că aceste prevederi sunt neconstituţionale "în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi".

Cu acest prilej, Curtea a constatat că asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităţilor, cu magistraţii este realizată printr-o normă de rang constituţional, aspect decisiv în analiza Curţii, reţinând totodată faptul că "consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituţională şi legală, cât şi un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curţii de Conturi".

În concluzie, soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu s-a extins şi cu privire la aceste din urmă categorii de personal, Curtea nereţinând existenţa unei similitudini între statutul consilierilor de conturi şi celelalte categorii de personal ale Curţii de Conturi, în speţă fiind vorba despre calitatea de controlor financiar/auditor public extern al Curţii de Conturi.

În sensul celor mai sus amintite este Decizia nr. 900 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, o excepţie de neconstituţionalitate cu un obiect identic şi o critică similară celei formulate în speţa de faţă.

Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011, prin Decizia nr. 486 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi legale este neîntemeiată, deoarece acest act normativ cuprinde dispoziţii de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor şi modul de calcul al drepturilor de pensie, ţinând cont de specificul situaţiilor categoriilor socio-profesionale în cauză.

De asemenea, aşa cum Curtea a constatat prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, "un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, prin care s-a constatat că măsura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conformă prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeaşi convenţie, chiar dacă acest lucru a însemnat o scădere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia menţionată, Curtea de la Strasbourg a preluat, astfel, raţionamentul Curţii Constituţionale, statuând că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Emeric Borbely în Dosarul nr. 2.116/96/2011 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, de Iuliana Ciurezu şi Ion Tănase în dosarele nr. 4.940,1/120/2010 şi nr. 5.152/120/2011 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, precum şi de către Constanţa Stoica şi Vasile Morar în dosarele nr. 6.726/83/2011 şi nr. 11.273/83/2010 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 martie 2013.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora