Regulament din 20 septembrie 2023 privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur

Regulament din 20 septembrie 2023 privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur · Legislație

Capitolul IDispoziții generale1.1. Cadrul general privind gestionarea situației de urgență

Articolul 1

(1)Scopul prezentului regulament îl constituie crearea cadrului normativ de gestionare a situațiilor de urgență generată de cutremure de către structurile implicate în acest proces, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure reprezintă o activitate de interes național, prin dimensiunea efectelor negative asupra elementelor expuse la risc și a consecințelor economice, sociale și psihologice, și de mediu.

Articolul 2

(1)Obiectivul general al prezentului regulament constă în reglementarea modului de organizare a componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență în caz de cutremur, în scopul limitării pierderilor de vieți, a pagubelor materiale și a efectelor negative asupra mediului, printr-un ansamblu de măsuri și acțiuni în domeniile prevenire, pregătire, răspuns, investigare/evaluare post eveniment, respectiv refacere/reabilitare.

(2)Atingerea obiectivului menționat la alin. (1) vizează:

a)stabilirea atribuțiilor entităților implicate în acțiunile de prevenire, pregătire, răspuns, evaluare/investigare post-eveniment, refacere/reabilitare în situațiile de urgență care fac obiectul prezentului regulament, inclusiv implementarea acestor acțiuni;

b)stabilirea în comun, cu structurile care asigură funcții de sprijin în situația manifestării tipului de risc, a responsabilităților ce le revin conform domeniilor de acțiune specifice;

c)protecția populației prin asigurarea unui răspuns coordonat și integrat din punct de vedere managerial și operativ al actului de comandă, mobilizarea în timp scurt a resurselor, concomitent cu prevenirea apariției și/sau limitarea efectelor asociate;

d)asigurarea unei capacități optime de acțiune și intervenție pentru gestionarea situațiilor de urgență;

e)investigarea post-seism prin evaluarea stării tehnice a construcțiilor, în vederea luării deciziilor privind condițiile de utilizare în continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora și a măsurilor pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor, infrastructurii și utilităților publice afectate de cutremur;

f)revenirea la starea de normalitate post-seism prin aplicarea măsurilor de refacere/reabilitare.

Articolul 3

(1)Prezentul regulament utilizează termeni și expresii având înțelesurile definite în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2)În cadrul regulamentului, pe lângă termenii și expresiile din legislația în vigoare, sunt utilizați următorii termeni:

a)consolidare - refacerea sau înnoirea oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătățirii comportării structurii la diferite tipuri de acțiuni;

b)cutremur - hazard natural de natură geotectonică, cu un potențial distructiv major ce poate conduce la pierderi de vieți omenești, afectarea majoră a infrastructurii, pierderi de proprietăți și disfuncții majore, precum și la un puternic impact psihologic și social, iar revenirea la starea de normalitate reclamă un important efort financiar, derulat pe o perioadă lungă de timp;

c)evaluare vizuală rapidă - evaluarea vulnerabilității seismice a fondului construit pe tipologii de clădiri, la nivel de unități administrativ-teritoriale, realizată de autoritățile locale prin personal cu studii tehnice de specialitate, în scopul caracterizării tipurilor reprezentative de clădiri pentru prioritizarea intervențiilor în cadrul diferitelor programe de finanțare;

d)expertiză tehnică la acțiuni seismice - evaluarea seismică a unei clădiri, cu identificarea necesității lucrărilor de intervenție și, după caz, a tipului și anvergurii acestora;

e)expunerea - totalitatea oamenilor, proprietăților, sistemelor sau altor elemente prezente în zonele de hazard. Expunerea are un caracter variabil în funcție de momentul în care se petrece evenimentul, fapt care poate genera impact diferit. Măsurarea expunerii se referă la totalitatea elementelor expuse prezente în zona luată în considerare.

f)hazardul seismic se referă la probabilitatea de apariție a unui cutremur care poate cauza pierderi de vieți, rănirea persoanelor sau alte tipuri de impact asupra sănătății, precum și avarii și daune la nivelul bunurilor, infrastructurii, mijloacelor de trai, furnizării de servicii și resurselor de mediu;

g)impact - efectele negative ale unui hazard exprimate în termeni de consecințe asupra populației, bunurilor fizice, consecințe economice, sociale și psihologice;

h)lucrări de intervenție - lucrări de construcție realizate în vederea reducerii vulnerabilității construcțiilor existente;

i)riscul seismic exprimă probabilitatea de a se produce efecte nefavorabile la nivel uman, material, economic sau de mediu, într-o anumită perioadă de timp, apărute în urma interacțiunii dintre evenimentele seismice și condițiile de vulnerabilitate de la nivelul societății, cu impact negativ asupra funcționării normale a unei comunități sau a societății. Riscul seismic este o funcție de trei componente interconectate: hazard seismic, expunere și vulnerabilitate;

j)vulnerabilitate seismică a construcțiilor - susceptibilitate la avariere a acestora în urma unei acțiuni seismice.

1.2.Tipul de risc care face obiectul regulamentului și riscurile asociate

Articolul 4

(1)Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament este cutremurul.

(2)În sensul prezentului regulament, elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situații de urgență sunt:

a)populația, precum și bunurile sale mobile și imobile;

b)construcții: clădiri de locuit, clădiri de interes și utilitate publică, clădirile din sectorul de învățământ și din sectorul de sănătate, clădiri social-culturale, clădiri pentru activități culturale și sportive, clădiri administrative și comerciale, construcții industriale, agrozootehnice, lucrări hidrotehnice etc.;

c)capacitățile operaționale ale instituțiilor publice și operatorilor economici, capacitățile productive;

d)infrastructura de transport rutier, feroviar, aerian și naval;

e)rețelele de alimentare cu energie electrică, termică, gaze, sursele și sistemele de alimentare cu apă, sistemul de canalizare, stațiile de tratare și de epurare;

f)rețelele de telecomunicații și tehnologia informației;

g)mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri, intravilanul localităților și altele;

h)activitățile social-economice.

(3)În funcție de amploarea și durata de manifestare a cutremurului, anotimpul, ora producerii, riscurile asociate, pot fi:

a)avarierea construcțiilor sau colapsul parțial sau total al acestora, cu efecte asupra populației (decedați, răniți, dispăruți, persoane sinistrate);

b)distrugerea/avarierea unor echipamente și instalații aferente construcțiilor;

c)generarea de incendii/explozii în clădiri sau în cartiere/localități;

d)avarierea sau distrugerea elementelor de infrastructură a transportului, blocarea unor intersecții de străzi principale, ca urmare a prăbușirii unor clădiri și împiedicarea operațiunilor de salvare/ajutorare, izolarea unor zone;

e)eșecul utilităților publice cum ar fi: rețele importante de radio și televiziune; rețele importante de comunicații și informatică; rețele importante de energie electrică și de gaze, de alimentare cu apă; rețele importante de energie termică; rețele importante de canalizare și epurare a apelor uzate și pluviale;

f)generarea de inundații provocate de incidente, accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice sau a blocării accidentale a unor cursuri de ape; cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evacuarea de debite, punând în pericol viața oamenilor;

g)accidente în transportul rutier și pe calea ferată, ca urmare directă a mișcării seismice sau prin avarierea ori distrugerea căilor rutiere sau a căilor ferate;

h)declanșarea unor epidemii/zoonoze;

i)suprasolicitarea sistemului medical;

j)generarea de accidente, avarii cum ar fi: explozii, incendii sau alte evenimente în activitățile nucleare sau radiologice; accidente, avarii, explozii și incendii în activități de transport (terestre, aeriene, tuneluri feroviare/rutiere, metrou sau cablu); accidente, avarii, explozii și incendii în activități de transport și depozitare a produselor periculoase; accidente, avarii, explozii și incendii în industrie, poluare ca urmare a degradării calității factorilor de mediu;

k)declanșarea unor alunecări și tasări de teren, prăbușiri de stânci sau versanți, apariția de crevase, inclusiv prăbușiri ale minelor/carierelor, lichefiere;

l)producerea unor efecte în masă cum sunt panica, stresul, manifestate la nivelul populației.

(4)Efectele cutremurelor asupra elementelor expuse la risc și la riscurile asociate se referă la:

a)impactul fizic - cuantifică efectele negative fizice ale unui eveniment de risc asupra elementelor expuse (numărul deceselor, al persoanelor rănite/bolnave, precum și al persoanelor evacuate, numărul persoanelor fără acces la serviciile de bază, numărul construcțiilor civile și industriale, infrastructura de transport, utilitățile, utilajele, echipamentele, suprafețe agricole afectate de eveniment);

b)impact economic - cuantifică toate costurile asociate pierderilor umane, costurile asociate pierderilor materiale directe (clădiri, bunuri), costurile cu forțele și mijloacele de intervenție, costurile asociate cu asigurările, despăgubiri oferite rudelor, costuri de tratament și îngrijire a sănătății, costurile cu relocarea persoanelor evacuate, dar și costurile indirecte apărute ca urmare a producerii riscurilor, determinate de întreruperea activității la nivelul economiei (agricultură, industrie, turism, comerț, transporturi), costurile economice determinate de întreruperea activității la nivelul populației (pierderi de venituri), costurile economice determinate de întreruperea activității asupra bugetului;

c)impact social și psihologic - cuantifică efectele asupra stabilității sociale, respectiv întreruperi ale activităților cotidiene ale comunităților/societății (întreruperi ale muncii, în desfășurarea procesului educațional, blocaje funcționale privind aprovizionarea cu apă și alimente, tulburări ale accesului la rețelele de transport, de gaze, de încălzire, deteriorări și blocaje ale infrastructurii rutiere, blocaje ale unor facilități, precum cele de sănătate, culturale, sportive, pierderea locuinței și a bunurilor (prin inundații, incendii, alunecări de teren, cutremure etc.), precum și impactul psihologic, respectiv traumele psihologice generate în rândul populației efectele asupra relației populației cu instituțiile și asupra stabilității interne.

1.3.Rolul autorităților/instituțiilor și structurilor operative implicate în acțiunile de prevenire, răspuns, evaluare/investigare post-eveniment și refacere/reabilitare

Articolul 5

Autoritățile responsabile care asigură managementul tipului de risc care face obiectul prezentului regulament sunt repartizate pe domenii de acțiune și sunt prevăzute în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

a)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației este autoritate responsabilă cu rol principal;

b)Ministerul Afacerilor Interne este autoritate responsabilă cu rol secundar;

c)Acțiunile de prevenire se realizează de către următoarele autorități responsabile: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

d)Acțiunile de răspuns se realizează de către următoarele autorități responsabile: Ministerul Afacerilor Interne în ceea ce privește coordonarea operațională, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, autoritățile administrației publice locale și alte organizații și structuri conform domeniului de competență în ceea ce privește misiunile de sprijin.

e)Acțiunile de refacere/reabilitare se realizează de către următoarele autorități responsabile: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Justiției, autoritățile administrației publice locale în ceea ce privește investigarea/evaluarea post-eveniment, respectiv de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Energiei, autoritățile administrației publice locale, operatorii economici/titularii de autorizație în ceea ce privește restabilirea stării de normalitate.

1.4.Documente de referință/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a tipului de risc

Articolul 6

Cadrul legislativ și normativ aplicabil în activitatea de gestionare a tipului de risc "cutremure" cuprinde:

a)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare;

b)Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare;

c)Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea și funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre;

d)Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

e)Hotărârea nr. 574/2022 privind organizarea și funcționarea Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și a centrelor județene, respectiv al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției, precum și relația acestora cu comitetele pentru situații de urgență;

f)Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea și funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cu modificările și completările ulterioare;

g)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile;

h)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

i)Hotărârea Guvernului nr. 1152/2014 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică;

j)Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

k)Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

l)Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

m)Hotărârea nr. 13/2021 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind aprobarea Planului Național de Management al Riscurilor de Dezastre (2020-2027)n) Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea în prima intervenție, a ajutoarelor umanitare populației sinistrate, ca urmare a unor situații excepționale;

o)Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste, cu modificările și completările ulterioare;

p)Hotărârea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de protecție civilă;

q)Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale de reducere a riscului seismic;

r)Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare;

s)Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

t)Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții republicată, cu modificările și completările ulterioare;

u)Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a V-a "Zone de risc natural";

v)Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

w)Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

x)Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

y)Legea nr. 45/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

z)Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;aa) Hotărârea Guvernului nr. 1.275 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996;bb) Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;cc) Hotărârea Guvernului nr. 932/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanțarea de la bugetul de stat a hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren, cu modificările și completările ulterioare;dd) Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Prevenirea Situațiilor de Urgență;ee) Hotărârea Guvernului nr. 718/2011 pentru aprobarea Strategiei naționale pentru protecția infrastructurilor critice;ff) Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență;gg) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, cu modificările și completările ulterioare;hh) Ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru situații de urgență nr. 104.529/10.11.2021 - Concepția Națională de Răspuns post seism 2021;Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii;ii) Decizia de punere în aplicare nr. 2014/762/UE a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii și de abrogare a Deciziilor nr. 2004/277/CE, Euratom și nr. 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei;jj) Recomandarea Comisiei Europene din 8 februarie 2023 privind obiectivele Uniunii în materie de reziliență la dezastre (2023/C 56/01);kk) Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației;ll) Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență;mm) Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normei privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă;nn) Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 632/2008 privind implementarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență;oo) Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;pp) Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 202/2016 pentru aprobarea structurii- cadru a regulamentului de gestionare a situațiilor de urgență;qq) Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 75/2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență;rr) Ordinul Inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 4019/I.G. din 17.06.2022 pentru aprobarea Dispozițiilor Tehnice de elaborare a documentelor de planificare, pregătire, organizare, conducere, desfășurare, evidență, analiză, raportare și evaluare a acțiunilor de intervenție ale serviciilor profesioniste pentru situații de urgență;ss) Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2956/2019 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 928/18.11.2019;tt) Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2834/2019 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea a III-a. Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2019", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1003/13.12.2019;uu) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 127/08.05.2007 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie privind investigarea de urgență a siguranței postseism a clădirilor și stabilirea soluțiilor-cadru de intervenție", indicativ ME 003-2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 562bis/16.08.2007;vv) Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 5240/05.07.2018 privind constituirea Comitetului ministerial pentru situații de urgență la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare;ww) Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1992/20.06.2019 privind aprobarea componenței Grupului de lucru aferent riscului "cutremure", cu modificările ulterioare;xx) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 3231/14.12.2022 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, Indicativ RTC 10 -2022", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1221 și 1221bis din 20.12.2022;yy) Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

1.5.Definirea nivelurilor de urgență

Articolul 7

(1)Nivelul de urgență pentru declararea ca zonă în care se instituie situația de urgență la nivel de unitate teritorial-administrativă, se stabilește orientativ în baza următoarelor informații obținute:

a)număr ridicat de apeluri la 112 de la dispeceratele de urgență după producerea evenimentului, comparativ cu cele din starea de normalitate;

b)situația raportată de primele echipaje de intervenție sosite după apelurile la 112 pentru constatarea efectelor cauzate de eveniment, respectiv victime sau persoane rănite, clădiri avariate sau prăbușite, infrastructură de transport avariată, incendii sau explozii.

(2)Comitetul local pentru situații de urgență se activează în situația în care sunt identificate sau raportate, urmare a producerii unui cutremur, victime sau persoane rănite, clădiri avariate sau prăbușite, infrastructură de transport avariată, rețele tehnico-edilitare avariate, incendii sau explozii, și procedează la inspecția zonelor din aria lor de autoritate, pentru constatarea efectelor din zonele afectate și delimitarea acestora.

(3)Comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență va fi activat postseism, în baza informațiilor furnizate de către INCDFP în maxim 30 de minute după producerea unui cutremur cu parametrii menționați la art. 87, alin. (1), lit. c). Activarea se va face automat în momentul depășirii, la nivel de județ/Municipiul București, a cel puțin unei valori de prag a parametrilor menționați în Tabelul 1.1. Adițional poate fi luată în considerare și existența unor fenomene meteorologice extreme, momentul producerii cutremurului sau alte informații cu privire la pagubele înregistrate în teren.

Tabelul 1.1. Valori de prag ce pot fi utilizate pentru instituirea situației de urgență la nivel județean/Municipiul București

Parametri	Valoare de prag
Număr de persoane expuse la intensități ≥ VI pe scara MMI, ținând cont de estimările sistemului ShakeMap al INCDFP și de distribuția populației	≥ 5000 de persoane din același județ
Număr de UAT-uri cu intensități macroseismice raportate (mediate, din minim 10 răspunsuri pe UaT) ≥ VI pe scara MMI	≥ 2 UAT-uri din același județ
Număr de stații seismice la care valorile de accelerație maximă orizontală înregistrate la nivelul terenului (PGA) depășesc nivelul de accelerație a terenului pentru proiectare, având intervalul mediu de recurență de 40 de ani (corespunzător Stării Limită de Serviciu - SLS) corespunzător zonei respective, conform P100-1 din 2013	≥ 1 stație pe teritoriul unui județ

1.6.Definirea zonelor cu potențial de producere a situațiilor de urgență generate de cutremur

Articolul 8

(1)Seismicitatea României este dată de o combinație între sursa seismică subcrustală de adâncime intermediară Vrancea și 13 surse seismice crustale (superficiale), localizarea acestor surse seismice fiind ilustrată în Figura 1.1.

(2)Sursa seismică subcrustală Vrancea este cea mai activă și puternică și influențează mai mult de două treimi din teritoriul României, precum și o parte din Republica Moldova și Bulgaria. Seismicitatea este concentrată la adâncimi intermediare (h= 60-170 km).

(3)Sursele seismice crustale (zona seismică la est de Vrancea, Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraș - Câmpulung Muscel, Crișana - Maramureș, Shabla, Banat, Satu Mare, Porțile de Fier, zona Dobrogei), prezintă mecanisme de generare oarecum sporadice și cu pondere semnificativ mai mică în bilanțul eliberării energiei seismice, ce contribuie mai mult la hazardul seismic local.!Imagine

Figura 1.1. Cutremurele din România și împrejurimi (în perioada 984 - mai 2023)

conform INCDFP și principalele surse seismice, conform Proiectului BIGSEES

(4)Hazardul seismic nu este distribuit uniform în România, ci este concentrat în regiunile de sud și est ale țării. Această distribuție geografică a hazardului seismic, prezentată în Figura 1.2, depinde de amplasarea și de caracteristicile diferitelor surse seismice.

(5)Conform Codului de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013, zonarea hazardului seismic este dată de distribuția valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare (a_g), cu un interval mediu de recurență a acțiunii seismice de 225 ani (probabilitate de depășire de 20% în 50 de ani). Această zonare se bazează pe o analiză de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor vrâncene din secolul XX și un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977, 1986 și 1990.

(6)Anexa A - Acțiunea seismică. Definiții și prevederi suplimentare din Codul de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013 prevede valorile accelerației terenului pentru proiectare, a_g, pentru 337 localități urbane din România.!Imagine

Figura 1.2. Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru

proiectare a_g cu IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani

Capitolul IIOrganizarea gestionării situațiilor de urgență generate de cutremur2.1. Constituirea organismelor dedicate în domeniul managementului situațiilor de urgență generate de cutremure

Articolul 9

(1)Comitetele pentru situații de urgență, centrele operaționale și centrele operative, centrele de conducere și coordonare, se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național (GLERN), grupurile de lucru pe tipuri de riscuri, se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea și funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre.

(3)La nivelul comitetelor județene/al Municipiului București pentru situații de urgență se constituie grupuri de suport tehnic, componența acestora și regulamentul de organizare și funcționare fiind aprobate prin ordin al prefectului, în calitate de președinte al comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență.

2.1.1.Comitetele pentru situații de urgență - organizare și responsabilități principale

Articolul 10

(1)Comitetul național pentru situații de urgență este un organism interinstituțional, în cadrul sistemului național de management al situațiilor de urgență, condus de către primul-ministru, în calitate de președinte, format din miniștri sau secretari de stat desemnați de aceștia și conducători ai instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia.

(2)În cazul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită, sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului național se asigură prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției.

(3)Comitetul național pentru situații de urgență are rolul de a îndeplini atribuțiile specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene și internaționale de reducere a dezastrelor, adoptarea politicilor și strategiilor pentru cunoașterea, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur, coordonarea gestionării la nivel național a situațiilor de urgență, monitorizarea permanentă și evaluarea riscurilor din domeniul de competență.

(4)Managementul situațiilor de urgență din competența Comitetului național se realizează de Platforma de coordonare operațională, prin Centrul operațional de comandă al Guvernului.

(5)Modul de organizare, funcționare și componența Comitetului național pentru situații de urgență sunt stabilite prin HG nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 11

(1)Comitetele ministeriale pentru situații de urgență se constituie la nivelul ministerelor și altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, funcționează sub conducerea miniștrilor, respectiv a conducătorilor instituțiilor publice centrale.

(2)Comitetele ministeriale pentru situații de urgență au în componență persoane cu putere de decizie, experți și specialiști din aparatul propriu al ministerului și din unele instituții și unități aflate în subordinea acestuia, cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.

(3)Comitetele ministeriale pentru situații de urgență îndeplinesc atribuțiile prevăzute la art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(4)Comitetul ministerial pentru situații de urgență constituit la nivel Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și componenta nominală a acestuia se aprobă prin ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(5)Structura Comitetului ministerial pentru situații de urgență al MDLPA este:

a)președinte: Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

b)vicepreședinte: demnitarul cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență;

c)membrii: persoane cu funcții de răspundere din aparatul propriu al ministerului și persoane cu funcții de conducere din entitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea MDLPA;

d)consultanți, experți și specialiști din aparatul propriu al MDLPA, precum și reprezentanți ai altor ministere, instituții publice de învățământ superior, instituții de cercetare- dezvoltare, asociații profesionale, servicii publice, manageri ai societăților cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență, cooptați în comitetul ministerial la solicitarea președintelui.

(6)Principalele responsabilități ale Comitetului ministerial al MDLPA în situațiile de urgență generate de cutremure sunt:

a)informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, privind situațiile de urgență;

b)elaborează regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur;

c)evaluează situațiile de urgență și stabilește măsurile specifice pentru gestionarea acestora, și propune, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență;

d)analizează și avizează planurile proprii pentru continuitatea activității, asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență, planul de pregătire a angajaților în caz de cutremur;

e)centralizează rapoartele de evaluare a pagubelor primite din teritoriu și asigură transmiterea rapoartelor de sinteză către Comitetul național pentru situații de urgență, prin IGSU;

f)informează Comitetul Național și colegiile ministerelor asupra activității desfășurate.

Articolul 12

(1)Comitetele județene pentru situații de urgență, inclusiv Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, se constituie la nivelul județelor/al Municipiului București, sub conducerea prefectului, în calitate de președinte.

(2)Din comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență fac parte președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.

(3)Comitetele județene pentru situații de urgență, inclusiv Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, îndeplinesc atribuțiile prevăzute la art. 22 și art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(4)Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Județean/al Municipiului București este asigurat de Centrul operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență;

(5)Comitetele județene/al Municipiului București pentru situații de urgență au următoarele responsabilități principale în cazul situațiilor de urgență generate de cutremure:

a)informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, privind situații de urgență;

b)informează Comitetul Național și consiliul județean asupra activității desfășurate;

c)evaluează situațiile de urgență produse în unitățile administrativ-teritoriale prin grupul de suport tehnic, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și monitorizează îndeplinirea acestora;

d)au obligația constituirii grupului de suport tehnic pentru cutremure în zonele în care valorile accelerației terenului pentru proiectare, a_g>0,15g;

e)asigură și verifică periodic funcționarea fluxului informațional-decizional privind înștiințarea, notificarea, transmiterea datelor, informațiilor, precum și a prelucrării și stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuții și responsabilități în domeniu către cei interesați;

f)asigură coordonarea tehnică, prin intermediul grupurilor de suport tehnic, a acțiunilor de intervenție operativă;

g)asigură, prin Inspectoratul Județean în Construcții, respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările ulterioare;

h)participă la exerciții de simulare a intervențiilor în caz de cutremur în unitățile administrativ-teritoriale;

i)coordonează acțiunile de pregătire a populației în aria de autoritate și a angajaților privind prevenirea, protecția și intervenția în situații de urgență;

j)analizează și avizează planurile județene pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;

k)analizează și centralizează pagubele constatate în urma verificărilor în teren de către comisia de constatare și evaluare a pagubelor și decide asupra măsurilor de refacere/reabilitare care se impun.

Articolul 13

(1)Prefectul, în calitatea sa de președinte al Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, îndeplinește atribuțiile în domeniul situațiilor de urgență prevăzute la art. 257 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.

(2)Prefectul are următoarele responsabilități principale în cazul situațiilor de urgență generate de cutremure:

a)aprobă, prin ordine, organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență;

b)dispune instituirea stării de alertă la nivel județean și propune președintelui Comitetului Național declanșarea procedurii, pentru instituirea stării de urgență pentru zona afectată;

c)coordonează activitatea serviciilor de urgență profesioniste;

d)asigură întocmirea planurilor de apărare, prin intermediul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure, și a planurilor de evacuare și de continuare a activității în aria de autoritate;

e)coordonează modul de organizare și dotare a comitetului județean/al Municipiului București și a comitetelor locale pentru situații de urgență;

f)dispune Inspectoratului pentru situații de urgență verificarea funcționalității punctului de comandă al comitetului județean/local, precum și dotarea cu mijloace tehnice și materiale specifice a echipelor de intervenție;

g)dispune Inspectoratului pentru situații de urgență elaborarea și punerea în practică a planului de pregătire a populației privind cunoașterea semnalelor de avertizare-alarmare, precum și a modului de comportare în cazul producerii situației de urgență generate de cutremur;

h)dispune Grupului de suport tehnic verificări periodice pe teren pentru inventarierea clădirilor vulnerabile, a infrastructurii și a altor elemente expuse la risc;

i)emite Ordinul de evacuare și primire/repartiție la propunerea centrelor operative cu activitate temporară sau Centrului Operațional al Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

(3)Vicepreședinții Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență sunt președintele Consiliului Județean și inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean/al Municipiului București. Aceștia au atribuții privind coordonarea unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției. Îndeplinesc obligațiile președintelui în lipsa acestuia, precum și cele ce le revin în calitate de membrii ai comitetului.

a)Președintele Consiliului Județean are următoarele responsabilități principale:

i)propune spre aprobare Consiliului Județean bugetul județean pentru asigurarea resurselor necesare prevenirii, pregătirii, răspunsului și refacerii/reabilitării în situații de urgență;ii) asigură anual fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare în caz de cutremur, precum și spații de depozitare corespunzătoare pentru acestea, la nivelul tuturor primăriilor din județ;iii) asigură fondurile necesare pentru dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență;iv) dispune verificarea anuală a modului de achiziție, depozitare și gestionare a materialelor și mijloacelor de intervenții constituite în stoc la nivelul tuturor primăriilor din județ;

v)desemnează personal tehnic din aparatul propriu al Consiliului Județean, pentru a participa în Comisia numită prin Ordinul Prefectului, în scopul constatării și evaluării fizice și valorice a pagubelor produse în urma cutremurului.

b)Inspectorul șef are următoarele responsabilități principale:

i)este comandantul acțiunii la nivel județean sau, după caz, comandant al intervenției;ii) propune activarea Centrului Județean/al Municipiului București de Conducere și Coordonare a Intervenției;iii) coordonează forțele de intervenție stabilite pentru înlăturarea consecințelor situației de urgență din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență și dispune suplimentarea acestora, în funcție de evoluția situației de urgență.

Articolul 14

(1)Comitetele locale pentru situații de urgență se constituie la nivelul municipiilor, orașelor, sectoarelor municipiului București, precum și al comunelor, sub conducerea primarului.

(2)Din comitetul local pentru situații de urgență fac parte un viceprimar, secretarul comunei, orașului, sectorului sau municipiului, după caz, și reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții și agenți economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și manageri sau conducători ai agenților economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.

(3)Structura operativă temporară a Comitetului local pentru situații de urgență este asigurată de către Centrul Operativ, care asigură Secretariatul Tehnic Permanent al comitetului.

(4)Comitetele locale pentru situații de urgență, inclusiv Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, îndeplinesc atribuțiile prevăzute la art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(5)Comitetele locale pentru situații de urgență au următoarele responsabilități principale în cazul situațiilor de urgență generate de cutremure:

a)evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și informează operativ Comitetul Județean pentru Situații de Urgență conform fluxului informațional - operativ - decizional;

b)declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ- teritoriale;

c)propune necesarul de resurse materiale, umane și financiare pentru acțiuni de prevenire, intervenții și refacere în situații de urgență;

d)coordonează acțiunile de pregătire a populației în aria de autoritate și a angajaților privind prevenirea, protecția și intervenția în situații de urgență;

e)asigură organizarea și funcționarea sistemului informațional-decizional pe plan local;

f)elaborează planurile locale pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență și efectelor asociate acestora;

g)coordonează aplicarea unitară și în mod organizat a măsurilor de evacuare în plan teritorial al localității;

h)coordonează activitatea de constituire a rezervelor de strictă necesitate destinate persoanelor evacuate/sinistrate;

i)dispune constituirea unui grup operativ format din membrii comitetului local pentru situații de urgență sau alți specialiști în domeniu, care să se deplaseze în zona afectată pentru informare și luarea deciziilor, precum și pentru conducerea acțiunilor de intervențiej) dispune înștiințarea și alarmarea autorităților, instituțiilor publice, agenților economici și populației din zonele afectate de riscurile asociate cutremurelor;

k)organizează puncte de informare privind persoanele evacuate/sinistrate;

l)asigură aprovizionarea cu produse de strictă necesitate;

m)stabilește măsuri de urgență pentru asigurarea funcțiilor vitale necesare desfășurării activității economico-sociale, în zonele afectate;

n)organizează primirea și utilizarea în intervenție a forțelor și mijloacelor de intervenție sosite din localitățile vecine, județene, naționale sau din străinătate;

o)organizează primirea și distribuirea ajutoarelor umanitare sosite din țară și străinătate;

p)solicită acordarea de ajutoarele materiale și ajutoare de urgență pentru persoanele afectate de cutremur;

r)decide asupra funcționării unităților comerciale, de alimentație publică, școlare precum și a unităților de producție de primă necesitate pentru populația din zonele afectate de cutremur;

s)organizează inventarierea, expertizarea și evaluarea post-seism a efectelor și pagubelor produse și le asigură mijloacele necesare desfășurării activităților;

t)solicită Comitetului Județean pentru Situații de Urgență suplimentarea forțelor, materialelor și mijloacelor de intervenție în cazul depășirii capacității de intervenție la nivel local.

Articolul 15

(1)Primarul, în calitatea sa de președinte al Comitetului local pentru situații de urgență, ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență, conform art. 155 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.

(2)Primarul are următoarele responsabilități principale în cazul situațiilor de urgență generate de cutremure:

a)asigură introducerea hărților de risc la cutremure în Planurile de Urbanism General (P.U.G.) pentru zonele de risc la cutremure, delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și a măsurilor specifice privind prevenirea și atenuarea riscului seismic, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone;

b)informează populația cu privire la necesitatea încheierii polițelor de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva dezastrelor naturale și aplică sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale;

c)asigură mijloacele necesare și stabilește responsabilitățile pentru avertizarea și alarmarea populației din zonele de risc la cutremur;

d)conduce acțiunile de evacuare cu sprijinul autorităților competente;

e)stabilește necesarul de forțe și mijloace, pe baza planurilor/convențiilor de colaborare/cooperare, și definește nevoile de sprijin din partea Comitetului județean pentru situații de urgență;

f)asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate, acordarea de asistență medicală, psihologică și religioasă, și identifică noi posibilități de cazare temporară a persoanelor sinistrate, asigură adăpostirea, hrănirea și acordarea de asistență veterinară animalelor evacuate;

g)organizează distribuirea apei potabile, alimentelor și ajutoarelor umanitare către populația afectată;

h)solicită instituțiilor și persoanelor specializate executarea salubrizării și aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice în zonele afectate, organizează activitățile de căutare și identificare a victimelor și persoanelor date dispărute.

(3)Pentru organizarea activităților, primarul este susținut de serviciile voluntare pentru situații de urgență aflate în subordinea consiliului local.

Articolul 16

(1)Serviciile voluntare și serviciile private pentru situații de urgență sunt structuri specializate, altele decât cele aparținând serviciilor de urgență profesioniste, organizate cu personal angajat și/sau voluntar, în scopul apărării vieții, avutului public și/sau privat în situații de urgență, modul de organizare și funcționare al acestora fiind prevăzut în OMAI nr. 75/2019.

(2)Serviciile voluntare se constituie potrivit legii, în comune, orașe și municipii, în subordinea consiliilor locale, iar serviciile private la operatori economici și instituții.

(3)Principalele atribuții ale serviciilor voluntare pentru situații de urgență constau în:

a)desfășurarea activității de prevenire, informare și instruire a populației privind cunoașterea riscului;

b)realizează recunoașterea vizuală rapidă a pagubelor și asigură raportarea către consiliile locale;

c)efectuează acțiuni de intervenție pentru căutare-salvare, evacuare a persoanelor, distribuire ajutoare umanitare sau ajutoare de primă necesitate către populația afectată;

d)colaborează cu toate structurile locale, zonale sau naționale din domeniul situațiilor de urgență pentru asigurarea unui nivel de operativitate crescut și desfășurarea unor intervenții operative și eficiente.

(4)Șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență are următoarele atribuții principale:

a)întocmește documentele de organizare și funcționare a activității serviciului voluntar;

b)planifică și conduce activitatea de pregătire a personalului serviciului voluntar;

c)organizează activitatea de prevenire;

d)verifică întreținerea materialelor și mijloacelor din dotare;

e)conduce acțiunile de intervenție în limita competențelor stabilite;

f)întocmește rapoartele de intervenție.

2.1.2.Centre operaționale și centrele operative - organizare și responsabilități principale

Articolul 17

(1)Centrul Operațional Național din cadrul IGSU îndeplinește permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, avertizare, prealarmare, alertare și coordonare tehnică operațională la nivel național a situațiilor de urgență și asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului național pentru situații de urgență.

(2)Centrele operaționale din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență îndeplinesc permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, avertizare, prealarmare, alertare și coordonare tehnică operațională la nivelul județelor, respectiv al Municipiului București, și asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență.

(3)Centrele operaționale se încadrează cu personal specializat pe tipuri de riscuri în raport cu natura riscurilor și frecvența lor de manifestare, precum și cu datele geografice și demografice din zona de competență a inspectoratului, precum și cu specialiști în comunicații, informatică și în alte domenii de activitate, conform cerințelor operative.

(4)Centrele operaționale au următoarele responsabilități principale în situații de urgență generate de cutremure:

a)efectuează activități de analiză, evaluare și sinteză referitoare la situațiile de urgență;

b)monitorizează evoluția situațiilor de urgență și informează operativ, când este cazul, președintele comitetului pentru situații de urgență și celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenție, propunând, în condițiile legii, instituirea stării de alertă;

c)elaborează concepția specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea și desfășurarea acțiunilor de răspuns, precum și concepția de acțiune în situații de urgență generate de cutremure, conform reglementărilor interne;

d)asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor și urmărește menținerea legăturilor de comunicații cu Centrul Operațional Național, centrele operative cu funcționare permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situațiilor de urgență, precum și cu forțele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;

e)evaluează consecințele probabile ale surselor de risc;

f)desfășoară activități în domeniul primirii și acordării asistenței internaționale și al medicinei de urgență a dezastrelor.

Articolul 18

(1)Centrele operative pentru situații de urgență se constituie la nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, al municipiilor, cu excepția Municipiului București, orașelor, sectoarelor Municipiului București și comunelor.

(2)Centrele operative se constituie, la Secretariatul General al Guvernului, precum și la ministerele și instituțiile publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin complexe în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, stabilite prin hotărâre a Guvernului, ca structuri cu activitate permanentă.

(3)Centrele operative prevăzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autorității respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituției publice centrale sau prin dispoziție a primarului.

(4)Centrele operative îndeplinesc permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, înștiințare, avertizare, prealarmare, alertare și coordonare tehnica operațională, în domeniile de competență, ale ministerelor și instituțiilor publice centrale respective.

(5)Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităților publice centrale sau locale prevăzute la alin. (1).

(6)Atribuțiile principale ale centrelor operative cu activitate permanentă sunt prevăzute la art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(7)Centrele operative care se constituie numai la declararea stării de alertă, pe timpul funcționarii lor, îndeplinesc atribuții similare celor prevăzute la alin. (6). Documentele și baza de date referitoare la situațiile de urgență, deținute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităților respective.

(8)Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înființate în scopul îndeplinirii funcțiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situațiilor de urgență, precum și pe timpul unor exerciții, aplicații și antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situații.

2.1.3.Centre de conducere și coordonare

Articolul 19

(1)Centrele de coordonare și conducere a intervenției se organizează și funcționează la nivel național și județean/al Municipiului București ca structuri interinstituționale care asigură suportul decizional pentru Comitetul Național pentru Situații de Urgență și pentru comandantul acțiunii la nivel național, respectiv pentru comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență, precum și analiza, evaluarea situației și coordonarea acțiunilor de intervenție la nivel județean/ Municipiul București.

(2)Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI), și centrele județene/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției (CJCCI) exercită funcții de coordonare operațională, planificare și organizare a acțiunilor de răspuns, de management al informațiilor, de notificare, de cooperare și de informare publică.

(3)Suportul decizional este asigurat prin colectarea, structurarea și analiza datelor de interes operativ în vederea luării unor decizii sau formulării unor direcții de acțiune ce pot fi adoptate de către factorii decidenți prevăzuți la alin. (1).

(4)Centrele de coordonare și conducere a intervenției se activează când, în aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările ulterioare, comandantul acțiunii declanșează, potrivit art. 11 alin. (2) din aceeași hotărâre, coordonarea integrată a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă determinate de manifestarea tipurilor de risc, pe baza concepției naționale de răspuns și a planurilor de acțiune adaptate evoluției situației de urgență.

Articolul 20

(1)Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI) îndeplinește următoarele atribuții principale, conform prevederilor de la art. 7 din HG nr. 574/2022, printre care:

a)coordonează operațional activitatea centrelor de coordonare și conducere de la nivel județean, a centrelor operative pentru situații de urgență ale autorităților responsabile cu rol principal și secundar, precum și ale celorlalte centre operative de la nivel local, după caz;

b)monitorizează punerea în aplicare a planurilor de cooperare, de intervenție și de evacuare elaborate la nivel central, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, cu modificările ulterioare;

c)la ordinul cu caracter operativ emis de comandantul acțiunii, poate asigura coordonarea acțiunilor de răspuns desfășurate la nivelul unei zone din cadrul uneia sau al mai multor unități administrativ-teritoriale grav afectate, precum și suportul decizional pentru comandantul intervenției desemnat în acest caz;

d)asigură la nivel național coordonarea activităților de acordare a ajutoarelor umanitare de urgență;

e)elaborează rapoarte și analize pentru informarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență și/sau a comandantului acțiunii, în funcție de consecințele situației de urgență;

f)centralizează la nivel național solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin și coordonează planificarea resurselor umane și materiale necesare gestionării situațiilor de urgență;

g)asigură fluxul informațional-decizional cu toate componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, prin centralizarea, procesarea și diseminarea datelor și informațiilor furnizate de către CJCCI și centrele operative pentru situații de urgență.

(2)Șeful CNCCI este inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sau persoana desemnată de acesta cu acordul comandantului acțiunii la nivel național.

Articolul 21

(1)Centrele județene/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției (CJCCI/CMBCCI) funcționează în subordinea comandantului acțiunii la nivel județean/al Municipiului București, după caz, și sub coordonarea operațională a CNCCI, în situația activării acestuia.

(2)Centrele județene/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției asigură analiza, evaluarea situației și coordonarea acțiunilor de intervenție și asigură suportul decizional al comitetelor județene, respectiv al Municipiului București.

(3)Au în componență personal din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență, precum și experți și specialiști din cadrul instituțiilor și operatorilor economici de interes local care asigură funcții de sprijin.

(4)Centrele județene/al Municipiului București de coordonare și conducere a intervenției îndeplinesc următoarele atribuții principale, conform prevederilor de la art. 13 din HG nr. 574/2022, printre care:

a)coordonează integrat activitățile de intervenție operativă în zonele afectate;

b)coordonează activitatea centrelor operative de la nivelul județului/al Municipiului București, precum și a celorlalte centre operative de la nivel local;

c)coordonează punerea în aplicare a planurilor de cooperare, de intervenție și de evacuare de la nivelul localităților sau al sectoarelor Municipiului București;

d)asigură suportul decizional al comitetului județean pentru situații de urgență/al Municipiului București pentru Situații de Urgență în vederea adoptării măsurilor necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, declarării, prelungirii sau încetării stării de alertă la nivelul uneia sau mai multor localități din județ ori la nivelul întregului județ, în baza concluziilor rezultate din analizele operative efectuate;

e)propune prefectului constituirea bazelor de operații cu personal și resurse materiale din cadrul autorităților administrației publice locale și structurilor cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență;

f)propune prefectului permanentizarea activității unor centre operative cu activitate temporară, în funcție de tipul de risc produs și efectele manifestate;

g)întocmește analize operative și propune comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență să solicite Comitetului Național pentru Situații de Urgență alocarea de produse, bunuri materiale și resurse financiare necesare sprijinirii autorităților administrației publice locale și populației afectate;

h)coordonează acțiunile care vizează asigurarea sprijinului logistic și tehnic de specialitate pentru echipele internaționale desemnate să intervină, la nevoie, pe teritoriul județului/al Municipiului București;

i)asigură centralizarea, prelucrarea, analiza datelor și informațiilor, elaborarea de prognoze privind evoluția situației, precum și de raportări sau documente operative necesare asigurării suportului decizional și informării comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență, CNCCI și a comandantului acțiunii/intervenției;

j)centralizează la nivel județean/Municipiul București solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin și coordonează planificarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;

k)asigură coordonarea activității de colectare, transport și distribuire a ajutoarelor umanitare de urgență;

l)asigură sprijin tehnic și operațional forțelor internaționale care execută misiuni pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale din cadrul județului.

Articolul 22

(1)Coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență se asigură de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Afacerilor Internelor.

(2)În situații de urgență, coordonarea unitară a acțiunii tuturor forțelor implicate în intervenție se realizează de către comandantul acțiunii, care este desemnat la nivel național, județean/ al Municipiul București, în funcție de natura și gravitatea evenimentului și de mărimea categoriilor de forțe concentrate.

(3)Comandantul acțiunii este persoana din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne prin care se asigură coordonarea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă.

(4)Comandantul acțiunii coordonează integrat capabilitățile, după caz, prin structurile operaționale din subordine/coordonare, Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, centrele județene/zonale de coordonare și conducere a intervenției, Punctul operativ avansat și comandantul/comandanții intervenției, pe baza concepției naționale de răspuns și a planurilor de acțiune adaptate evoluției situației de urgență.

(5)Comandantul acțiunii are următoarele atribuții, potrivit prevederilor de la art. 12 din HG nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare:

a)coordonează forțele de intervenție stabilite pentru înlăturarea consecințelor situației de urgență;

b)informează comitetul pentru situații de urgență competent despre evoluția situației de urgență și modul de desfășurare a intervenției;

c)dispune suplimentarea forțelor de intervenție în funcție de evoluția situației de urgență;

d)desemnează comandanți ai intervenției din cadrul autorităților responsabile, în funcție de tipul de risc produs și de amploarea și intensitatea situației de urgență;

e)asigură implementarea deciziilor comitetului pentru situații de urgență competent, referitoare la gestionarea situației de urgență.

(6)La nivel național, comandantul acțiunii este secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau persoana desemnată de acesta.

(7)În situația în care sunt afectate mai multe județe, comandantul acțiunii poate fi desemnat la nivel zonal, prin dispoziție a secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.

(8)La nivel județean sau al Municipiului București, comandantul acțiunii este șeful inspectoratului pentru situații de urgență în a cărui zonă de competență s-a produs evenimentul.

(9)În situația în care șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne devine comandantul acțiunii, inspectorii șefi ai inspectoratelor pentru situații de urgență devin, de drept, comandanți ai intervenției în zona de competență.

(10)Comandantul intervenției este persoana care asigură în teren conducerea forțelor și mijloacelor aparținând autorităților responsabile, implicate în acțiunile de răspuns.

(11)Comandantul/comandanții intervenției se subordonează operațional comandantului acțiunii și asigură conducerea forțelor și mijloacelor care acționează în zona/sectorul de intervenție repartizat de comandantul acțiunii.

2.1.4.Grupuri de suport tehnico-științific și grupuri de lucru - componența structurilor la nivel central și teritorial

Articolul 23

(1)Pentru stabilirea strategiilor și programelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, Comitetul național poate solicita consultarea unor experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători constituiți în grupuri de suport tehnico-științific.

(2)Conform prevederilor din HG nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, comitetul național pentru situații de urgență și grupurile de suport tehnico-științific, alături de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, asociațiilor profesionale, sindicatelor, unităților de învățământ superior și institutelor de cercetare, instituțiilor culturale, ale cultelor și asociațiilor religioase recunoscute potrivit legii și ai mass-mediei, formează Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre.

(3)În cadrul Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre, membrii grupurilor de suport tehnico-științific, alături de ceilalți factori implicați, se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de riscuri.

Articolul 24

(1)Grupurile de lucru pe tipuri de riscuri sunt coordonate de către reprezentanții ministerelor sau autorităților administrației publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență.

(2)Activitatea fiecărui grup de lucru se desfășoară în baza unui regulament de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri specifice.

(3)Grupurile de lucru colaborează cu comitetele ministeriale pentru situații de urgență.

(4)La nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal pentru tipul de risc "cutremure", prin Ordinul nr. 1992/2019, cu modificările ulterioare, a fost aprobată componența grupului de lucru aferent riscului "Cutremure".

(5)Grupul de lucru aferent riscului "Cutremure" este alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, inclusiv ai instituțiilor publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale aflate în subordinea (Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice), reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Institutului Geologic al României, Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți pentru Structuri, Universității Tehnice de Construcții București, Universității din București - Facultății de Geologie și Geofizică, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Asociației Municipiilor din România, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociației Orașelor din România, Asociația Comunelor din România.

(6)Grupul de lucru aferent riscului "Cutremure" are rol de suport tehnico - științific și consultativ în planificarea și implementarea activităților suport aferente tipului de risc și a riscurilor asociate acestuia. Principalele activități se desfășoară în domeniul de acțiune "prevenire", pentru a asigura sprijin în identificarea, evaluarea și eficientizarea eforturilor de reducere a riscului generat de cutremure.

Articolul 25

(1)În cadrul comitetelor județene pentru situații de urgență se constituie grupurile de suport tehnic, care au ca responsabilități principale următoarele:

a)asigură consultanță de specialitate în cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență;

b)coordonează tehnic, la nivel județean, acțiunile pentru gestionarea situațiilor de urgență;

c)acordă asistență tehnică comitetelor municipale, orășenești și comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;

c)asigură în colaborare cu centrul operațional al inspectoratului județean pentru situații de urgență, centralizarea rapoartelor operative inițiale ale comitetelor locale pentru situații de urgență, pe timpul situațiilor de urgență, elaborarea rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum și transmiterea lor la Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul ministerului de resort;

d)participă în comisia stabilită de comitetul județean pentru situații de urgență, la evaluarea și stabilirea pagubelor produse;

e)asigură în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, organizarea și desfășurarea la nivel județean, a exercițiilor de simulare pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional;

f)desfășoară activități de pregătire în domeniul situațiilor de urgență;

g)menține comunicarea cu structurile din cadrul diferitelor autorități/instituții/institute de cercetare care organizează și execută monitorizarea stărilor potențial generatoare de situații de urgență;

h)întocmește și actualizează planul de apărare în cazul producerii unei situații de urgență specifice riscului la cutremur la nivelul județului;

(2)Activitatea grupurilor de suport tehnic este coordonată de inspectorul șef al Inspectoratul Județean/al Municipiului București în Construcții.

(3)Grupurile de suport tehnic sunt formate din, fără a se limita la, reprezentanți ai Consiliului Județean/al Municipiului București, ai Inspectoratelor pentru situații de urgență județene//București-Ilfov, Inspectorate de jandarmerie și poliție județene/al Municipiului București, ai Direcției de Sănătate Publică județene/al Municipiului București, ai Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene/al Municipiului București, ai Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ai Agenției pentru Protecția Mediului, ai Inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București, în calitate de membri, și din reprezentanți ai operatorilor furnizori/prestatori de servicii de utilități publice esențiale: apă, gaze, energie, sistem de apă canal, ai operatorilor economici care gestionează infrastructura de transport și rețelele de comunicații, ai mediului academic și de cercetare, în calitate de consultanți.

Articolul 26

(1)În cadrul Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre, potrivit prevederilor de la art. 6 alin. (5) din HG nr. 768/2016, este constituit Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național (GLERN), cu rolul de a asigura abordarea integrată, la nivel național, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre.

(2)GLERN este format din reprezentanți ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc, nominalizați de către coordonatorii acestora.

2.1.5.Titulari de autorizație/proprietari de instalații

Articolul 27

(1)Titularii de autorizație/proprietari de instalații au următoarele atribuții:

a)să dețină resursele financiare și/sau aranjamentele financiare care să acopere eventualele pagube materiale;

b)să evalueze amploarea reală sau potențială a avarierii bunurilor;

c)să ia măsurile necesare pentru a reduce consecințele acestora;

d)să comunice rezultatele evaluării autorităților publice competente;

e)să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea asistenței autorităților publice și organizațiilor de răspuns la urgență privind pregătirea și răspunsul la situația de urgență, inclusiv informarea populației în zonele de intervenție în caz de situații de urgență și să furnizeze recomandări scrise pentru comportamentul în caz de situație de urgență;

f)să asigure pregătirea continuă a personalului propriu, testarea și exersarea modalităților de răspuns pentru situațiile de urgență;

g)să elaboreze și să pună în aplicare planul de continuitate a activității în cazul producerii unui cutremur.

(2)Operatorii economici și autoritățile publice au obligația de a întocmi planuri de continuitate a activității, sens în care au atribuții privind:(a) dezvoltarea și implementarea sistemului de management pentru dezvoltarea și menținerea continuității activității;(b) identificarea și prioritizarea proceselor critice pentru organizație;(c) analiza riscurilor și planul de tratare a riscurilor, prin identificarea amenințărilor și vulnerabilităților și analiza acestora care ar putea avea efecte adverse asupra activității, stabilirea măsurilor pentru a diminua riscurile identificate;(d) stabilirea necesarului minim/de bază (logistic/resurse umane/financiare) pentru asigurarea fluxului informațional-decizional, stabilirea măsurilor de protecție fizică a personalului;(d) încheierea unei polițe de asigurare adecvate;(e) securitatea datelor și strategia de back-up;(f) analiză de impact pentru a evalua riscurile identificate și impactul în relație cu activitățile critice ale activității și identificarea unor cerințe de bază pentru recuperare.(g) planul de răspuns în cazul incidentelor critice și reducerea impactului acestor incidente cu privire la operațiunile identificate anterior;(h) organizarea de cursuri de instruire a personalului.

(3)Titularii de autorizație/proprietarii de instalații au răspunderea pentru întocmirea planurilor de apărare proprii și aplicarea acțiunilor și măsurilor prevăzute.

(4)Planul de continuitate a activității are rolul de a îndruma organizațiile în vederea răspunsului, recuperării, reluării și restabilirii unui nivel predefinit al operațiunilor, ca urmare a întreruperii neașteptate a funcțiilor/operațiilor critice, manuale sau automate. Structura-cadru a planului este prevăzută în Anexa nr. 5 la prezentul regulament.

Articolul 28

Deținătorii, cu orice titlu, de construcții, dotări și terenuri, căi de acces, administratorii de rețele de utilități publice, a căror avariere în caz de situație de urgență specifică poate avea efecte asupra populației, mediului natural și fondului construit, sunt obligați să asigure întreținerea, repararea, exploatarea corespunzătoare și urmărirea comportării în timp.

Articolul 29

(1)Proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare construcții, vor acționa pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, potrivit prevederilor din Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare.

(2)Pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor publice și care aparțin proprietății publice/private a statului/unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietății private a acestor instituții, conducătorii instituțiilor publice vor acționa, cu prioritate, pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, potrivit prevederilor din Legea nr. 212/2022, cu modificările ulterioare.

(3)Clădirile publice existente care au funcțiuni esențiale, pentru care păstrarea integrității post-cutremur este vitală pentru protecția civilă (clasa I de importanță - expunere) trebuie instrumentate și monitorizate seismic cu accelerometre digitale, amplasate la ultimul nivel, la baza construcției și în câmp liber.

(4)Instrumentarea, întreținerea și exploatarea datelor obținute prin instrumentarea seismică revine proprietarului construcției. Înregistrările obținute în timpul cutremurelor de adâncime intermediară (mai adânci de 60 km), având magnitudinea locală ML ≥ 4, și ale cutremurelor crustale (cu adâncimi de până în 60 km), având magnitudinea locală ML ≥ 3,5, produse pe teritoriul României sau în imediata apropiere, conform raportării INCDFP, vor fi puse la dispoziția autorităților responsabile (MDLPA), în termen de maxim 7 zile după producerea unui cutremur în parametrii menționați.

(5)Datele obținute vor contribui la alcătuirea unei baze de date seismice care va fi configurată și întreținută de către INCDFP și INCD URBAN-ÎNCERC, conform Strategiei de Reducere a Riscului Seismic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022, și va fi folosită pentru analiza fenomenului seismic, evaluarea implicațiilor cutremurului asupra fondului construit și revizuirea codurilor de proiectare seismică. Metodologia privind raportarea datelor înregistrate și formatul acestora, precum și caracteristicile minimale ale accelerometrele digitale ce vor fi utilizate în instrumentarea seismică, se va stabili de către MDLPA.

f)alte structuri/organisme constituite conform legii

Articolul 30

(1)Experții tehnici și verificatorii de proiecte atestați de MDLPA și responsabilii tehnici cu execuția autorizați de ISC, sunt obligați să se autosesizeze și să se prezinte de urgență la sediul inspectoratelor județene în construcții, pentru a fi repartizați în vederea inspectării de urgență post-seism a construcțiilor, dotărilor și rețelelor tehnico-edilitare avariate și stabilirii soluțiilor cadru de intervenție pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate, potrivit legislației.

(2)La investigarea post-seism a clădirilor participă și experți și verificatori tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice atestați de Ministerul Culturii, după caz.

Articolul 31

(1)Comisia Națională de Inginerie Seismică este organism tehnic de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ, de analiză și de avizare prealabilă, care se organizează și funcționează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(2)Comisia Națională este formată din experți tehnici atestați pe domenii/subdomenii de construcții și pe specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, precum și din specialiști din domeniul construcțiilor și arhitecturii, desemnați dintre specialiștii propuși de către instituții de învățământ superior și institute de cercetare-dezvoltare, asociații profesionale și patronale reprezentative, autorități ale administrației publice cu responsabilități în domeniu.

(3)Atribuțiile Comisiei Naționale de Inginerie Seismică sunt următoarele:

a)avizarea din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție pentru clădirile încadrate, conform Codului de proiectare seismică P100-3, în clasa I de importanță, a căror funcționalitate, în timpul cutremurului și imediat după cutremur, trebuie să fie asigurată integral, precum și în clasa II de importanță, care prezintă un pericol major pentru siguranța publică în cazul prăbușirii sau avarierii grave, la solicitarea factorilor interesați;

b)avizarea din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție pentru clădirile existente cu destinația de locuință, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII, incluse în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, la solicitarea factorilor interesați.

2.2.Responsabilitățile structurilor cu responsabilități directe sau de sprijin în managementul tipului de risc pe domenii de acțiune

Articolul 32

(1)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) este autoritatea pentru lucrări publice, construcții, disciplina în construcții, amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectură, locuire, locuințe, clădiri de locuit, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice.

(2)În domeniul reglementării, MDLPA are următoarele atribuții:

a)inițiază și elaborează strategii și proiecte de acte normative în domeniul reducerii riscului seismic al construcțiilor existente pentru asigurarea conformării clădirilor existente și proiectării clădirilor noi la cerințele de calitate aplicabile, în special a cerințelor privind rezistența mecanică și stabilitate, respectiv siguranță și accesibilitate în exploatare;

b)inițiază și elaborează proiecte de acte normative în domeniul amenajarea teritoriului, urbanism, mobilitate urbană și arhitectură, domeniul lucrărilor publice, domeniul construcțiilor, gestiunii și dezvoltării imobiliar-edilitare;

c)coordonează elaborarea reglementărilor tehnice în domeniul reducerii riscului seismic al construcțiilor existente;

d)avizează documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism;

e)asigură fundamentarea politicilor de dezvoltare națională, regională și locală prin elaborarea de analize teritoriale și utilizarea instrumentelor de monitorizare și analiză a stării teritoriului.

(3)În domeniul de acțiune privind prevenirea și pregătirea, MDLPA are următoarele atribuții:

a)asigură implementarea acțiunilor prevăzute în Strategia națională de reducere a riscului seismic;

b)asigură coordonarea și monitorizarea progresului acțiunilor și evaluarea indicatorilor de rezultat pentru implementarea Strategiei naționale de reducere a riscului seismic;

c)desfășoară activități de informare, comunicare și educație în caz de seism;

d)asigură coordonarea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, reglementat prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare, finanțat de la bugetul de stat;

e)asigură coordonarea Programului național "Școli sigure și sănătoase", finanțat de la bugetul de stat;

f)asigură coordonarea Programului pentru elaborarea hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren, în baza Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și a Hotărârii Guvernului nr. 932/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanțarea de la bugetul de stat a hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren;

g)asigură, prin structurile de specialitate, disciplina și calitatea în construcții, precum și respectarea reglementărilor în domeniul urbanismului și amenajarea teritoriului, autorizarea execuției lucrărilor de construcții și avizarea documentațiilor tehnico- economice, conform legii;

h)organizează și asigură funcționarea sistemului de atestare tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții: verificatori de proiecte, experți tehnici;

i)asigură organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Inginerie Seismică în vederea avizării din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție (consolidare) pentru clădirile cuprinse în programul național de consolidare, la solicitarea beneficiarilor;

j)centralizează datele privind riscul seismic al clădirilor, colectate și raportate de instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, respectiv indicatorii specifici și de progres în implementarea Strategiei naționale de reducere a riscului seismic și indicatorii programelor de investiții, conform unei metodologii de colectare și raportare a datelor privind riscul seismic;

k)centralizează datele colectate de autoritățile publice centrale și locale prin aplicarea metodologiei de evaluare vizuală rapidă a clădirilor;

l)asigură dezvoltarea și operaționalizarea Registrului național digital al clădirilor;

(4)În domeniul de acțiune privind răspunsul, MDLPA are următoarele atribuții:

a)asigură organizarea și funcționarea Comitetului ministerial pentru situații de urgență, cu atribuții în evaluarea situațiilor de urgență produse în domeniile de competență și stabilirea măsurilor specifice pentru gestionarea acestora;

b)asigură transmiterea operativă a datelor și informațiilor privind monitorizarea efectelor generate de cutremure către structurile din componența Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, prin Centrul Operativ pentru Situații de Urgență;

c)asigură organizarea și funcționarea grupului de lucru pentru evaluarea riscului "cutremure", constituit în cadrul Platformei Naționale de Reducere a Riscului la Dezastre.

(5)În domeniul de acțiune privind evaluarea/investigarea post-eveniment, MDLPA are următoarele atribuții:

a)asigură participarea la evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă urgență la construcțiile vulnerabile, prin reprezentanții ISC și corpul experților tehnici, pentru: dispunerea de expertize tehnice la construcții, luarea de decizii privind condițiile de utilizare în continuare sau de evacuare/demolare a acestora, când în urma unei expertize se concluzionează că este pusă în pericol viața cetățenilor ori posibilitatea producerii de pagube materiale, luarea de măsuri pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor afectate de seism;

b)asigură participarea la acțiunile de organizare a intervențiilor operative în situații de urgență, pe plan central și local (reprezentare în comisii locale pentru situații de urgență), respectiv în comisiile mixte numite de prefecți, pentru evaluarea pagubelor înregistrate după cutremure, prin reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții.

(6)În domeniul de acțiune privind refacerea/reabilitarea, MDLPA are următoarele atribuții:

a)asigură controlul calității lucrărilor de intervenție, executate conform prevederilor aplicabile din reglementările tehnice în vigoare, prin Inspectoratul de Stat în Construcții, după stabilirea stării de normalitate;

b)monitorizează, prin proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructură critică națională/europeană, efectele cutremurului asupra elementelor de infrastructură critică, în calitate de autoritate responsabilă, conform competențelor;

c)asigură restabilirea stării provizorii de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competență.

d)asigură coordonarea Programului național de construcții de interes public sau social, Subprogramul "Lucrări în primă urgență", pentru asigurarea resurselor necesare executării investițiilor la obiective afectate de cutremure, implementat prin Compania Națională de Investiții.

Articolul 33

(1)Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este autoritate competentă în domeniul protecției civile și gestionării situațiilor de urgență.

(2)În domeniul reglementării, MAI inițiază și elaborează strategii și proiecte de acte normative în domeniul prevenirii, pregătirii și managementului situațiilor de urgență.

(3)În domeniul de acțiune privind răspunsul, MAI are următoarele atribuții:

a)planifică și asigură integrat coordonarea operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă;

b)participă, cu efective și mijloace proprii, la acțiunile de protecție, căutare - salvare, evacuare a populației și a bunurilor materiale după producerea unui cutremur;

c)asigură gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile asociate cutremurelor (incendii, accidente nucleare, accidente în transport etc.) și monitorizează obiectivele economice considerate ca surse de risc la incendii și explozii, accidente nucleare;

d)centralizează datele și informațiile privind monitorizarea situațiilor de urgență generate de cutremure, a efectelor și a riscurilor asociate acestora;

e)pune la dispoziție, conform legii, resurse materiale și umane pentru îndeplinirea activităților specifice în cadrul funcțiilor de sprijin;

f)îndeplinește misiuni privind distribuirea de ajutoare umanitare de prima necesitate pentru populația afectată;

g)asigură restabilirea stării provizorii de normalitate după cutremur pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competență.

Articolul 34

(1)Departamentul pentru Situații de Urgență, structură operațională fără personalitate juridică a Ministerului Afacerilor Interne, îndeplinește atribuții de coordonare, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat și asistența medicală de urgență în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor (UPU/CPU), printre care:

a)coordonarea, în sistem integrat, a acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență și asigurarea răspunsului la nivel național, până la restabilirea stării de normalitate;

b)informarea operativă a factorilor decizionali privind producerea situațiilor de urgență;

c)monitorizarea evoluției situației operative și realizarea fluxului informațional - decizional cu privire la acțiunile desfășurate de structurile aflate coordonare și/sau coordonare operațională;

d)centralizarea solicitărilor de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin și formularea de propuneri pentru asigurarea operativă a acestora;

e)monitorizarea necesităților de medicamente/produse sangvine/echipamente/ materiale de intervenție și sanitare și coordonarea transferului acestora către zonele afectate;

f)participarea, prin personalul desemnat, la misiuni cu caracter operativ și monitorizarea la nivelul structurilor aflate în coordonare și/sau coordonarea operațională, a punerii în aplicare a ordinelor și dispozițiilor, pe linie operativă, aprobate de comandantul acțiunii;

g)comunicarea publică în domeniul situațiilor de urgență și al dezastrelor;

h)asigurarea asistenței medicale de urgență și prim ajutor calificat prin structurile aflate în coordonare.

Articolul 35

(1)Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare IGSU, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, asigură coordonarea unitară și permanentă a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.

(2)În domeniul de acțiune privind prevenirea, IGSU și inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov au printre atribuțiile specifice următoarele:

a)informarea și educarea preventivă a populației în caz de cutremur prin organizarea de campanii sau elaborarea de materiale informative;

b)avizarea actelor normative privind managementul situațiilor de urgență;

c)participarea la întocmirea planurilor de apărare în teritoriu;

d)transmiterea mesajelor RO-ALERT pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență;

e)realizarea Registrului național de capabilități, prin centralizarea registrelor de capabilități asociate funcțiilor de sprijin repartizate autorităților responsabile cu rol principal.

(3)În domeniul de acțiune privind pregătirea, IGSU și inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov asigură planificarea și desfășurarea pregătirii în situații de urgență, inclusiv organizarea de exerciții pentru verificarea capacității de răspuns a autorităților în cazul unui cutremur.

(4)În domeniul de acțiune privind răspunsul, IGSU și inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov au printre atribuțiile specifice următoarele:

a)monitorizarea, evaluarea și cercetarea cauzelor producerii situațiilor de urgență;

b)coordonarea aplicării unitare la nivel național a măsurilor și acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență;

c)coordonarea activităților de intervenție desfășurate de serviciile publice comunitare profesioniste, precum și constituirea grupelor operative pentru coordonarea și sprijinul răspunsului în situații de urgență în zonele grav afectate;

d)coordonarea tehnică și de specialitate a centrelor operaționale și a centrelor operative și asigura menținerea permanentă a fluxului informațional cu acestea;

e)coordonarea planificării resurselor necesare gestionării situațiilor de urgență la nivel național;

f)transmite mesaje RO-ALERT pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență;

g)asigurarea logisticii intervenției pentru structurile proprii și punerea la dispoziția altor structuri, a unor categorii de tehnică, materiale și echipamente;

h)informarea populației prin mass-media cu privire la efectele generate de cutremure și măsurile post-eveniment propuse;

i)constituirea și gestionarea bazei de date cu privire la situațiile de urgență și punerea la dispoziția instituțiilor interesate a datelor și informațiilor solicitate pentru soluționarea situațiilor de urgență;

j)participarea la acțiunile de căutare, descarcerare și salvare a persoanelor;

k)organizarea și ținerea evidenței populației care se evacuează sau a bunurilor acestora, asigură instalarea taberelor de sinistrați, participă la transportul populației și al unor categorii de bunuri;

l)acordarea asistenței medicale de urgență prin module SMURD din cadrul serviciilor de urgență profesioniste.

(5)Inspectoratul General pentru Situații de Urgență elaborează Concepția națională de răspuns post-seism, avizată de Departamentul pentru Situații de Urgență și cu sprijinul celorlalte autorități responsabile implicate în asigurarea conducerii și intervenției operative în cadrul acțiunilor de răspuns.

Articolul 36

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în activitatea de gestionare a situațiilor de urgență sunt implicate și alte structuri, după cum urmează:

(1)Direcția Generală Management Operațional este unitatea din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne și are următoarele atribuții pe partea de răspuns:

a)asigură suportul decizional și coordonarea la nivel național a forțelor și mijloacelor de intervenție, pe domeniul ordine și siguranță națională;

b)asigură coordonarea cu celelalte centre operative ale instituțiilor în domeniul gestionării situațiilor speciale, pe domeniul ordine și siguranță națională;

c)realizează coordonarea misiunilor structurilor de ordine publică din subordinea MAI, pe timpul situației speciale și planifică posibilele misiuni asociate, în calitate de instrument de suport decizional al conducerii ministerului;

d)realizează managementul și diseminarea informațiilor operaționale, asociate altor evenimente care nu sunt consecințele directe ale cutremurelor.

(2)Direcția Generală de Protecție Internă este structura specializată cu atribuții în domeniul securității naționale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, având atribuții în ceea ce privește identificarea, prevenirea și contracararea amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc generate de producerea unui cutremur cu efecte majore, la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale.

(3)Poliția Română, prin Inspectoratul General al Poliției Române și structurile subordonate, are următoarele atribuții în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a)recunoașterea, cercetarea, evaluarea în teren și raportarea primară a efectelor unui cutremur major de către efectivele în serviciu;

b)asigurarea monitorizării pericolelor și riscurilor specifice;

c)menținerea ordinii publice în localitățile și zonele afectate, intensificând măsurile de prevenire și combatere a infracțiunilor sau a altor manifestări antisociale;

d)participarea la planificarea, asigurarea capacităților operaționale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de cutremur, în scopul salvării de vieți omenești și facilitării accesului structurilor de urgență în locurile afectate;

e)participarea la stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare și debarcare a persoanelor evacuate din zonele afectate;

f)controlul și evidența autoevacuării, supravegherea modului de desfășurare a operațiunilor de evacuare;

g)controlul, dirijarea și supravegherea circulației rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populației, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul național, precum și deplasarea forțelor și a mijloacelor, dirijarea circulației autovehiculelor și pietonilor, după caz;

h)efectuarea activităților specifice de cercetare la fața locului și de identificare a victimelor, sinistraților și de stabilire a persoanelor dispărute, conform reglementărilor naționale și internaționale;

i)participarea la acțiunile de informare a populației despre situația creată, pericolul existent și măsurile de protecție ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecințelor dezastrului.

(4)Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și structurile subordonate, au următoarele atribuții în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a)recunoașterea, cercetarea, evaluarea în teren și raportarea primară a efectelor unui cutremur major de către efectivele în serviciu;

b)asigurarea monitorizării pericolelor și riscurilor specifice;

c)participarea, conform competențelor, împreună cu celelalte instituții abilitate, la menținerea ordinii și siguranței publice la nivel național;

d)asigurarea securității perimetrului zonelor de intervenție;

e)asigurarea și restabilirea ordinii publice;

f)asigurarea securității zonelor evacuate;

g)participarea la planificarea, asigurarea capacităților operaționale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situație de urgență, în scopul salvării de vieți omenești și facilitării accesului structurilor de urgență în locurile afectate;

h)participarea, conform competențelor, cu efective și mijloace, în funcție de misiunile specifice și de situația concretă, la acțiunile de protecție și de intervenție, iar la ordin, constituie capacități de acțiune pentru zonele grav afectate;

i)participarea la stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare și debarcare a persoanelor evacuate din zonele afectate;

j)organizarea și asigurarea pazei locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate.

(5)Poliția de Frontieră Română, prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, are următoarele atribuții în zona de competență în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a)recunoașterea, cercetarea, evaluarea în teren și raportarea informațiilor privind efectele unui cutremur major, de către efectivele în serviciu;

b)controlul și supravegherea persoanelor și mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat;

c)menținerea ordinii și liniștii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorități, participă la astfel de acțiuni, ca forță de sprijin;

d)participarea la planificarea, asigurarea capacităților operaționale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situație de urgență, în scopul salvării vieții omenești și facilitării accesului structurilor de urgență în zonele afectate;

e)participarea la stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele afectate;

f)asigurarea fluidizării traficului transfrontaliere al persoanelor și mijloacelor de transport în punctele de trecere a frontierei și menținerea climatului de normalitate în zona de competență.

(6)Inspectoratul General de Aviație are următoarele atribuții în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a)recunoașterea, cercetarea, controlul aerian în zonele afectate de situația de urgență și raportarea informațiilor privind efectele/pagubele unui cutremur major;

b)participarea la operațiunile de salvare a persoanelor aflate în locuri izolate sau greu accesibilec) asigurarea misiunilor de evacuare aeromedicală, transport urgent al persoanelor grav rănite la unitățile medicale specializate;

d)asigurarea misiunilor de transport materiale sau personal de intervenție.

(7)Inspectoratul General pentru Imigrări are următoarele atribuții în domeniul de acțiune privind răspunsul:

a)acordarea de asistență în vederea repatrierii cetățenilor străini de pe teritoriul național afectați de cutremur;

b)asigură, după caz, reprezentanți în cadrul centrelor de coordonare și conducere a intervenției.

(8)Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și autoritățile publice locale asigură evidența populației evacuate.

Articolul 37

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) are următoarele atribuții:

(1)Prevenirea) elaborează studii, proiecte, programe și soluții de intervenție, urmare producerii unor situații de urgență care pot afecta construcțiile hidrotehnice din domeniul specific de activitate și de importanță vitală pentru comunitățile locale;

b)evaluează principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum și costurile prevenirii, reducerii și atenuării efectelor acestora.

(2)Răspuns: misiuni de sprijina) urmărește permanent, prin specialiștii și personalul tehnic din cadrul Filialelor Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, instituție aflată în subordinea MADR, starea tehnică și funcționalitatea lucrărilor din amenajări, constată anumite defecțiuni/defecte, evaluează starea de siguranță a amenajărilor de îmbunătățiri funciare și alte construcții hidrotehnice, iau măsurile necesare pentru lucrările de reparații, iar în cazul unor probleme tehnice deosebite apelează la experți tehnici atestați de MDLPA pentru efectuarea de expertize tehnice.

Articolul 38

Ministerul Educației (ME) are următoarele atribuții:

(1)Prevenirea) asigurarea informării elevilor, a personalului unităților de învățământ și a părinților cu privire la comportamentul în caz de cutremur, prin secțiunea dedicată de pe site-ul propriu;

b)educarea beneficiarilor primari privind modul de comportare în cazul producerii situațiilor de urgență prin susținerea unor teme educative și desfășurarea exercițiilor practice de evacuare la nivelul unităților de învățământ;

c)planificarea și executarea, la nivelul fiecărei unități de învățământ, cel puțin a unui exercițiu de comportament în caz de cutremur per semestru;

d)monitorizarea clădirilor cu destinație învățământ din punct de vedere al riscului seismic și publicarea rezultatului monitorizării.

(2)Răspuns: misiuni de sprijina) asigură utilizarea spațiilor din administrarea proprie - săli de sport, stadioane, patinoare - sau schimbarea destinației acestora pentru cazarea provizorie a populației sinistrate, pe perioada stării de alertă declarată în zona afectată de cutremur, în condițiile respectării și asigurării procesului instructiv-educativ, după caz. Pe perioada stării de alertă generată de cutremur, la solicitarea autorităților administrației publice locale, cu avizul prealabil al Instituției Prefectului, ministrul educației poate emite avizul conform pentru schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat situate în zona în care s-a produs cutremurul, exclusiv pentru organizarea și funcționarea unor centre de cazare pentru populația sinistrată.

b)asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competență;

c)emiterea de acte privind întreruperea sau reorganizarea procesului de învățământ.

Articolul 39

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) are următoarele atribuții:

(1)Prevenirea) ia măsuri specifice pentru ca operatorii să-și protejeze amplasamentele proprii și să asigure serviciile pentru populația din zonele afectate.

(2)Răspuns: misiuni de sprijina) solicită operatorilor/furnizorilor de servicii de comunicații electronice punerea la dispoziție a serviciilor de comunicații necesare asigurării fluxului informațional-decizional între punctele de conducere din componența SNMSU și forțele de intervenție implicate în acțiunile de limitare și înlăturare a efectelor situațiilor de urgență;

b)solicită ANCOM disponibilitatea frecvențelor din domeniul neguvernamental;

c)colaborează cu toate structurile specializate din cadrul Sistemului de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională (SAOPSN), pentru asigurarea continuității serviciilor de comunicații electronice în cazul producerii unei situații de urgență specifice;

d)sprijină și solicită operatorilor instalarea echipamentelor suplimentare ale autorităților SAOPSN în amplasamentele proprii;

e)asigură, prin S.N. Radiocom S.A., condițiile tehnice și operaționale pentru buna funcționare a rețelei naționale de emisie și transport, radio și televiziune;

f)asigură, prin C.N. Poșta Română, condițiile tehnice și operaționale pentru buna funcționare a serviciilor poștale;

g)susține funcționarea continuă a Instalațiilor și Obiectivelor Speciale de Interes Național (IOSIN) din domeniul seismologiei și ingineriei seismice, care facilitează îndeplinirea obligațiilor menționate în acest regulament, precum rețelele seismice naționale și centrele de date seismice.

(3)Refacere/Reabilitare: restabilirea stării de normalitatea) solicită operatorilor/furnizorilor de servicii de comunicații electronice restabilirea operativă a rețelelor de comunicații în zonele afectate.

Articolul 40

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) are următoarele atribuții:

(1.1) Prevenirea) monitorizează starea de siguranță a construcțiilor hidrotehnice din zone cu seismicitate ridicată;

b)evaluează posibilitatea producerii de inundații asociate unor cutremure (scenarii multirisc);

c)solicită deținătorilor de mari baraje (A și B) evaluarea siguranței seismice și ierarhizarea barajelor după riscul seismic;

d)intervenții la construcții hidrotehnice cu probleme de siguranță pentru a preveni/reduce posibilitatea producerii unor inundații generate de cutremure.

(1.2) Răspuns: misiuni de sprijina) asigură intervenția operativă pentru infrastructura de gospodărire a apelor afectată de cutremurb) asigură intervenția operativă pentru infrastructura de gospodărire a apelor pentru evitarea producerii unor inundații generate de afectarea seismică a structurilor și/sau a terenului adiacent;

c)asigură informarea centrelor de coordonare și conducere a intervenției despre producerea unor avarii la obiectivele din administrare/subordine, dispune măsuri necesare pentru limitarea și diminuarea efectelor negative ale seismelor;

d)stabilește modul de adaptare și folosire a mijloacelor tehnice și utilajelor proprii pe timpul situațiilor de urgență pentru nevoi de protecție civilă;

e)asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor, precum și menținerea legăturilor de comunicații cu centrele operaționale și operative implicate în gestionarea situațiilor de urgență.

(1.3) Refacere/Reabilitarea) asigură reabilitarea infrastructurii de gospodărire a apelor afectată de cutremure, cu prioritizare conform importanței sociale;

b)asigură coordonarea reabilitării seismice a marilor baraje pentru conformarea la exigențele de protecție la seism conform celor mai recente normative în vigoare;

b)asigură promovarea și finanțarea unor acțiuni și măsuri urgente de intervenție și/sau refacere în vederea înlăturării efectelor unor seisme sau a celor care mențin starea de pericol iminent pentru infrastructura de gospodărire a apelor.

(2)Administrația Națională de Meteorologie (ANM) are următoarele atribuții:

(2.1) Răspuns: misiuni de sprijina) asigură elaborarea prognozelor și avertizărilor privitoare la fenomene meteorologice periculoase și transmiterea acestora la factorii interesați;

b)asigură transmiterea, de către Centrele Meteorologice Regionale a atenționărilor și avertizărilor meteorologice de tip "nowcasting" la Inspectoratele Județene/București-Ilfov pentru Situații de Urgență și la unitățile de gospodărire a apelor, pentru înștiințarea autorităților administrației publice locale, avertizarea și/sau alarmarea populației în timp util și pentru managementul lucrărilor hidrotehnice;

c)asigură transmiterea cantităților de precipitații înregistrate la punctele de observație și măsurători din rețeaua meteorologică, în cazul depășirii pragurilor critice, prin Stațiile Meteorologice Regionale către ANM, MAP, INHGA, ANAR, Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă.

(3)Garda Națională de Mediu are următoarele atribuții:

(3.1) Prevenirea) supraveghează activitățile care prezintă pericole de accidente majore și/sau impact semnificativ asupra mediului cauzate de substanțe periculoase, în vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;

(3.2) Răspuns: misiuni de sprijina) participă la evaluarea efectelor și stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea componentelor de mediu;

b)identifică activitățile care au generat poluări accidentale sau afectarea calității aerului prin depășirea limitelor maxime admisibile la stațiile rețelei naționale de monitorizare.

(4)Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) are următoarele atribuții:

(4.1) Prevenirea) coordonează activitățile care prezintă impact semnificativ asupra mediului, pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, în vederea prevenirii și limitării consecințelor acestora.

(4.2) Răspuns: misiuni de sprijina) participă la evaluarea efectelor și stabilirea cauzelor care au condus la producerea unui accident major în care sunt implicate substanțe periculoaseb) urmărește monitorizarea calității aerului prin stațiile rețelei naționale și sesizează Garda Națională de Mediu, în cazul depășirii limitelor maxime admise.

(4.3) Refacerea/Reabilitare:

a)urmărește realizarea măsurilor de refacere/reabilitare a amplasamentelor, până la aducerea acestora la starea inițială.

Articolul 41

Ministerul Sănătății (MS) are următoarele atribuții:

(1)Răspuns: misiuni de sprijina) asigură asistență medicală și psihologică în cazul situațiilor de urgență generate, cu sprijinul Societății Naționale de Cruce Roșie, Colegiul Psihologilor din România, și a altor ONG-uri din România prin utilizarea rețelei sanitare și extinderea, la nevoie, a capacității de spitalizare;

b)asigură aplicarea regulilor de igienă colectivă, inclusiv în taberele de sinistrați precum și realizarea măsurilor sanitare, pe timpul acțiunilor de evacuare a populației, precum și ajutorarea sinistraților;

c)asigură medicamentele și instrumentarul medical unităților sanitare;

d)asigură funcționalitatea unităților sanitare, inclusiv a instalațiilor, echipamentelor și a aparaturii de specialitate și de comunicații;

e)verifică intervenția formațiunilor medico-sanitare;

f)verifică punerea în aplicare de către unitățile spitalicești a Planului Alb;

g)pune în aplicare măsurile stabilite pentru suplimentarea capacității de spitalizare și tratament precum și pentru suplimentarea personalului medical și auxiliar;

h)aplică măsuri profilactice, monitorizează starea de sănătate a populației și evaluează riscurile de îmbolnăviri în masă și riscurile biologice;

i)asigură, la solicitare, întreprinderea demersurilor pentru evacuarea medicală a unor pacienți în afara teritoriului național;

j)face propuneri pentru solicitarea asistenței internaționale în ceea ce privește produsele medicale/sanitare;

k)face propuneri și asigură întreprinderea demersurilor necesare în vederea dislocării personalului medical din județele afectate în zonele de risc;

l)asigură măsuri de verificare a apei potabile, prin laboratoarele Institutului Național de Sănătate Publică - Centrele Regionale de Sănătate Publică, pentru persoanele afectate sau evacuate.

Articolul 42

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) are următoarele atribuții:

(1)Răspuns: misiuni de sprijina) sprijină sau participă, după caz, la salvarea persoanelor ca urmare a producerii unor accidente grave pe/la infrastructura feroviară, aeriană și maritimă prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

b)asigură mijloacele necesare pentru transportul populației din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

c)asigură mijloacele necesare pentru transportul animalelor din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

d)asigură mijloacele necesare pentru transportul valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu, din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

e)asigură controlul circulației, pentru autovehiculele cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone, potrivit domeniului de competență, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

f)asigură mijloacele necesare pentru transportul fondului arhivistic național din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

g)asigură mijloacele necesare pentru transportul persoanelor și bunurilor evacuate, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

h)asigură mijloacele necesare pentru transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

i)asigură mijloacele necesare pentru transportul forțelor și mijloacelor de intervenție și a altor resurse, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

j)asigură accesul, în spațiul aerian al României, aeronavelor cu ajutoare umanitare și asistență internațională, prin entitățile aflate în subordinea/sub autoritatea sa;

k)transmite date și informații privind starea aeroporturilor ce pot fi utilizate de către echipele internaționale solicitate;

l)dispune măsuri privind prioritizarea aterizării/decolării aeronavelor sosite în baza solicitării de asistență internațională și sprijină activitățile de "handling" pentru acestea

Articolul 43

Ministerul Apărării Naționale (MApN) are următoarele atribuții:

(1)Răspuns: misiuni de sprijina) sprijină executarea misiunilor de căutare și salvare a persoanelor;

b)sprijină executarea misiunilor de evacuare medicală cu mijloacele din dotare;

c)participă, cu forțe și mijloace proprii, la activitățile pentru limitarea și înlăturarea efectelor unei situații de urgență specifice;

d)acordă asistență medicală de urgență, suplimentează capacitatea de spitalizare a spitalelor subordonate și instalează spitale de campanie;

e)sprijină autoritățile administrației publice centrale și locale pentru evacuarea populației precum și pentru transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență;

f)asigură, la nevoie, intervenția operativă a forțelor și mijloacelor de sprijin, cu materialele necesare pentru realizarea decontaminării populației, căilor rutiere și clădirilor puse la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne;

g)asigură restabilirea stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din subordine/coordonare sau de sub autoritate.

Articolul 44

Ministerul Economiei (ME) are următoarele atribuții:

(1)Răspuns: misiuni de sprijina) asigură prin unitățile aflate în subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerului și în funcție de disponibilitate utilizarea spațiilor pentru cazarea provizorie a populației sinistrate;

b)emite actele de autoritate privind întreruperea sau reluarea activităților economice;

c)asigură restabilirea stării provizorii de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competență.

Articolul 45

Ministerul Energiei (ME) are următoarele atribuții:

(1)Răspuns: misiuni de sprijina) asigură prin companiile și societățile naționale din coordonare și de sub autoritate, precum și prin alți operatori economici, remedierea avariilor survenite în sistemul electro- energetic național, la rețelele de gaze naturale, țiței și produse petroliere, potrivit priorităților stabilite de comitetele pentru situații de urgență, precum și planurilor de prevenire și gestionare a riscurilor în sectorul energetic;

b)monitorizează prin companiile și societățile naționale din coordonare și de sub autoritate aplicarea tuturor măsurilor de securitate și siguranță nucleară la centrele nuclearo-electrice;

c)implică toate entitățile din SEN-Sistemul Electoenergetic Național (distribuitori, producători), CONPET (Operatorul Național de Transport Petrol prin Conducte) pentru echilibrarea și păstrarea rezilienței sistemelor, prin punerea în practică a procedurilor și măsurilor specifice prevăzute, cu precizare asupra faptului că transportatorii de energie electrică nu sunt în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei;

d)se asigură, în calitate de Autoritate Competentă în domeniul securității aprovizionării cu energie electrică și gaze naturale, de îndeplinirea criteriului de siguranță N-1 la nivelul Sistemului Național de Transport gaze naturale (SNT), respectiv la nivelul Sistemului Energetic Național (SEN);

e)monitorizează și se asigură de realizarea, de către entitățile din domeniu, a stocurilor de gaze naturale, țiței și produse petroliere;

f)se asigură de existența măsurilor specifice pentru păstrarea integrității infrastructurii critice naționale/europene, monitorizează și centralizează prin proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructură critică națională/europeană efectele seismului asupra elementelor de infrastructură critică națională, în calitate de autoritate publică responsabilă.

Articolul 46

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) are următoarele atribuții:

(1)Răspuns: misiuni de sprijina) asigură fluxul informațional în relația cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate privind situația cu referire la evoluția calamității;

b)participă, la solicitarea punctului național de contact - IGSU/DSU/MAI, pentru facilitarea asistenței internaționale.

Articolul 47

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) are următoarele atribuții:

(1)Răspuns: misiuni de sprijina) participă, conform competențelor, la solicitarea CNSU și în cooperare cu MCID, MAI și celelalte structuri de specialitate cu reprezentare în CNSU, la elaborarea din timp, a "Planului de comunicații și tehnologia informației pentru conducere și cooperare pe durata situațiilor de urgență", în vederea definirii aspectelor tehnice și organizatorice precum și la testarea acestuia în cadrul exercițiilor planificate;

b)asigură cu prioritate, la solicitarea IGSU, pe timpul gestionării situației de urgență, servicii securizate de comunicații și IT, la nivel de transport și acces, în regim fix și de mobilitate, utilizând tehnologii terestre sau satelitare, astfel:i. servicii de voce în rețelele telefonice speciale (S, TO) și de cooperare IC, în Platforma Comună TETRA, în rețeaua de radiocomunicații pe unde scurte și în rețele satelitare;ii. servicii de date prin intermediul rețelelor de comunicații și tehnologia informației, aflate în administrare, precum și prin intermediul Platformei Comune TETRA;iii. servicii de videoconferință prin intermediul platformelor aflate în administrare.

c)organizează și coordonează, la solicitarea MAI, intrarea în funcțiune a dispozitivelor temporare de comunicații și tehnologia informației necesare conducerii și cooperării forțelor cu atribuții în managementul situației de urgență;

d)asigură, prin activități de monitorizare a spectrului radio cu statut de utilizare guvernamental, descoperirea, identificarea, localizarea și întreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea surselor de perturbații radio intenționate sau neintenționate, în vederea asigurării disponibilității frecvențelor utilizate de structurile decizionale, de suport și de intervenție;

e)asigură schimbul de date pe linia managementului de spectru radio cu statut de utilizare guvernamental, în vederea utilizării eficiente a spectrului radio, asigurării compatibilității electromagnetice și evitării producerii interferentelor prejudiciabile;

f)asigură, la cerere, în funcție de resursele aflate la dispoziție, suplimentarea serviciilor de comunicații și tehnologia informației, speciale și de cooperare pentru MAI și pentru celelalte autorități implicate în gestionarea situației de urgență;

g)cooperează cu ANCOM și MCID în vederea stabilirii resurselor suplimentare de comunicații și tehnologia informației pe care trebuie să le asigure, cu prioritate, operatorii publici de comunicații electronice și agenții economici care administrează astfel de resurse;

h)asigură funcționarea continuă și la parametri a rețelelor speciale și de cooperare, precum și a comunicațiilor de urgență în Serviciului Național Unic pentru Apeluri de Urgență - 112;

i)asigură funcționarea continuă și la parametri a sistemului RO-ALERT;

j)organizează și asigură logistica intervenției pentru refacerea rețelelor și restabilirea serviciilor integrate de voce-date-video administrate în zonele afectate;

k)cooperează cu autoritățile ale administrației publice cu responsabilități în managementul situațiilor de urgență în vederea asigurării transportului echipamentelor, materialelor, mijloacelor mobile din componența dispozitivelor temporare de comunicații și a personalului, în situația în care deplasarea nu se poate realiza cu mijloace proprii.

Articolul 48

Ministerul Culturii (MC) are următoarele atribuții:

(1)Prevenirea) elaborează norme și metodologii privind conservarea și protecția monumentelor istorice, în cazul producerii unei situații de urgență.

(2)Răspuns: misiuni de sprijina) centralizează datele privind consecințele unei situații de urgență asupra bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil și imobil, pe baza rapoartelor instituțiilor publice subordonate și ale serviciilor deconcentrate ale ministerului;

b)asigură evacuarea bunurilor de patrimoniu și/sau a valorilor de tezaur;

c)supraveghează efectuarea, de către instituțiile cu atribuții în domeniu, a evidenței bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil care sunt evacuate în cazul producerii unei situații de urgență;

d)asigură organizarea acțiunilor de intervenție în vederea conservării de urgență a bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil și imobil, afectate de producerea unei situații de urgență și stabilește prioritățile de conservare și restaurare a acestor bunuri;

e)monitorizează, prin serviciile publice deconcentrate ale ministerului, evacuarea și depozitarea în spații speciale, a bunurilor culturale salvate;

f)asigură mijloacele materiale și financiare necesare construirii, amenajării, modernizării și întreținere locurilor de depozitare speciale, a mijloacelor și sistemelor de pază, protecție și intervenție, precum și procesului de pregătire a personalului și pentru realizarea celorlalte măsuri de protecție a ministerului și a instituțiilor subordonate;

g)asigură participarea la evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă urgență la clădirile de patrimoniu vulnerabile, prin reprezentanții ISC, corpul experților tehnici atestați în domeniul protejării monumentelor istorice pentru dispunerea de expertize tehnice la construcții.

Articolul 49

Autoritatea Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) are următoarele atribuții:

(1)Răspuns: misiuni de sprijina) asigurarea și distribuirea ajutoarelor umanitare de urgență, prin scoaterea de produse din stocurile rezervă de stat, în limita stocurilor existente, în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:i. produse specifice cazării și adăpostirii necesare pentru realizarea protecției populației în adăposturi colectiveii. produse specifice pentru hrănirea populației (apă și hrană) pentru persoanele aflate în nevoie;iii. materiale de construcții necesare pentru refacerea locuințelor afectate de cutremur;iv. carburant (motorină și benzină) pentru capabilitățile implicate în acțiunile de intervenție operativă, până la restabilirea stării provizorii de normalitate.

b)asigurarea planificării și suplimentării de produse și servicii necesare pentru limitarea consecințelor, în aplicarea prevederilor Legii nr. 477/2003, republicată, cu modificările și și completările ulterioare, Legii nr. 132/1997, republicată, cu modificările și și completările ulterioare, coroborate cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și și completările ulterioare;

c)asigurarea, în limita stocurilor existente, a unor produse din rezerva de mobilizare constituite în domeniul sănătății (medicamente, seruri vaccinuri și alte produse sanitar-farmaceutice) și din domeniile transporturilor și comunicațiilor (stații de electroalimentare mobile de diferite puteri);

d)punerea la dispoziția autorităților implicate a bazei de date cu informațiile detaliate referitoare la capacitățile de cazare și hrănire, respectiv cu mijloace autori și de construcții/similare, care pot fi utilizate în eventualitatea producerii unui cutremur cu consecințe majore pe teritoriul național, constituite la nivelul fiecărui județ;

e)asigură, la solicitare, reprezentanți ANRSPS în cadrul centrelor de coordonare și conducere a intervenției;

f)în limita disponibilității spațiilor proprii, ANRSPS poate participa la organizarea primirii ajutoarelor internaționale cu sprijinul echipei HNS (Host Nation Support) constituită în acest sens și distribuirea acestora conform repartizării stabilite de comandantul acțiunii și cu aprobarea efectuării cheltuielilor privind primirea și distribuirea acestora de către Secretariatul General al Guvernului, în calitate de ordonator principal de credite.

Articolul 50

Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) are următoarele atribuții:

(1)Răspuns: misiuni de sprijina) aplică măsuri pentru protecția dotărilor și construcțiilor din domeniul specific, a animalelor, furajelor, materiilor prime și produselor agroalimentare;

b)asigură măsuri de verificare a hranei preparate pentru persoanele afectate sau evacuate;

c)aplică măsuri profilactice, monitorizează starea de sănătate a colectivităților de animale și evaluează riscurile de epizootii și zoonoze;

d)asigură apă și hrană pentru animalele evacuate;

e)asigură asistență sanitar-veterinară pentru animalele rănite în urma producerii cutremurelor, prin grija medicilor veterinari;

f)cooperează și răspunde împreună cu autoritățile administrației publice centrale de organizarea și aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor animalelor și a celor comune omului și animalelor, precum și pentru siguranța alimentelor;

g)asigură, după caz, reprezentanți în cadrul centrelor de coordonare și conducere a intervenției.

Articolul 51

Autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții principale în ceea ce privește gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure:

(1)Prevenirea) identificarea, declararea și monitorizarea zonelor de risc la cutremure, materializate prin hărți de risc natural;

b)stabilirea și aplicarea restricțiilor din punctul de vedere al riscului seismic datorită condițiilor locale de amplasament impuse prin documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate potrivit prevederilor legale;

c)asigurarea urmăririi comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condițiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;

d)evaluarea vizuală rapidă a clădirilor la nivel de unitate administrativ-teritorială;

e)expertizarea tehnică obligatorie, de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și fundamentării măsurilor de intervenție;

f)întocmirea listelor cu clădirile clădirile identificate, expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic Rsl prin raport de expertiză tehnică, și publicarea acestor liste pe paginile de internet proprii;

g)realizarea și amplasarea vizibilă a panourilor de înștiințare în dreptul tuturor intrărilor în clădirile cu destinația de locuință expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic Rsl, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea avertizării populației din zonele expuse riscului la cutremure, precum și menținerea acestora până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții;

h)întocmirea de rapoarte anuale privind acțiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții, întreprinse de autoritățile administrației publice locale, și publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum și transmiterea acestora către MDLPA;

i)asigură instruirea reprezentanților administrației publice locale și pregătirea populației, prin exerciții periodice de simulare;

j)constituirea sau actualizarea bazelor de date cu privire la construcții, dotări și terenuri, a căror avariere poate pune în pericol populația, precum și mediul natural și construit;

k)estimarea și asigurarea anticipată, prin planul de apărare, precum și prin bugetele proprii, a unui număr de locuințe de necesitate, prin achiziții și/sau încheierea de convenții între autoritățile administrației publice locale și deținătorii acestor spații în vederea utilizării lor în caz de nevoie, pentru cazarea temporară a răniților și sinistraților sau a persoanelor în timpul executării consolidărilor, dacă situația o impune.

i)întocmirea planurilor de apărare și evacuare și punerea în aplicare a măsurilor și acțiunilor prevăzute.

j)instrumentarea și monitorizarea seismică a clădirilor publice existente care au funcțiuni esențiale din clasa I de importanță-expunere.

(2)Răspunsa) inspecția zonelor din aria de autoritate (identificarea zonelor afectate și delimitarea acestora, identificarea persoanelor afectate pentru care sunt necesare acțiuni de deblocare, salvare sau acordarea primului-ajutor, identificarea clădirilor prăbușite sau avariate;

b)repartizarea în teren a inspectorilor și inginerilor pe baza informațiilor sumare culese vizual în primele ore și/sau în prima zi după cutremur;

c)aplică măsurile operative stabilite prin planurile de apărare;

d)asigură îndeplinirea atribuțiilor în cadrul comitetelor locale/județene pentru situații de urgență.

(3)Refacere/reabilitarea) colectarea și gestionarea datelor primare rezultate din inspecția post-seism și evaluarea tehnică rapidă, expertize tehnice și alte documente relevante, pentru a avea "istoria" acțiunilor și deciziilor luate privind fiecare clădire investigată;

b)participă la evaluarea pagubelor;

c)asigură planificarea misiunilor și resurselor până la terminarea acțiunilor de intervenție;

d)asigură sprijin pentru realizarea măsurilor de revenire la starea de normalitate.

Capitolul IIIPrevenire3.1. Identificarea/evaluarea și controlul riscurilor

Articolul 52

(1)Prima evaluare a riscurilor de dezastre la nivel național s-a realizat în cadrul proiectului RO-RISK, cutremurele fiind printre hazardurile naturale luate în considerare în evaluarea riscurilor, având în vedere că dintre cele 10 tipuri de riscuri abordate, riscul seismic are cel mai mare impact la nivel național (Figura 3.1).!Imagine

Fig. 3.1 Poziționarea riscului seismic în matricea riscurilor

(sursa: Raport privind evaluarea riscurilor la nivel național, proiect RO-RISK, 2018)

(2)Principalele rezultate ale evaluării riscului seismic, respectiv impactul scenariilor de cutremur cu acoperire națională, sunt indicate în Tabelul 3.1, pentru diferite intervale medii de recurență.

Tabelul 3.1. Riscul seismic al clădirilor rezidențiale (sursa: RO-RISK, https://gis.ro-risk.ro/site/)

Scenariu cutremur	Indicatori de risc seismic
Scenariu cutremur	Pierderi economice (milioane Euro)	Victime	Persoane afectate (inclusiv victime)	Clădiri avariate*a)
IMR = 10 ani	4.460	0	760	500
IMR = 100 ani	7.620	6.800	57.000	211.000
IMR = 1.000 ani	25.650	42.000	325.500	930.000

Articolul 53

(1)Pentru controlul riscului sunt identificate o serie de măsuri:

a)Măsuri cu aplicabilitate la nivel național, bazate pe coordonare, cooperare și comunicare unitară între factorii implicați, pe utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare, partajare de informații;

b)Măsuri cu aplicabilitate la nivel local, cu caracter organizatoric și tehnic, pentru eficientizarea managementului riscului în ceea ce privește planificarea, coordonarea și monitorizarea acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență.

3.2.Evidențierea generică a tipologiei surselor de risc

Articolul 54

Clasificarea riscurilor asociate din punct de vedere al tipologiei surselor de risc din domeniul de aplicabilitate al prezentului regulament este următoarea:

a)Risc natural (inundații, alunecări de teren, tasări, inclusiv prăbușiri ale minelor/carierelor);

b)Risc biologic (epidemii/zoonoze);

c)Risc tehnologic (incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale cursuri de apă, accidente nucleare sau radiologice).

3.3.Măsuri și acțiuni preventive

Articolul 55

(1)Printre măsurile preventive cu caracter general pentru gestionarea eficientă a situațiilor de urgență generate de cutremure se numără:

a)optimizarea cadrului normativ și legislativ în domeniul reducerii riscului seismic la clădirile existente, inclusiv a clădirilor de patrimoniu cultural;

b)optimizarea și completarea cadrului legislativ privind amenajarea teritoriului și urbanism în raport cu problematica riscului seismic, inclusiv integrarea aspectelor privind riscul seismic în planurile de amenajare a teritoriului și în cele de urbanism, în planurile de dezvoltare regională și în strategiile sectoriale;

c)asigurarea unui sistem funcțional de generare a datelor privind riscul seismic pentru a fundamenta planificarea intervențiilor în cadrul programelor de reducere a riscului seismicd) consolidarea capacității autorităților de a utiliza datele privind riscul seismic în luarea deciziilor privind politicile și investițiile publice sau privatee) pregătirea populației, pregătirea autorităților responsabile în situații de urgență generate de cutremurf) dezvoltarea/continuarea de programe/subprograme de investiții, pentru accelerarea măsurilor de reducere a riscului seismic care vizează întreg fondul construit;

g)instituționalizarea comunicării privind riscul seismic, ca efort pe termen lung, orientat pe impact, cu resurse dedicateh) consolidarea colaborării și coordonării între principalii actori implicați în gestionarea riscului seismic

(2)Printre acțiunile preventive cu caracter general se numără:

a)actualizarea și îmbunătățirea evaluărilor riscurilor de dezastre la nivel național;

b)elaborarea cadrului metodologic de elaborare a hărților de risc seismic la nivel de UAT;

c)controlul permanent cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, Asigurarea, prin Inspectoratul de Stat în Construcții, a respectării prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;

d)realizarea evaluării vizuale rapide a clădirilor la nivelul autorităților publice centrale și locale, pentru obținerea unei imagini de ansamblu a vulnerabilității seismice la nivel de UAT;

e)expertizarea tehnică a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și fundamentării măsurilor de intervenție;

f)instrumentarea și monitorizarea seismică a clădirilor publice existente care au funcțiuni esențiale;

g)creșterea capacității de funcționalitate și extinderea rețelelor de monitorizare seismică existente la nivel național;

h)asigurarea cadrului metodologic pentru colectarea și raportarea datelor privind riscul seismic, constituirea bazei de date naționale privind fondul construit, inclusiv cu date privind riscul seismic (Registrul național digital al clădirilor), interoperabilitate cu alte baze de date existente (ex. Observatorul Teritorial, Geoportalul INSPIRE, Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România - SIIIR, Sistemul informatic pentru patrimoniul cultural imobil - SIPCI);

i)constituirea unor baze de date naționale privind condițiile de teren și înregistrările seismice, care să servească ca instrumente în luarea deciziilor privind politicile și investițiile publice sau private, la fundamentarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism, precum și la perfecționarea cadrului normativ;

j)implementarea de proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul reducerii riscului seismic;

k)mobilizarea investițiilor pentru lucrări de consolidare seismică la clădirile rezidențiale și clădirile publice de la bugetul de stat și bugetele locale, din fonduri europene sau alte surse de finanțare;

l)mobilizarea investițiilor pentru elaborarea hărților de risc pentru cutremure de la bugetul de stat și bugetele locale la nivel de UAT;

m)consolidarea cadrului instituțional pentru coordonarea și monitorizarea implementării acțiunilor de reducere a riscului seismic;

n)promovarea și dezvoltarea proiectelor parteneriale de cooperare internațională, în vederea îmbunătățirii activității de reducere a riscului seismic, precum și pentru managementul situațiilor de urgență specificeo) creșterea nivelului de conștientizare prin activități de comunicare, platforme informatice dedicate, campanii de informare, instruire/pregătire pe tema reducerii riscului seismic la nivelul autorităților și populației, inclusiv activități practic-aplicative de educație privind comportarea în caz de cutremur, care se includ în programele de învățământ, precum și în planurile activităților extrașcolare.

3.4.Existența elementelor de infrastructură critică specifice

Articolul 56

(1)Atribuțiile autorităților publice responsabile din domeniul protecției infrastructurilor critice de interes național/european și elementele de infrastructură critică sunt identificate și stabilite conform prevederilor legislației în vigoare care reglementează activitatea în acest domeniu.

(2)La nivelul autorităților publice responsabile din domeniul protecției infrastructurilor critice de interes național/european se vor întocmi registre proprii ale elementelor de infrastructură critică. Colectarea și gestionarea datelor se va face la nivel național prin dezvoltarea Registrului național al elementelor de infrastructură critică, accesul la această bază de date fiind gestionat de Departamentul pentru Situații de Urgență și de structurile cu competențe în operațiunile de intervenție.

3.5.Reglementări specifice pe linia prevenirii situațiilor de urgență

Articolul 57

(1)Planul de analiză și acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Structura-cadru a planului este prevăzută în OMAI nr. 132/2007.

(2)Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește de comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență, respectiv de comitetele locale pentru situații de urgență și se aprobă de consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București, respectiv de consiliile locale, corespunzător unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Articolul 58

(1)Planurile de apărare în cazul producerii unei situații de urgență generate de cutremur sunt documentele pe baza cărora se realizează măsurile și acțiunile tehnice și organizatorice preventive și de gestionare a situației de urgență specifice, incluzând pregătirea și intervenția operativă, refacerea și reabilitarea, în vederea conducerii unitare a acestora și limitării efectelor unui cutremur.

(2)Planurile de apărare se elaborează la nivelul comitetului local sau județean și se aprobă de președintele comitetului local sau județean/al Municipiului București pentru situații de urgență.

(3)Planurile de apărare stabilesc responsabilitățile factorilor implicați în gestionarea situațiilor de urgență specifice, în ceea ce privește: măsurile de prevenire și pregătire pentru intervenție, acțiunile de intervenție operativă pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora, respectiv măsurile de intervenție ulterioară pentru recuperare și reabilitare.

(4)La întocmirea sau reactualizarea planurilor de apărare, se evaluează și se stabilesc zonele cu risc de producere a situației de urgență, conform zonării hazardului seismic pentru proiectarea clădirilor din acte normative în vigoare.

(5)Planurile de apărare la nivel județean/al Municipiului București se actualizează ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor survenite în zonele/obiectivele pentru care au fost întocmite, de către grupul de suport tehnic.

(6)Modificările și actualizările operate în planurile de apărare se comunică structurilor ierarhice ale administrației publice locale, precum și inspectoratului pentru situații de urgență în a cărui zonă de competență se află operatorii economici, instituțiile publice și localitățile respective.

(7)La întocmirea sau la actualizarea planurilor de apărare, în baza evaluărilor efectuate, nivelurile de risc se marchează distinct pe harta zonelor de risc și se stabilesc măsurile necesare în domeniul prevenirii și gestionării situației de urgență.

(8)Conținutul orientativ este prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul regulament.

Articolul 59

(1)Planurile de evacuare se întocmesc conform prevederilor din OMAI nr. 1184/2006, astfel:

a)de ministerele și instituțiile publice centrale, avizate de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul de resort sau de conducătorul instituției;

b)de instituțiile publice locale, avizate de șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean/al Municipiului București și aprobate de ministrul sub a cărui coordonare se află;

c)de autoritățile administrației publice locale, avizate de vicepreședintele comitetului pentru situații de urgență și de șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean/al Municipiului București și aprobate de președintele comitetului;

d)de către inspectoratele pentru situații de urgență județean//București-Ilfov, pentru evacuarea populației și a unor bunuri materiale, avizate de vicepreședintele comitetului pentru pentru situații de urgență și aprobate de președintele comitetului;

e)de operatorii economici, avizate de șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean/al Municipiului București și aprobate de președintele comitetului local pentru situații de urgență.

(2)Planurile de evacuare se actualizează ori de câte ori apar modificări în structura populației, instituțiilor și operatorilor economici, precum și atunci când aplicarea lor devine iminentă.

Capitolul IVPregătire4.1. Resurse umane, materiale și financiare necesare pentru desfășurarea acțiunilor detaliate potrivit funcțiilor de sprijin

Articolul 60

(1)Comitetele locale pentru situații de urgență și operatorii economici care dețin sau administrează infrastructură critică națională sau obiective ce pot fi afectate de cutremure au obligația de a organiza și asigura apărarea acestor obiective, limitarea sau diminuarea efectelor negative, cu forțe și mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condițiile concrete care pot apărea.

(2)Comitetele locale pentru situații de urgență și operatorii economici au obligația de a constitui stocurile de materiale și mijloace de apărare, acestea fiind verificate de către comitetele județene.

(3)Comitetele Județene/al Municipiului București pentru situații de urgență au obligația să sprijine Comitetele locale pentru situații de urgență cu forțe și mijloace la dispoziție sau contractate, în cazul în care este depășită capacitatea de intervenție a acestora, potrivit legii.

(4)Resursele umane și materiale, respectiv logistica pentru investigații și evaluări postseism și pentru punerea în siguranță provizorie a clădirilor avariate sunt descrise în cadrul reglementării tehnice ME 003-2007.

(5)Fondurile necesare pentru acțiunile de intervenție operativă și constituirea stocului de materiale și mijloace de intervenție vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale și din sursele proprii ale operatorilor economici implicați în gestionarea situațiilor de urgență.

(6)Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, orașelor și județelor, după caz.

4.2.Pregătirea personalului de conducere și a celui de suport a deciziei

Articolul 61

(1)Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență a reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală și din servicii descentralizate și deconcentrate, se realizează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în cadrul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență și în centrele zonale de pregătire.

(2)Pregătirea personalului autorităților responsabile se face în concordanță cu responsabilitățile ce le revin în vederea asigurării unei planificări, organizări și conduceri a activităților în domeniul situațiilor de urgență, la un nivel corespunzător gestionării tipului de risc și situațiilor de urgență potențiale.

(3)Coordonarea desfășurării activităților de pregătire la nivel județean se efectuează de către personalul Serviciul Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților din cadrul IGSU.

(4)La nivelul autorităților publice și operatorilor economici se întocmesc planuri de pregătire a angajaților în cazul situațiilor de urgență generate de cutremur, cu măsuri privind comportarea în timpul și după producerea evenimentului. La nivelul autorităților publice, planurile sunt elaborate de către centrul operativ și sunt avizate de către IGSU.

(5)Planificarea, organizarea și evidența activităților ce compun sistemul de pregătire în domeniul situațiilor de urgență la nivel județean/Municipiul București sunt prevăzute în Planul anual de pregătire în domeniul situațiilor de urgență, care se avizează de către Inspectorul șef al Inspectoratului Județean/București-Ilfov pentru Situații de Urgență și se aprobă de către Prefect.

(6)Consolidarea culturii de prevenire a riscului se face prin cunoașterea regulilor de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune în caz de cutremur, pentru conștientizarea factorilor decidenți cu privire la riscurile generatoare de situații de urgență, a modului de protecție și intervenție în cazul producerii acestora;

(7)În etapa de pregătire este necesară identificarea resurselor de intervenție, prin asigurarea existenței, suficienței și operativității bazei materiale și tehnicii utilizate în intervenția operativă, care sunt prevăzute în registrul de capabilități elaborat la nivelul fiecărei entități.

4.3.Pregătirea personalului de intervenție

Articolul 62

(1)Pregătirea personalului operativ al IGSU și al inspectoratelor pentru situații de urgență județene/București-Ilfov se realizează conform prevederilor ordinului inspectorului general emis anual, în acest sens.

(2)Operaționalizarea serviciilor pentru situații de urgență și perfecționarea deprinderilor necesare personalului se realizează în scopul menținerii acestora la un nivel de pregătire corespunzător asigurării unor intervenții eficiente în sectoarele de competență, verificarea modului de planificare, conducere și materializare practică a exercițiilor, aplicațiilor și altor activități de pregătire.

(3)Serviciile de urgență profesioniste sau voluntare pentru situații de urgență vor fi instruite de către specialiști din cadrul Inspectoratului Județean/București-Ilfov pentru Situații de Urgență și al grupului de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure, pentru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de urgență.

(4)Pregătirea și instruirea serviciilor pentru situații de urgență se realizează pe baza planurilor de pregătire anuale și lunare, pe teme și exerciții specifice riscului la cutremure.

4.4.Pregătirea resurselor necesare acțiunilor de intervenție

Articolul 63

(1)Pregătirea resurselor necesare acțiunilor de intervenție se realizează prin asigurarea stocului minim necesar stabilit la nivelul fiecărei organizații și a operativității bazei materiale, tehnicii utilizate în intervenția operativă și a lucrărilor de intervenții.

(2)Pentru pregătirea și antrenarea societății civile în acțiuni de acordare a primului-ajutor, de limitare și înlăturare a efectelor situațiilor de urgență specifice, funcționează formațiunile de voluntari specializați în intervenția pentru situații de urgență formate din:

a)rețele locale de urgență radio - Federația Română de Radioamatorism - F.R.R.;

b)asociații locale ale salvatorilor pentru situații de urgență - ASVSU;

c)societăți comerciale de pază, de pompieri voluntari, de taxi, transportatori;

d)societăți comerciale de ambulanțe particulare, farmacii, medici particulari etc.;

e)alpiniști utilitari, salvamont, salvamari, scafandri, speologi, cascadori etc.;

f)centre de educare canină;

g)centre de psihoterapie;

h)alte ONG-uri, cu secții de salvare în situații de urgență.

(3)La nivelul autorităților locale se vor întocmi registre ale utilajelor existente și la deținătorii privați de utilaje la nivel local, ce pot fi utilizate în intervenția post-seism. Colectarea și gestionarea datelor se va face la nivel național prin dezvoltarea Registrului Digital al Utilajelor, accesul la această bază de date fiind gestionat de Departamentul pentru Situații de Urgență și de structurile cu competențe în operațiunile de intervenție.

4.5.Reglementări specifice pe linia pregătirii în domeniul situațiilor de urgență

Articolul 64

(1)Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență se realizează pe baza planurilor în care sunt menționate categoriile de personal care fac obiectul acțiunilor prevăzute pe linia pregătirii în domeniul situațiilor de urgență, formele și metodele utilizate în procesul de pregătire, precum și periodicitatea acestora, avizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de președinții Comitetelor pentru situații de urgență, potrivit legii.

(2)Activitățile de pregătire se planifică, se organizează și se realizează de către toate autoritățile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure, nominalizate prin HG nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Capitolul VRăspuns (coordonare operațională și măsuri de sprijin)

5.1.Coordonarea operațională5.1.1. Structuri de suport a deciziei la nivel național, județean și locala) modul de funcționare la rutină și modul de completare cu personal pe timpul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită/dezastrelor

Articolul 65

(1)În situația producerii unui seism cu impact major coordonarea acțiunilor la nivel național este exercitată de către Prim-ministru, prin Comitetul Național pentru situații de urgență și comitetele ministeriale pentru situații de urgență prin conducătorul instituției, la nivel județean de către comitetele județene/al Municipiului București pentru situații de urgență conduse de prefect, iar la nivel local comitetele Locale pentru situații de urgență asigură conducerea prin primar.

(2)Componentele decizionale sunt sprijinite în procesul de luare a deciziei de către: Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul SGG, Centrul Național de Conducere Integrată (CNCI) al Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI), centre operaționale și centre operative pentru situații de urgență organizate la nivel central și teritorial, grupul de suport tehnico-știintific constituit la nivel național, în cadrul Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre, grupurile de lucru pe tipuri de riscuri și centre de coordonare și conducere a intervenției.

(3)Coordonarea operațională a tuturor forțelor și mijloacelor angrenate în acțiuni de răspuns este realizată prin CNCCI. Conducerea nemijlocită în teren a operațiunilor de intervenție se asigură de comandantul/ comandanții intervenției, desemnați potrivit legii, care sunt sprijiniți în îndeplinirea sarcinilor, de personalul din cadrul punctele operative avansate, grupelor operative și/sau altor structuri operative specifice constituite în acest sens.

b)modul de reprezentare în cadrul structurilor de suport al deciziei constituie la nivel strategic

Articolul 66

(1)Conducerea, coordonarea și desfășurarea acțiunilor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență specifice se realizează de autoritățile abilitate potrivit competențelor pe următoarele paliere:

a)coordonare și conducere la nivel național (ministere și instituții publice centrale prin conducătorii instituțiilor și centrele operaționale/operative), respectiv structuri de comandă și control care asigură răspunsul integrat la nivel național (CON, CNCCI, CNCI);

b)coordonare și conducere la nivel județean (instituții județene prin prefect și conducătorii instituțiilor județene și centrele operative pentru situații de urgență), respectiv structuri de comandă și control care asigură răspunsul integrat la nivel județean (CJCCI și COJ);

c)conducere și coordonare la nivel local (instituții locale prin primar și centrele operative cu activitate temporară pentru situații de urgență).

Articolul 67

(1)Activarea CNCCI/CMBCCI pentru gestionarea tipului de risc care face obiectul prezentului regulament, presupune operaționalizarea acestuia prin completarea secțiunilor cu personal specializat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și a autorităților responsabile care asigură managementul tipului de risc, prezentate la art. 5.

(2)Activarea CJCCI pentru gestionarea tipului de risc care face obiectul prezentului regulament, presupune operaționalizarea acestuia prin completarea secțiunilor cu personal specializat din cadrul structurilor teritoriale aflate în subordinea, sub autoritatea sau coordonarea autorităților responsabile cu rol principal și secundar, stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, precum și experți și specialiști din cadrul operatorilor economici de interes local care asigură funcții de sprijin.

Articolul 68

Pentru managementul integrat se completează/suplimentează și/sau se activează următoarele structuri de conducere și coordonare a acțiunilor de răspuns, astfel:

a)Serviciul Coordonare Operațională Situații de Urgență organizat la nivelul Direcției Suport Decizional din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență;

b)Centrul Național de Conducere Integrată (CNCI), cu activitate permanentă, se completează cu personal specializat pe domeniul ordine și siguranță publică, în vederea asigurării schimbului de informații cu DSU și CNCCI, respectiv monitorizarea și coordonarea altor evenimente care nu sunt consecințe directe ale seismului;

c)Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenție (CNCCI) se activează pentru asigurarea suportului decizional al CNSU și al comandantului acțiunii la nivel național;

d)Dispeceratele comune/integrate din cadrul Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență/București - Ilfov;

e)Centrele de coordonare și conducere a intervenției (CJCCI/CMBCCI), se activează pentru asigurarea suportului decizional pentru CJSU/CMBSU și pentru comandantul acțiunii/intervenției la nivel județean/al Municipiul București.

c)organizare de principiu pe timpul dezastrelor (structuri/funcțiuni)

Articolul 69

Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență acționează gradual de la nivel central la nivel județean sau local, după caz, potrivit domeniului de competență, la ordinul sau, după caz, la solicitarea:

a)prim-ministrului, în calitatea de președinte al Comitetului național pentru situații de urgență în vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență determinate de tipurile de risc stabilite;

b)vicepreședinților Comitetului național pentru situații de urgență, respectiv ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

c)șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, în calitate de comandant al acțiunii;

d)președinților comitetelor ministeriale pentru situații de urgență, organizate și activate la ministere și celelalte instituții ale administrației publice centrale;

e)președinților comitetelor județene/al Municipiului București pentru situații de urgență;

f)comandantului acțiunii/intervenției la nivel județean/al Municipiului București;

g)președinților comitetelor locale pentru situații de urgență.

(i)conducere/comandă

Articolul 70

(1)Comandanții acțiunii/intervenției sunt desemnați conform prevederilor legale în vigoare.

(2)Coordonarea unitară a măsurilor cu caracter tehnic se realizează de către Comitetul ministerial pentru situații de urgență din cadrul autorității centrale în domeniul construcțiilor, amenajării teritoriului, urbanism.

(ii)informații și dispecerat

Articolul 71

Fluxul informațional-decizional este organizat pentru realizarea a schimbului de date și informații înainte și pe timpul desfășurării acțiunilor de intervenție pe orizontală, respectiv verticală pe cele trei paliere de răspuns stabilite, respectiv la nivel național, județean și local, conform Anexei nr. 6 la prezentul regulament.

(iii)operații - planificare misiuni și resurse, evacuare, asistență și relații internaționale, resurse umane

Articolul 72

(1)Resursele umane și materialele necesare funcționării Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență se asigură prin intermediul autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale, cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență care fac obiectul prezentului regulament.

(2)În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursele umane și materialele necesare se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entitățile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.

(3)Ordonatorii principali de credite asigură coordonarea și funcționarea structurilor din subordine și, după caz, înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă - urgență la dispoziția Guvernului.

(4)Achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare funcționării Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență se face conform prevederilor legislației în vigoare.

(5)Evacuarea în cazul situațiilor de urgență este prevăzută de Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență.

(6)În domeniul asistenței internaționale, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este punct național de contact cu structurile similare ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) și Uniunii Europene (U.E).

(iv)logistică

Articolul 73

(1)Fiecare componentă a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență asigură organizarea și dotarea structurilor proprii, conform legislației aplicabile și normelor proprii.

(2)În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursa umană și materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, entitățile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii.

(3)Pentru îndeplinirea unor misiuni sau activități desfășurate în cadrul funcțiilor de sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de un seism cu impact major, la nevoie, în baza dispoziției șefului DSU, se pot pune la dispoziția altor structuri sau organizații, mijloace tehnice aparținând structurilor aflate în coordonarea DSU.

(4)Ordonatorii principali de credite asigură fondurile necesare funcționării structurilor din subordine sau coordonare și după caz înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă/urgență la dispoziția Guvernului.

Articolul 74

(1)Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă, prin reprezentanții în Comitetul ministerial și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu.

(2)Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

(3)Pregătirea forțelor profesioniste de intervenție se realizează în cadrul instituțiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov și aprobate de comitetele județene/al Municipiului București. Pregătirea forțelor specializate voluntare de intervenție se realizează în cadrul ONG-urilor cu scop similar.

(4)Prefecții, primarii și conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici și instituțiilor au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație, a modalităților de acțiune conform planurilor de apărare specifice, aprobate.

(5)Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru:

a)salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate;

b)acordarea primului-ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici afectați;

c)aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice;

d)dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;

e)diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigura servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ;

f)limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

(6)Forțele de intervenție specializate sunt: structuri ale serviciilor de urgență profesioniste, unitățile poliției, unitățile jandarmeriei, unitățile poliției de frontieră, structurile poliției comunitare, unitatea specială de aviație, unitățile specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile neguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în ONG-uri cu activități specifice.

(7)Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, și acționează conform sarcinilor stabilite pentru formațiile de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific.

(v)informare publică

Articolul 75

(1)La nivel național, comunicarea publică este asigurată pe principiul vocii unice potrivit prevederilor HG nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență și prevederilor din Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 632/2008 privind implementarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență, prin structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, la care se adaugă contribuția tuturor instituțiilor componente ale Sistemului național de management al situațiilor de urgență potrivit competențelor.

(2)În timpul unei situații de urgență, centrele de comunicare și informare publică se înființează sub conducerea comitetelor pentru situații de urgență și au ca bază structura de comunicare și relații publice care trebuie să existe în fiecare centru operațional.

(3)La nivel central, responsabilitatea comunicării, până la convocarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, revine ministerului care gestionează factorul de risc care a generat situația, iar după convocarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, revine centrului național de comunicare și informare publică.

(4)La nivel local, responsabilitatea comunicării, până la convocarea comitetului județean/al Municipiului București/local pentru situații de urgență, revine prefecturii/ primăriei prin persoana desemnată de prefect/primar, sprijinită de specialiști din structurile administrației publice locale. După convocarea comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență, responsabilitatea revine centrului de comunicare și informare constituit la nivelul acestuia.

(5)Comunicarea pe aspectele operative se face, de regulă, prin comandantul acțiunii, comandanții intervenției și prin personalul desemnat din cadrul centrelor de comunicare și informare publică.

(6)Centrul național de comunicare și informare publică va asigura linii telefonice destinate doar pentru comunicarea cu publicul, încadrate și cu personal care poate comunica în limba minorităților, precum și într-o limbă de circulație internațională, după caz.

(7)Pentru relația cu ambasadele cu referire la situația cetățenilor străini afectați aflați pe teritoriul României, Centrul național de comunicare și informare publică va pune la dispoziție o linie telefonică separată de cele pentru relația cu publicul, aceasta fiind comunicată în timp util prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

(vi)comunicații și informatică

Articolul 76

(1)Fiecare componentă a Sistemului național de management al situațiilor de urgență asigură resursele necesare pentru realizarea activităților specifice, conform fluxului informațional.

(vii)suport tehnic

Articolul 77

În situația producerii unui cutremur, în funcție de amploarea și intensitatea acestuia, se activează următoarele structuri decizionale, suport decizie și de intervenție:

a)la nivel național

DECIZIE	SUPORT DECIZIE	INTERVENȚIE
- Președintele Comitetului național pentru situații de urgență - Comitetul național pentru situații de urgență (CNSU) - Comitetele ministeriale pentru situații de urgență (CMSU) - Comandantul acțiunii	- Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI) - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) - Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) - Centrul Național de Conducere Integrată (CNCI) - Platformă coordonare operațională - Grupuri de suport tehnico-științific	- Comandantul acțiunii - Puncte operative avansate

b)la nivel județean/zonal

DECIZIE	SUPORT DECIZIE	INTERVENȚIE
- Președintele Comitetului județean pentru Situații de Urgență - prefectul - Comitetul județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență (CJSU/CMBSU)	- Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției/al Municipiului București (CJCCI/CMBCCI)	- Comandanți intervenție - Punctul Operativ Avansat - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov - Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență (USISU) - Inspectoratul General de Aviație (IGAv) Unitatea de Primiri Urgențe UPU- SMURD - alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne; - alte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență - Administrația națională a rezervelor de stat și probleme speciale (ANSRPS)

c)la nivel local

DECIZIE	SUPORT DECIZIE	INTERVENȚIE
- Președintele Comitetului local pentru situații de urgență (CLSU) - primarul - Comitetul local pentru situații de urgență (CLSU) conducătorii operatorilor economici	- centre operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă - centrele operative cu activitate temporară de la nivelul CLSU;	- Comandanți intervenție - Puncte Operative Avansate Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean/Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov - Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență/Serviciul Privat pentru Situații de Urgență (SVSU/SPSU) - Unitatea de Primiri Urgențe UPU- SMURD/ Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) - Salvamont/Salvaspeo alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne; - alte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență - organizații neguvernamentale

5.1.2.Structuri de intervenție la nivel național/regional, județean și locala) monitorizarea situației operative și arhitectura fluxului informațional la nivel național, județean și local

Articolul 78

(1)Conducerea operațiunilor de intervenție operativă în cazul producerii unei situații de urgență generate de cutremur se realizează de autoritățile legal investite cu atribuții și responsabilității privind concepția, planificarea, organizarea și controlul în domeniu, respectiv de către prefecți, primari și conducerile operatorilor economici și instituțiilor publice, conform legii.

Articolul 79

(1)Primarii municipiilor, orașelor și comunelor, președinți ai comitetelor locale pentru situații de urgență, informează operativ prin inspectoratele pentru situații de urgență, Comitetul județean/al Municipiului București, despre amploarea situației de urgență și efectele acesteia, asupra situației constatate, estimând victimele și pagubele materiale, precum și necesarul de mijloace și forțe de intervenție.

(2)Primarii municipiilor, orașelor și comunelor pe raza cărora s-a produs situația de urgență, împreună cu membrii serviciilor de urgență profesioniste procedează de urgență la inspectarea zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

a)zonele afectate și delimitarea acestora;

b)necesitatea deblocării-salvării persoanelor și acordării primului ajutor;

c)clădirile avariate sau prăbușite;

d)rețelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicații, gaz metan, apă, energie electrică și termică etc.;

e)incendiile sau exploziile produse și/sau iminenta producerii unor evenimente în lanț;

f)distrugerile sau blocarea căilor de acces;

g)contaminările chimice sau radioactive ale mediului.

(3)Rapoartele operative inițiale se întocmesc de comitetele locale pentru situații de urgență conform conținutului-cadru prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul regulament și se aprobă de către președintele Comitetului local pentru situații de urgență. Rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea situației de urgență specifice și ori de câte ori situația impune.

(4)Rapoartele operative inițiale ale comitetelor locale se transmit secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor județene/al Municipiului București, respectiv Centrelor operaționale din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, și de către acestea din urmă către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial și către Secretariatul tehnic permanent al Comitetul național.

(5)Primarul solicită, cu aprobarea prefectului, declararea stării de alertă la nivel local, în funcție de pagubele și pierderile constatate.

Articolul 80

(1)În funcție de zona afectată și efectele cutremurului, conform rapoartelor operative inițiale, sau dacă este depășită capacitatea de intervenție obișnuită a structurilor locale, se activează Comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență.

(2)Comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență evaluează, prin grupul de suport tehnic, situația pe baza rapoartelor operative inițiale ale comitetelor locale și constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice locale, și stabilește măsuri de intervenție de urgență, conform planului de apărare, pentru:

a)asigurarea condițiilor pentru efectuarea manevrelor de forțe și mijloace necesare desfășurării acțiunii de intervenție, în raport cu evoluția situației;

b)concentrarea și organizarea intrării în dispozitivele de acțiune a forțelor și mijloacelor stabilite prin planul de apărare;

c)stingerea incendiilor;

d)deblocarea - salvarea persoanelor și acordarea primului-ajutor;

e)transportul și spitalizarea persoanelor accidentate;

f)inspectarea post situație de urgență specifică a construcțiilor avariate și evaluarea rapidă a acestora;

g)evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranță în exploatare;

h)protecția - adăpostirea persoanelor sinistrate și acordarea asistenței necesare;

i)paza și protecția bunurilor materiale și restricționarea circulației în zonele afectate;

j)formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale și a mijloacelor pentru intervenție;

k)informarea populației prin mijloacele de comunicare în masă și asigurarea comunicării cu aceasta;

l)supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare și neutralizarea acestora, după caz.

(3)Prefectul și primarii, șefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe centrale ale administrației publice, șefii serviciilor de urgență profesioniste, precum și conducătorii regiilor autonome, societăților și administrațiilor/companiilor naționale cu atribuții și responsabilității în domeniu, precum și reprezentanții societății civile la nivel central și local se autosesizează și declanșează de la sediile instituțiilor respective acțiunile ce se impun privind alertarea și intervenția în caz de urgență potrivit Planului de apărare județean/al Municipiului București.

(4)În cazul producerii unei situații de urgență, membrii comitetului județean/al Municipiului București, numiți prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgență.

(5)Prefectul, în calitate de președinte al comitetului județean/al Municipiului București pentru situații de urgență, informează operativ prin Centrul Operațional Național din cadrul IGSU, Comitetul ministerial și Comitetul Național pentru Situații de Urgență asupra efectelor produse de seism, a măsurilor întreprinse.

(6)Prefectul dispune declararea stării de alertă la nivel județean/al Municipiului București și propune, după caz, președintelui Comitetului Național propune declanșarea procedurii, potrivit legii, pentru instituirea stării de urgență pentru zona afectată (numai cu acordul ministrului afacerilor interne).

(7)Rapoartele de sinteză privind evaluarea intervenției se întocmesc de către comitetele județene/al Municipiului București, prin grupul de suport tehnic, pe baza constatărilor efectuate și sunt validate de prefecți și președinții consiliilor locale, respectiv de Consiliul general al municipiului București, și cuprind informații privind pagubele produse pe fiecare unitate administrativ-teritorială.

(8)Rapoartele de sinteză se transmit în termen de 20 de zile de la producerea dezastrului către Comitetul ministerial.

(9)CJCCI/CMBCCI se activează conform prevederilor legale pentru coordonarea integrată la nivel județean/al Municipiului București a acțiunile de intervenție operativă generate de tipul de risc manifestat, pe baza concepției naționale de răspuns și pentru coordonarea activității centrelor operative de la nivelul județului/al Municipiului București, precum și a celorlalte centre operative de la nivel local.

Articolul 81

(1)Comitetul ministerial se activează când posibilitățile comitetului județean/al Municipiului București au fost depășite.

(2)Comitetul ministerial transmite rapoartele de sinteză pentru toate zonele afectate cu termen de 30 de zile către Comitetul național pentru situații de urgență.

(3)Comitetul ministerial își desemnează, după caz, Grupul operativ, prin ordin al ministrului.

(4)Din Grupul operativ fac parte secretarii de stat, secretarul general, reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții, reprezentantul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, directori generali ai instituțiilor cu atribuții și responsabilități în activitatea de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență specifice, responsabili ai ONG-urilor abilitate sau înlocuitorii desemnați ai acestora, în cazul imposibilității prezentării titularilor.

(5)În Grupul operativ se pot nominaliza reprezentanții desemnați de celelalte ministere cu rol de decizie în acțiunile de intervenție post-dezastru, precum și specialiști în domeniu, membri ai Comisiilor tehnice de specialitate ale ministerelor, reprezentanți ai altor organizații nonguvernamentale sau societăți comerciale utile în situații de urgență.

Articolul 82

Grupul operativ întreprinde următoarele activități:

a)solicită și primește informații asupra construcțiilor afectate de situația de urgență specifică, prin inspecțiile teritoriale în construcții și inspectoratele județene/București-Ilfov pentru situații de urgență;

b)solicită și primește informații asupra efectelor situației de urgență specifice, de la comitetele județene/al Municipiului București pentru situații de urgență și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției;

c)verifică datele de la nivelul județelor/al Municipiului București și informează operativ Comitetul Național asupra producerii situației de urgență specifice, efectelor acesteia, precum și asupra măsurilor întreprinse;

d)transmite operativ Comitetului Național informații despre situația creată și despre măsurile luate și formulează cereri în raport cu evoluția situației operative;

e)informează populația despre măsurile și comportamentul care trebuie adoptate în zonele afectate;

f)aplică și transmite deciziile Comitetului Național.

Articolul 83

Principalele date care se centralizează pe timpul gestionării situațiilor de urgență determinate de cutremure puternice sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul regulament.

b)asigurarea legăturilor de comunicații

Articolul 84

(1)Pentru realizarea subsistemului de comunicații și tehnologia informației în situația unui seism cu impact major sunt stabilite următoarele responsabilități:

a)asigurarea funcționării rețelelor și serviciilor de comunicații și tehnologia informației din domeniul public - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și celelalte autorități componente ale Sistemului Național Management al Situațiilor de Urgență;

b)asigurarea serviciilor de comunicații și tehnologia informației, speciale și de cooperare, precum și a canalelor de comunicații din administrare destinate structurilor de intervenție - Serviciul de Telecomunicații Speciale;

c)asigurarea funcționării rețelelor și serviciilor de comunicații și tehnologia informației pentru autoritățile statului - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Serviciul de Telecomunicații Speciale și celelalte autorități componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență;

d)asigurarea protecției spectrului radio cu statut de utilizare guvernamental - Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru serviciile de telecomunicații speciale aflate în administrare și, la solicitare, pentru celelalte instituții implicate, precum și celelalte autorități componente ale Sistemului Național de Apărare, cu responsabilități în domeniu;

e)refacerea operativă a sistemelor de comunicații și tehnologia informației distruse/avariate - ministerele, instituțiile și autoritățile, conform competențelor legale în domeniu, precum și operatorii și furnizorii de servicii de comunicații electronice.

(2)În situația unui seism cu impact major vor fi asigurate legături de conducere, cooperare și înștiințare prin toate categoriile de mijloace tehnice la dispoziție.

a)Comunicațiile de voce se realizează prin rețelele telefonice proprii ale M.A.I., prin rețelele telefonice speciale și de cooperare administrate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, în rețelele celorlalte structuri implicate precum și prin intermediul rețelelor publice de telefonie fixă și mobilă. Pentru asigurarea comunicațiilor în zonele lipsite de infrastructură de comunicații vor fi utilizate terminale telefonice conectate la rețelele de telefonie prin satelit.

b)Comunicațiile radio vor fi realizate cu forțele și mijloacele proprii ale fiecărei structuri participante asigurând legături de conducere, cooperare și înștiințare. În funcție de nevoile operative, în conformitate cu dispozițiilor de comunicații proprii vor fi asigurate legături în gama US, UUS, UHF precum și în rețeaua națională comună TETRA. În situația în care rețelele structurilor de intervenție au fost afectate grav sau au devenit inoperabile, ca sistem secundar, va putea fi utilizată rețeaua de comunicații a radioamatorilor voluntari.

c)Transmisiile de date necesare gestionării misiunilor operative, vor fi asigurate prin intermediul serviciilor puse la dispoziție de către rețelele de date organizate la nivelul fiecărei structuri participante, a celor organizate pentru cooperare, precum și prin intermediul rețelelor publice.

d)Comunicațiile radio care susțin acțiunile operative specifice în situații de urgență se realizează "în clar".

e)Realizarea comunicațiilor cu forțele și mijloacele venite în sprijin din alte unități va fi organizată de către structura beneficiară prin integrarea în sistemul de comunicații propriu, în conformitate cu nevoile operaționale și concepția de utilizare a respectivelor resurse.

f)Pentru asigurarea unui sistem integrat de comunicații pe timpul gestionării misiunilor în caz de seism cu impact major, Departamentul pentru Situații de Urgență emite în acest sens, dispoziție de comunicații, cu avizul structurii de specialitate din MAI.

(3)Identificarea și monitorizarea tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență colaterale cutremurului se realizează de autoritățile abilitate, potrivit competențelor specifice, pe cele trei paliere de răspuns stabilite, respectiv la nivel național, județean și local.

5.1.3.Identificarea unei situații de urgență, notificarea și activarea răspunsului

Articolul 85

(1)Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament și riscurile asociate sunt menționate la art. 4.

(2)Nivelul de urgență pentru declararea ca zonă în care se instituie situația de urgență la nivel local și valorile de prag pentru instituirea situației de urgență la nivel județean/ Municipiul București sunt definite la art. 7 din prezentul regulament.

(3)Fluxul informațional-decizional este prevăzut în Anexa nr. 6 la prezentul regulament și este organizat pe cele trei paliere de răspuns.

(4)În situația în care structurile de intervenție nu mai pot susține resursa umană și materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eșaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entitățile cu care sunt încheiate contracte cadru de prestări servicii și/sau lucrări.

5.1.4.Înștiințarea, avertizarea și alarmarea autorităților și populației din zonele de risc

Articolul 86

(1)Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere de către autoritățile administrației publice centrale și locale, după caz, a informațiilor autorizate referitoare la producerea unor situații de urgență.

(2)Asigurarea transmiterii înștiințării se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență sau Inspectoratele pentru situații de urgență județene/București-Ilfov, după caz.

(3)Avertizarea constă în aducerea la cunoștința populației a informațiilor referitoare la iminența producerii unor situații de urgență.

(4)Alarmarea populației reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminența producerii unor situații de urgență și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale și locale, după caz, pe baza înștiințării primite de la structurile abilitate.

(5)Alertarea seismică timpurie se poate face prin notificare primită prin intermediul rețelelor de telefonie.

(6)La solicitarea președinților Comitetelor pentru Situații de Urgență, mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul României.

(7)Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor situații de urgență se realizează numai cu aprobarea primarului localității, a conducătorului instituției publice sau a operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciților acestora.

Articolul 87

(1)Înștiințarea autorităților publice se realizează de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP, pentru cutremure de adâncime intermediară (mai adânci de 60 km) având magnitudinea locală ML>4 și cutremure crustale (cu adâncimi de până în 60 km) având magnitudinea locală ML>3,5, produse pe teritoriul României sau în imediata apropiere, prin:

a)transmiterea automată a avertizărilor timpurii în caz de cutremur localizat în zona Vrancea, doar pentru evenimentele seismice pentru care sistemul este declanșat, prin mijloace redundante/guvernamentale de comunicații. Acestea vor conține estimări preliminare ale parametrilor cutremurului: magnitudine, adâncime, latitudine și longitudine, ora locală de producere;

b)transmiterea principalelor caracteristici ale cutremurelor, prin mijloace redundante/guvernamentale de comunicații, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 7, partea I, în maxim 15 minute după producerea unui cutremur. Acestea vor putea suferi ulterior modificări în urma revizuirilor.

c)transmiterea informațiilor ce fac referire la depășirea unor anumite valori de prag la nivel județean/al Municipiului București (prevăzute în Tabelul 1.1), conform modelului prevăzut în Anexa nr. 7, partea a II-a, în maxim 30 minute după producerea unui cutremur în parametrii menționați.

(2)Informațiile de la alin. (1), lit. a) și c) vor fi transmise către:

a)Centrul operațional național al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;

b)Centrul operativ al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(3)Informațiile de la alin. (1), lit. b) vor fi transmise către:

a)Centrul operațional național al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;

b)Centrul operativ al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

c)Inspectoratul de Stat în Construcții;

d)canale oficiale Mass-media (exemple: Agerpres, TVR1, Radio România Actualități)

e)alte instituții guvernamentale, care au atribuții în gestionarea riscului seismic, prin protocoale specifice.

(4)Actualizarea datelor de contact se va face prin transmiterea unei notificări oficiale către INCDFP.

(5)Fluxul de comunicare către autoritățile menționate va fi testat, în prima zi de Marți, din două în două luni pare, între orele 10:00 A.M. - 11:00 A.M., pentru a se asigura că sistemele funcționează.

(6)Înștiințarea, culegerea de informații și transmiterea deciziilor se face conform fluxului informațional-decizional.

(7)Prefecții județelor/Municipiului București din zonele afectate de cutremur, procedează în regim de urgență la constatarea efectelor cutremurului asupra construcțiilor, dotărilor și rețelelor de utilități publice și comunică operativ situația din teritoriu către Centrul operațional național și centrul operativ al MDLPA. Informațiile primite se transmit ministrului dezvoltării, în calitate de președinte al comitetului ministerial.

(8)În funcție de amploarea situației, ministrul dezvoltării convoacă Comitetul ministerial și solicită, după caz, întrunirea acestuia în ședință comună cu Comitetul național și propune, după caz, constituirea de urgență în cadrul Comitetului ministerial a Grupului operativ de coordonare din punct de vedere tehnic, a acțiunilor comitetelor județene, respectiv a Comitetului Municipiului București.

(9)În Grupul operativ se pot nominaliza, după caz, reprezentanți desemnați de celelalte ministere și instituții cu atribuții și responsabilități în coordonarea din punct de vedere tehnic a intervenției de urgență post-dezastru, precum și specialiști în domeniu din instituții publice și comisii tehnice de specialitate.

(10)Grupul operativ solicită informații asupra construcțiilor afectate de situația de urgență specifică, prin inspecțiile teritoriale în construcții și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției.

(11)Grupul operativ solicită informații asupra efectelor situației de urgență specifice, de la comitetele județene/al Municipiului București și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției.

(12)Prefecții județelor/Municipiului București, în calitatea acestora de președinți ai comitetelor pentru situații de urgență, răspund, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acțiunilor privind înștiințarea, alarmarea și intervenția operativă, precum și pentru transmiterea informațiilor către Comitetul ministerial în cazul producerii unui cutremur.

(13)Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții, asigură, în perioada imediat următoare producerii situației de urgență specifice și, în continuare, până la încetarea declarării stării de urgență, permanența la sediu, constituită din 2 persoane.

(14)Experții tehnici, verificatorii de proiecte și responsabilii tehnici cu execuția, atestați, se prezintă de urgență la sediul inspectoratelor județene în construcții, pentru a fi repartizați în vederea inspectării de urgență post-seism a construcțiilor, dotărilor și rețelelor tehnico-edilitare avariate. Raportarea se va face zilnic, sau ori de câte ori situația o impune, prin inspectorii șefi către Grupul operativ, asupra măsurilor întreprinse și a modului de îndeplinire a acestora.

(15)Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții avizează soluțiile de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate și urmăresc aplicarea măsurilor stabilite de comitetul județean/al Municipiului București în acțiunile de intervenție operativă și refacere.

5.1.5.Implementarea acțiunilor de limitare și înlăturare a situațiilor de urgență, pe etape, potrivit specificului tipului de risc

Articolul 88

(1)Implementarea acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență, pe etape, potrivit specificului tipurilor de risc, la care prezentul regulament face referire, se realizează conform prevederilor HG nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare, și atribuțiilor autorităților responsabile de managementul riscului la cutremur privind activitățile specifice care sunt îndeplinite în cadrul funcțiilor de sprijin.

(2)Măsurile de sănătate și securitate a muncii pentru personalul de intervenție vizează următoarele aspecte:

a)cunoașterea și aplicarea normelor de sănătate și securitate pe timpul lucrului;

b)asigurarea și utilizarea echipamentului de lucru și protecție;

c)asigurarea unor timpi minimi de odihnă pentru personalul ce desfășoară activități de lungă durată în condiții deosebit de grele pentru asigurarea continuității intervenției;

d)asigurarea și cunoașterea modului de folosire a truselor de prim ajutor, cunoașterea regulilor de acordare a primului ajutor.

(3)Nevoile de asistență medicală sunt solicitate structurilor Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății care trimit echipaje SMURD și echipaje ale Serviciului de ambulanță la fața locului pentru acordarea primului ajutor de urgență.

(4)Toate acțiunile de prim ajutor, triaj, asistență medicală, decontaminare, accesul, paza și securitatea zonei de risc, limitarea factorilor generatori de risc, se desfășoară conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în cadrul funcțiilor de sprijin.

5.1.6.Solicitarea de asistență internațională

Articolul 89

În situația în care este necesară primirea de asistență internațională se procedează astfel :

(1)IGSU funcționează ca punct național de contact în relațiile cu organismele și organizațiile internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu responsabilități în domeniul situațiilor de urgență. În acest sens, IGSU asigură transmiterea solicitărilor de asistență umanitară internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav.

(2)În vederea asigurării răspunsului integrat, precum și coordonarea echipelor internaționale, în situația solicitării de asistență internațională, se va constitui o echipă de "Host Nation Suport" (încadrată cu personal din cadrul autorităților responsabile în vederea asigurării sprijinului echipelor internaționale) și, după caz, se va asigura personal pentru încadrarea structurilor specifice răspunsului internațional (UCC - USAR Coordination Cell, respectiv EMTCC - Emergency Medical Team Coordination Cell). Comunicarea datelor de interes pentru echipele internaționale se va realiza utilizând, inclusiv, platforma de comunicare Virtual OSOCC.

(3)În situația în care este necesară solicitarea de asistență internațională, se procedează astfel:

a)IGSU prin CNCCI, analizează și propune șefului Departamentului pentru Situații de Urgență solicitarea/acceptarea de asistență internațională, cu precizarea numărului și specialității modulelor/structurilor de intervenție, mijloacele tehnice și/sau echipamentele necesare etc.;

b)șeful Departamentului pentru Situații de Urgență propune CNSU solicitarea/acceptarea de asistență internațională;

c)CNSU hotărăște, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României solicitarea/acceptarea de asistență internațională, în ordinea priorităților, de la UE -ERCC, NATO-EADRCC și statelor care au încheiate acorduri bilaterale cu România;

d)IGSU asigură transmiterea cererilor de asistență internațională și centralizează ofertele de asistență primite de la UE-ERCC, NATO-EADRCC și de la statele care au încheiate acorduri bilaterale cu România;

e)IGSU asigură transmiterea acceptului/refuzului de asistență internațională pe linie bilaterală - direct părții ofertante, informând instituția (organizația) internațională căreia i-a fost transmisă solicitarea;

f)IGSU prin CNCCI împreună cu echipa de Host Nation Suport, asigură suportul decizional și pune în aplicare deciziile adoptate de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență în ceea ce privește coordonarea pe teritoriul național, a activității forțelor internaționale implicate în acțiunile de răspuns și asigură organizarea primirii/defluirii echipelor de asistență internațională, organizarea trecerii frontierei, organizarea punctelor de primire, stabilirea locațiilor, depozitelor pentru materiale, persoane de contact pentru echipele de intervenție, măsuri de suport logistic și organizațional, dispozitiv de securitate etc.

(4)În cazul producerii unui seism cu impact major, pentru îndeplinirea unor misiuni sau activități desfășurate în cadrul funcțiilor de sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență, Departamentul pentru Situații de Urgență solicita, la nevoie, sprijinul ONG-urilor, care au încheiate protocoale de colaborare/cooperare la nivel național.

5.1.7.Restabilirea stării provizorii de normalitate

Articolul 90

(1)Restabilirea stării provizorii de normalitate se consideră a fi realizată la finalizarea acțiunilor de răspuns constând în intervenția operativă materializată prin asigurarea măsurilor de protecție a vieții și continuitatea funcționării comunității.

(2)La momentul restabilirii stării provizorii de normalitate încetează exercitarea atribuțiilor specifice comandantului acțiunii/comandanților intervenției;

(3)Restabilirea stării provizorii de normalitate se continuă cu acțiuni de investigare/evaluare post-seism și refacere/reabilitare derulate sub coordonarea fiecărei autorități responsabile.

Articolul 91

Pentru restabilirea stării de normalitate, comitetele județene/al Municipiului București și locale pentru situații de urgență, precum și conducerile operatorilor economici, reprezentanții societății civile și instituțiilor, dispun aplicarea următoarelor acțiuni și măsuri:

a)acordă, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate;

b)reconstituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și refacere, în stare operativă;

c)reabilitează căile de comunicații rutiere, feroviare etc., liniilor de telecomunicații și rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, a apei și operatorilor energetici;

d)pregătesc condițiile pentru repunerea în stare de funcționare a operatorilor economici și instituțiilor afectate, precum și pentru refacerea locuințelor și a celorlalte construcții cu caracter public sau privat avariate sau distruse din zona afectată;

e)continuă investigația post-seism și stabilește soluțiile cadru de intervenție pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate;

f)comunică operativ cu factorii abilitați și comunică permanent cu cetățenii despre informațiilor specifice.

5.2.Măsuri de sprijin

Articolul 92

(1)Acordarea cu prioritate de asistență și furnizarea de servicii în zonele/raioanele grav afectate și persoanelor cele mai vulnerabile. Acestea presupun, în principal:

a)realizarea unui răspuns oportun, integrat și eficient;

b)concentrarea în scurt timp a forțelor și mijloacelor necesare;

c)restabilirea rapidă a activității serviciilor de sănătate și capacităților de îngrijire medicală de urgență, cu prioritate în zonele cele mai afectate;

d)accesul la apă potabilă, în condiții de siguranță, sprijin pentru asigurarea igienei individuale și colective pentru persoanele sinistrate sau temporar evacuate;

e)furnizarea de ajutor alimentar pentru populația sinistrată/evacuată, precum și livrarea de bunuri pentru adăposturile amenajate sau temporar amenajate cu scopul îmbunătățirii condițiilor pentru persoanele sinistrate sau temporar evacuate;

f)amenajarea taberelor de sinistrați;

g)monitorizarea traficului în zona acțiunilor de intervenție sau căilor de acces către/de la acestea și realizarea unui grafic de transport pentru evacuare/primire bunuri materiale;

h)asigurarea suportului tehnic și logistic adecvat organizării și desfășurării acțiunilor de intervenție, concomitent cu asigurarea asistenței persoanelor din zonele cele mai afectate;

i)asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea în siguranță a activității autorităților publice centrale și locale;

j)prevenirea deteriorării climatului de ordine și siguranță publică.

(2)Acordarea cu prioritate a sprijinului pentru restabilirea condițiilor de trai și inițierea acțiunilor de recuperare imediată a persoanelor cele mai afectate/vulnerabile.

a)asigurarea suportului financiar necesar continuării acțiunilor de intervenție, inclusiv cele necesare îndepărtării molozului rezultat în urma prăbușirii construcțiilor;

b)asigurarea spațiilor adecvate activităților școlare, în clădiri care prezintă siguranță în exploatare;

c)executarea reparațiilor la unitățile sanitare și școli în scopul redării circuitului pentru care au fost destinate;

d)reabilitarea infrastructurii (de transport, alimentare cu energie electrică, apă, gaze, de comunicații etc).

(3)Autoritățile responsabile cu rol principal de la nivelul administrației publice centrale elaborează Registrul de capabilități asociate funcției de sprijin repartizate, pentru toate tipurile de risc prevăzute în Anexa nr. 1 la HG nr. 557/2016, cu modificările și completările ulterioare.

(4)Măsurile de intervenție operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare în caz de cutremur ce se elaborează pe județe, localități, operatori economici;

(5)Forțele și mijloacele de intervenție sunt prevăzute în Registrul de capabilități și în planurile de apărare la nivel județean și local.

Capitolul VIEvaluare/Investigare post-eveniment6.1. Autoritățile și structurile implicate în constatarea pagubelor înregistrate și transpunerea valorică a acestora

Articolul 93

(1)Personalul din cadrul autorităților și structurilor implicate în constatarea și evaluarea pagubelor pe timpul manifestării tipului de risc care face obiectul prezentului regulament sunt desemnate, prin ordin/dispoziție, pentru fiecare eveniment generator de situație de urgență, de către președinții Comitetelor pentru Situații de Urgență.

(2)Prefectul, în calitatea sa de președinte al Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, aprobă constituirea comisiei de evaluare a pagubelor produse de cutremure (fizice și valorice), din care fac parte specialiști (experți tehnici, inspectori, ingineri proiectanți de structuri), reprezentanți ai Consiliul Județean/General al Municipiului București, Inspectoratului pentru Situații de Urgență județean, Inspectoratului Județean în Construcții, ai altor instituții cu atribuții specifice.

(3)Grupul de suport tehnic pe tipul de risc participă, în comisia stabilită de Comitetul județean/al Municipiului București pentru situații de urgență, la evaluarea și stabilirea pagubelor produse de cutremure.

(4)Rapoarte operative inițiale întocmite la nivelul Comitetelor locale pentru situații de urgență cuprind situația pagubelor produse (estimativ-fizic), pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari. Rapoartele operative inițiale se transmit, prin grija primarului/conducătorului unității afectate, în termen de maxim 24 ore de la declanșarea evenimentului și nu mai târziu de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ), la Centrul Operațional al Inspectoratului pentru Situații de Urgență competent teritorial.

(5)Rapoartele de sinteză întocmite la nivel județean/al Municipiului București cuprind informații privind pagubele produse pe fiecare unitate administrativă (comună, oraș, municipiu), precum și centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate, pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale și validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcții, drumuri, rețele electrice, telefonice, edilitar-gospodărești etc.), numite de prefecți.

(6)Pentru evaluarea pagubelor produse de cutremure, din punct de vedere valoric, în comisiile de specialitate trebuie incluși și evaluatori autorizați de către Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), în baza OG nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, cu modificările și completările ulterioare. Conform prevederilor art. 537 din Legea nr. 287/2009 privind codul Civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, evaluatorii autorizați de ANEVAR au atribuții de a evalua, printre altele, și bunurile imobile, respectiv construcții și orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent.

6.2.Identificarea acțiunilor/măsurilor ce se impun pentru fiecare autoritate implicată, în scopul estimării pagubelor

Articolul 94

(1)Toate autoritățile responsabile, cu rol principal și secundar, conlucrează pentru gestionarea tipurilor de risc și a riscurilor asociate, în elaborarea unei metodologii unitare la nivel național de evaluare a pagubelor pe domeniile de competență specifice.

(2)La nivelul autorităților locale se va aplica metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

6.3.Identificarea structurilor care asigură experți în acțiunile de estimare a pagubelor

Articolul 95

(1)La momentul restabilirii stării de normalitate, în funcție de pagubele înregistrate și raportate de Comitetele Locale pentru Situații de Urgență, prefectul, în calitatea sa de președinte al Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, va numi, prin ordin, comisia de specialitate pentru constatarea și evaluarea pagubelor, pe domeniile de competență ale instituțiilor cu responsabilități în cadrul Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență (construcții civile/industriale/hidrotehnice, agricol, drumuri, rețele electrice, telefonice, edilitar-gospodărești, altele) și coordonatorul acesteia.

(2)Comisia de constatare și evaluare a pagubelor întocmește procese-verbale, conform prevederilor conținutului-cadru din Anexa nr. 2 la prezentul regulament, prin validarea și centralizarea datelor conținute în rapoartele operative inițiale întocmite la nivelul Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență și evaluarea acestora.

(3)Persoanele nominalizate în comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse au obligația asumării, pe baza experienței și a cunoștințelor tehnice/profesionale deținute, a proceselor-verbale.

Articolul 96

Pe baza Proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor se întocmește Raportul de sinteză, conform prevederilor Anexei nr. 3 la prezentul regulament.

6.4.Menționarea structurilor care asigură experți în stabilirea măsurilor de primă urgență necesare restabilirii stării provizorii de normalitate

Articolul 97

Structurile care asigură personalul tehnic de specialitate în vederea stabilirii măsurilor tehnice specifice de limitare și diminuarea a efectelor negative produse de evenimente, necesare restabilirii stării provizorii de normalitate:

a)Comitetul Național pentru Situații de Urgență;

b)Centrul Național de Conducere Integrată;

c)Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției;

d)Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul MDLPA;

f)Comitetele Județene/al Municipiului București/ Locale pentru Situații de Urgență;

g)Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul autorităților publice județene, locale și instituțiile cu atribuții.

Capitolul VIIRefacere/Reabilitare

Articolul 98

(1)După încheierea evenimentului, în vederea restabilirii situației normale, organismele dedicate în domeniul managementului situațiilor de urgență generate de cutremure, precum și structurile cu responsabilități privind refacerea/reabilitarea, prezentate la Capitolul II din prezentul regulament, realizează, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a)stabilirea măsurilor necesare pentru refacerea construcțiilor afectate: clădiri de locuit, clădiri de interes și utilitate publică, clădirile din sectorul de învățământ și din sectorul de sănătate, clădiri social-culturale, clădiri pentru activități culturale și sportive, clădiri administrative și comerciale, construcții industriale, agrozootehnice;

b)repunerea în funcțiune a rețelelor afectate de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele și sistemele de alimentare cu apă, sistemul de canalizare, stațiile de tratare și de epurare a apelor uzate și pluviale;

c)refacerea rețelelor importante de radio și televiziune, comunicații și informatică;

d)repararea și punerea în funcțiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;

e)repunerea în funcțiune a obiectivelor social-economice afectate;

f)sprijinirea populației pentru refacerea sau repararea construcțiilor, proprietate personală, avariate sau distruse;

g)demolarea/eliberarea sau distrugerea elementelor care împiedică desfășurarea operațiunilor de salvare/ajutorare, care blochează intersecții de străzi principale, de utilizare în condiții de siguranță a infrastructurii a transport, ca urmare a prăbușirii unor clădiri și izolarea unor zone;

h)materialele necesare pentru realizarea decontaminării populației, căilor rutiere și clădirilor;

i)continuarea aplicării măsurilor sanitar-epidemice necesare.

(2)Conform scenariului de cutremur cel mai defavorabil care stă la baza Concepției naționale de răspuns post-seism (Ediția a II-a, 2021), în cazul producerii unui cutremur major, efectele negative asupra utilităților publice esențiale: apă, gaze, energie, sistem de apă canal, comunicații, agent termic se vor face resimțite în majoritatea localităților urbane, timpul estimat pentru remediere fiind, după caz, cuprins între:(i) 1 și 45 zile pentru asigurarea alimentării cu gaze;(ii) 1 și 45 zile pentru asigurarea alimentării cu apă;(iii) 1 și 60 zile pentru asigurarea alimentării cu energie electrică;(iv) 1 și 31 zile pentru refacerea sistemelor de apă-canal;(v) 1 și 45 zile pentru asigurarea legăturilor de comunicații telefonice, rețelelor și serviciilor de comunicații și tehnologia informației;

(vi)între 1 și 27 zile pentru refacerea sistemelor de alimentare cu agent termic.

(3)Conform scenariului de cutremur cel mai defavorabil care stă la baza Concepției naționale timpul estimat pentru refacere a elementelor de infrastructură a transportului este dependent de gradul de afectare și de necesarul de fonduri financiare și resurse logistice, fiind cuprins între:(i) 7 și 138 zile, perioadă necesară pentru refacerea podurilor distruse/avariate;(ii) 7 și 110 zile, perioadă necesară pentru refacerea șoselelor distruse/avariate;(iii) 5 și 60 zile, perioadă necesară pentru refacerea pistelor de aterizare de pe aeroporturi;(iii) 2 și 45 zile, perioadă necesară pentru refacerea construcțiilor din incinta porturilor;(iii) 3 și 200 zile, perioadă necesară pentru refacerea infrastructurii de căi ferate.

Articolul 99

(1)Refacerea după cutremur, impune necesitatea unui plan de continuitate a activității, cu accent pe cele care au un rol cheie în furnizarea de servicii esențiale pentru comunitate: energie, apă, hrană, cazare, servicii medicale, canalizare, transport.

(2)Refacerea/reabilitarea post-eveniment vizează următoarele priorități:

a)restabilirea rapidă a serviciilor de sănătate și capacităților de îngrijire medicală de urgență, cu prioritate în zonele cele mai afectate;

b)accesul la apă potabilă, în condiții de siguranță, sprijin pentru asigurarea igienei individuale și colective pentru persoanele strămutate sau temporar evacuatec) livrarea de bunuri pentru adăposturile amenajate sau temporar amenajate și bunuri non- alimentare pentru a îmbunătății condițiile pentru persoanele strămutate sau temporar evacuate;

d)asigurarea/îmbunătățirea condițiilor în centrele de cazare colectivă;

e)monitorizarea traficului în zona acțiunilor de intervenție sau căile de acces către/de la acestea și realizarea unui grafic de transport pentru evacuare/primire bunuri materiale;

f)furnizarea de ajutor alimentar imediat pentru populația sinistrată/evacuată;

g)activități de protecție pentru a preveni acțiunile care vizează deteriorarea climatului de ordine și siguranță publică;

h)asigurarea spațiilor adecvate activităților școlare, în clădiri care prezintă siguranță în exploatare;

i)executarea reparațiilor la spitale și școli în scopul redării circuitului pentru care au fost destinate;

j)reabilitarea infrastructurii (căi de transport, rețele de energie electrică, alimentare cu apă, gaze, comunicații telefonice, etc.);

k)asigurarea suportului financiar necesar continuării acțiunilor de intervenție, inclusiv cele necesare îndepărtării molozului rezultat în urma prăbușirii construcțiilor.

7.1.Repunerea în funcțiune a rețelelor de utilități publice (instalații de alimentare cu apă, energie, gaze)

Articolul 100

(1)Presupune gestionarea informațiilor referitoare la rețelele de utilități (canal, apă, energie, gaze, altele) precum și alocarea de forțe specializate și coordonarea acestora pentru realizarea lucrărilor specifice.

(2)Asigurarea energiei electrice pentru obiectivele critice de răspuns la urgență, refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice, precum și refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale se face de către Ministerul Energiei și prin societățile de profil indiferent de proprietate cu sprijinul administrației publice locale.

(3)În realizarea măsurilor de intervenție de primă urgență acordă sprijin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Interne și autoritățile administrației publice locale.

7.2.Repunerea în funcțiune a rețelelor de comunicații și a infrastructurilor afectate

Articolul 101

(1)Măsurile de repunere în funcțiune la nivel local, județean și/sau național sunt în principal:

a)refacerea operativă a sistemului public de comunicații folosit de Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (A.N.C.O.M.) și operatorii publici de comunicații;

b)refacerea operativă a sistemului de comunicații din administrare: Serviciul de Telecomunicații Speciale.

(2)În realizarea măsurilor de intervenție de primă urgență acordă sprijin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Interne și autoritățile administrației publice locale.

7.3.Stabilirea, implementarea și aplicarea măsurilor sanitar-epidemice

Articolul 102

Pachetul de măsuri și acțiuni necesare prevenirii și combaterii efectelor provocate în rândul populației (îmbolnăvirilor) cu caracter antiepidemic, urmăresc:

a)izolarea și, după caz, înlăturarea surselor de infecție: oameni sau animale bolnave, alimente sau apa contaminate;

b)controlul vectorilor de transmitere a infecției;

c)acordarea asistenței medicale: Ministerul Sănătății, prin unitățile sanitare din subordine, inclusiv cele aparținând autorităților publice locale.

7.4.Executarea decontaminării și depoluării

Articolul 103

Reprezintă totalitatea activităților desfășurate de structurile de intervenție pentru efectuarea decontaminării și depoluării mediului și tehnicile de intervenție.

a)decontaminarea zonelor și clădirilor, după caz;

b)supravegherea gradului de contaminare/poluare, evaluarea efectelor asupra mediului: Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului sau Garda Națională de Mediu, Ministerul Apelor și Pădurilor, agenții poluatori;

c)supravegherea gradului de poluare, evaluarea efectelor și depoluarea surselor de apă potabilă: Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică și alte instituții responsabile conform legislației.

7.5.Reluarea activității obiectivelor social-economice afectate

Articolul 104

Autoritățile, instituțiile și structurile care dețin/administrează obiective socialeconomice au obligația luării măsurilor pentru reluarea activităților în timpul cel mai scurt.

7.6.Sprijinul populației pentru refacerea proprietăților avariate sau distruse

Articolul 105

Se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, precum și din fondul de rezervă al Guvernului.

7.7.Acordarea asistenței psihologice, sociale și religioase populației afectate

Articolul 106

Asistența socială, psihologică și religioasă pentru populația afectată este asigurată pentru:

a)asigurarea ajutorului de acest tip: autoritățile publice județene și locale.

b)organizarea punctelor de informare a populației: Ministerul Afacerilor Interne, autoritățile publice județene și locale;

c)centralizarea informațiilor privind necesarul ajutorului de acest tip: Ministerul Afacerilor Interne;

d)asigurarea morgilor temporare și a terenurilor necesare pentru înhumare: autoritățile publice județene și locale;

e)evaluarea și emiterea de măsuri de prevenție privind impactul psiho-social în caz de urgență: Ministerul Sănătății, prin structurile din subordine.

7.8.Termenele de emitere și competențele autorităților și instituțiilor în elaborarea și promovarea actelor normative necesare acordării ajutoarelor de urgență, respectiv de aprobare a programelor de refacere

Articolul 107

(1)Promovarea și finanțarea acțiunilor și măsurilor urgențe de intervenție în vederea înlăturării efectelor unor calamități naturale sau a celor care mențin starea de pericol iminent pentru locuințe, obiective socio-economice vor avea la bază procesele- verbale întocmite conform prevederilor din Anexa nr. 2 la prezentul Regulament.

(2)Termenele de emitere și competențele autorităților și instituțiilor în elaborarea și promovarea actelor normative necesare acordării ajutoarelor de urgență, respectiv de aprobare a programelor de refacere sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Capitolul VIIIDispoziții finale

Articolul 108

(1)Conținutul-cadru al Raportului operativ este prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul regulament.

(2)Conținutul-cadru al proceselor-verbale privind constatarea și evaluarea pagubelor produse în urma unui cutremur este prevăzut în Anexa nr. 2 la prezentul regulament.

(3)Conținutul-cadru al Raportului de sinteză privind evaluarea intervenției în urma producerii unui cutremur este prevăzut în Anexa nr. 3 la prezentul regulament.

(4)Conținutul-cadru al Planului de apărare în cazul producerii unei situații de urgență generate de cutremur este prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul regulament.

(5)Conținutul orientativ al Planului de continuitate a activității este prevăzut în Anexa nr. 5 la prezentul regulament.

(6)Fluxul informațional-decizional este prevăzut în Anexa nr. 6 la prezentul regulament.

(7)Modelul orientativ al comunicatului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) privind producerea cutremurului este prevăzut în Anexa nr. 7 la prezentul regulament.

Articolul 109

Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa nr. 1

la regulament

Conținutul-cadru al Raportului operativ

Secţiunea 1Rapoartele operative la nivel local se întocmesc după producerea dezastrului și vor conține următoarele informații:

1.Locul, data și ora producerii dezastrului; elemente descriptive;

2.Situația la locul evenimentului:

–Persoane decedate– Persoane traumatizate: pierderi de vieți, răniți, arși, contaminați etc.– Persoane în pericol/evacuate/relocate– Locuințe și anexe gospodărești afectate:

● Distruse

● Avariate

–Suprafața de manifestare a dezastrului:

● Județe

● Localități

–Surse de mare risc– Obiective socio-economice– Teren agricol– Situația căilor de comunicații: drumuri naționale, județene și comunale avariate sau distruse, poduri și podele avariate sau distruse, a liniilor de telecomunicații și transport a energiei electrice, precum și a rețelelor de transport ale operatorilor energetici;

–Animale mari moarte sau amenințate– Distrugeri de alte bunuri3. Forțe și mijloace de intervenție– existente– necesare din alte județe4. Măsuri urgente întreprinse;

5.Data și ora trecerii de la o etapă a operațiunilor de intervenție la alta;

6.Cereri de forțe, materiale, mijloace și asistență tehnica internă și internațională;

7.Alte date si elemente în raport de evoluția situațiilor critice intervenite, durata acestora, măsuri luate: forte si mijloace cu care s-a acționat, rezultate obținute, numărul persoanelor si gospodăriilor evacuate, măsuri de cazare, ajutoare asistență sanitară.

Secţiunea 2

Rapoartele operative la nivel județean vor cuprinde pagubele produse pe fiecare unitate administrativ-teritorială (municipiu, oraș, comună) si pe fiecare localitate aparținătoare acestora, precum si centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate.

COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ .......

Grup de Suport Tehnic ...........

Nr. ....../data .........

Către,

MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE SI ADMINISTRAȚIEI

Centrul operativ pentru situații de urgență

RAPORT OPERATIV NR. ....../data/ora .........

PRIVIND EFECTELE DEZASTRULUI PRODUS DE CUTREMUR ÎN DATA DE ........

SITUAȚIA EXISTENTĂ (zone afectate)

SITUAȚIA PAGUBELOR PRODUSE (estimativ-fizic):

Nr. crt.	Municipiul, orașul, comuna/ localități aparținătoare	Pagube estimate			Cauzele afectării pe fiecare localitate în parte
Nr. crt.	Municipiul, orașul, comuna/ localități aparținătoare	Denumire	U.M.	Fizic	Cauzele afectării pe fiecare localitate în parte
1.	U.A.T.: Cod Siruta	victime omenești	nr.
		Persoane rănite (inclusiv contaminate, intoxicate etc.)	nr.
		Persoane în pericol/ evacuate/ relocate	nr.
		case afectate, din care:
		distruse	nr.
		avariate	nr.
		anexe gospodărești (inclusiv beciuri), din care:
		distruse	nr.
		clădiri de locuit, altele decât case, din care:
		distruse	nr.
		avariate	nr.
		obiective sociale și administrative (se menționează școală, grădiniță, spital, primărie, lăcaș de cult, clădiri de patrimoniu, monumente istorice, altele)	nr.
		obiective economice	nr.
		obiective culturale	nr.
		zone protejate (se menționează denumirea zonei)	nr.
		poduri	nr.
		podețe si traversări pietonale	nr.
		drumuri naționale	km.
		drumuri județene	km.
		drumuri comunale	km.
		străzi	km.
		drumuri forestiere și agricole	km.
		căi ferate	km.
		teren arabil (inclusiv podgorii, livezi, grădini, altele)	ha.
		surse de alimentare cu apă în sistem centralizat	nr.
		animale moarte	nr.
		rețele electrice, telefonice, alte rețele de comunicații	km.
		rețele alimentare cu gaze naturale	km.
		alte efecte asociate generate de cutremur
		alte pagube
2.	TOTAL JUDEȚ Nr. total U.A.T. afectate: Nr. total de localități afectate:	victime omenești	nr.
		Persoane rănite (inclusiv contaminate, intoxicate etc.)	nr.
		Persoane în pericol/ evacuate/ relocate	nr.
		case afectate, din care:
		distruse	nr.
		avariate	nr.
		anexe gospodărești (inclusiv beciuri), din care:
		distruse	nr.
		avariate	nr.
		clădiri de locuit, altele decât case, din care:
		distruse	nr.
		avariate	nr.
		obiective economice	nr.
		obiective culturale	nr.
		zone protejate (se menționează denumirea zonei)	nr.
		poduri	nr.
		podețe si traversări pietonale	nr.
		drumuri naționale	km.
		drumuri județene	km.
		drumuri comunale	km.
		străzi	km.
		drumuri forestiere și agricole	km.
		căi ferate	km.
		teren arabil (inclusiv podgorii, livezi, grădini, altele)	ha.
		surse de alimentare cu apă în sistem centralizat	nr.
		animale moarte	nr.
		rețele electrice, telefonice, alte rețele de comunicații	km.
		rețele alimentare cu gaze naturale	km.
		alte efecte asociate generate de cutremur
		alte pagube

Note:

Tabelul se va completa doar în cazul înregistrării unor pagube ca urmare a unui dezastru produs de cutremure.

Tabelul va conține doar rândurile cu pagubele înregistrate fizic, nu toate tipurile de pagube înscrise în macheta tip de raportare.

Rapoartele operative se transmit imediat după primirea informațiilor primare si în funcție de evoluția fenomenului ori de câte ori se impune, fără a se repeta informațiile si pagubele transmise în rapoartele operative anterioare.

Anexa nr. 2

la regulament

Conținutul-cadru al proceselor-verbale privind constatarea și

evaluarea pagubelor produse în urma unui cutremur

COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ .......

Nr. ...... /din ........

PROCES-VERBAL

privind constatarea și evaluarea pagubelor produse în urma cutremurului

din data de ......, în zona ......

Comisia numită prin Ordinul Prefectului nr. ..... din ......., formată din .............

ne-am deplasat astăzi, ........, în localitatea .........., județul ........., în prezența ...... (primar, viceprimar, șef Serviciu Voluntar pentru Situații de Urgență) din partea Primăriei ........ unde am constatat faptul că, în urma producerii cutremurului din data de .... ora ....., au fost afectate următoarele:

.........................................

(se vor face precizări referitoare la localizarea și descrierea evenimentului, cauza acestuia, deținătorul obiectivului afectat, măsuri care se impun pentru limitarea pagubelor, cu termene și responsabilități, alte elemente de interes)

Nr. crt.	Tip obiectiv avariat/distrus						Elemente constructive (avariate/distruse) ale obiectivului				Valoare în mii lei (pe obiect afectat și tip de material)
	Caracteristici obiectiv avariat/distrus			Deținător (persoană fizică/ juridică)	Localizare (adresă, zonă, poziție km, alte repere)	Avariat/ distrus	Denumire obiect afectat (descriere mod afectare)	Material	U.M.	Cantitate
	Denumire	U.M.	Cantitate	Deținător (persoană fizică/ juridică)	Localizare (adresă, zonă, poziție km, alte repere)	Avariat/ distrus	Denumire obiect afectat (descriere mod afectare)	Material	U.M.	Cantitate
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
UAT	Casă/clădire de locuit	nr.
	anexe gospodărești	nr.
	obiective sociale și administrative
	obiective economice	nr.
	obiective culturale	nr.
	Poduri	nr.
	podețe si traversări pietonale	nr.
	drumuri naționale	km.
	drumuri județene	km.
	drumuri comunale	km.
	străzi	km.
	drumuri forestiere și agricole	km.
	căi ferate	km.
	teren arabil (inclusiv podgorii, livezi, grădini, altele)	ha.
	surse de alimentare cu apă în sistem centralizat	nr.
	animale moarte	nr.
	rețele electrice, telefonice, alte rețele de comunicații	km.
	rețele alimentare cu gaze naturale	km.
	alte efecte asociate generate de cutremur
	alte pagube
Județ

Prezentul proces verbal s-a încheiat în ..... exemplare (funcție de numărul instituțiilor semnatare).

Membrii comisiei:1) ..........2) ..........

.............

Semnătura primarului

.............

Anexa nr. 3

la regulament

Conținutul-cadru al Raportului de sinteză privind evaluarea

intervenției în urma producerii unui cutremur1. locul, data și ora producerii situației de urgență specifice;

2.cauza și împrejurările declanșării dezastrului; descrierea succintă a evoluției acestuia;

3.efectele dezastrului: pierderi de vieți omenești, locuințe și anexe gospodărești afectate: distruse și/sau avariate, - pagube cantitative și valorice, obiective socio-economice afectate - pagube cantitative și valorice, animale/păsări moarte - pagube cantitative și valorice, terenuri agricole afectate - pagube cantitative și valorice etc., comunicând următoarele:

● victime umane;

● localități afectate;

● locuințe afectate: numeric și valoric, total, din care:

–numărul și valoarea locuințelor distruse;

–numărul și valoarea locuințelor avariate;

–numărul și valoarea anexelor gospodărești distruse/avariate.

● hectare și bunuri agricole afectate - pagube cantitative și valorice;

● animale și păsări moarte - pagube cantitative și valorice;

● obiective social-economice afectate - pagube cantitative și valorice;

● drumuri afectate total, din care:

–drumuri naționale: km, pagube cantitative și valorice;

–drumuri județene: km, pagube cantitative și valorice;

–drumuri comunale: km, pagube cantitative și valorice;

–drumuri forestiere: km, pagube cantitative și valorice;

–poduri, podețe: pagube cantitative și valorice.

● căi ferate afectate: numeric și valoric, - total, din care:

–avariate: km: pagube cantitative și valorice;

–distruse: km: pagube cantitative și valorice.

● rețele electrice: numeric și valoric, - total, din care:

–avariate, km: pagube cantitative și valorice;

–distruse, km: pagube cantitative și valorice.

● rețele de telefonie: numeric și valoric - total, din care:

–avariate, km - pagube cantitative și valorice;

–distruse, km - pagube cantitative și valorice.

● rețele de alimentare cu apă: numeric și valoric - total, din care:

–avariate, km - pagube cantitative și valorice;

–distruse, km - pagube cantitative și valorice.

● rețele de alimentare eu gaz metan: numeric și valoric total, din care:

–avariate: km - pagube cantitative și valorice;

–distruse: km - pagube cantitative și valorice.

● alte pagube.

4.organizarea și desfășurarea acțiunilor de intervenție operativă pe etape ale intervenției;

5.modul de acțiune a conducerilor tehnico-administrative ale operatorilor economici și instituțiilor, precum și a populației, în raport cu prevederile planurilor de apărare și cu regulamentele specifice;

6.propuneri de îmbunătățire a activității de apărare, - acțiuni și măsuri preventive -, cu referire asupra funcționării sistemului informațional-decizional, a modului de răspuns al organismelor și instituțiilor implicate, situației resurselor, viabilității planurilor întocmite și a reglementărilor privind protecția și intervenția în cazul producerii unui situații de urgență specifice.Anexa nr. 4

la regulament

Conținutul orientativ al Planului de apărare în cazul producerii

unei situații de urgență generate de cutremur

Capitolul I– scop, definiție– obiective– caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere.

Capitolul II– structuri organizatorice implicate– responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domenii– centrul de conducere a acțiunilor– planificarea acțiunii

Capitolul III– concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție– etapele de realizare a acțiunilor– faze de urgență a acțiunilor– acțiunile de protecție-intervenție– gestionarea acțiunilor de protecție-intervenție: prevenirea, protecția, intervenția, relocarea, refacerea-reconstrucția, reabilitarea-restabilirea, menținerea condițiilor de siguranță

Capitolul IVResurse: umane, materiale, financiare

Capitolul VLogistica acțiunilor

Capitolul VIAsigurarea realizării acțiunilor:

–instruirea– planuri și proceduri– realizarea circuitul informațional-decizional și de cooperare

DISPOZIȚII FINALE

ANEXE:

–Ordinul/decizia privind constituirea/organizarea Comitetului ministerial/județean/municipiului București/local;

–componența nominală a membrilor structurilor de mai sus, cu precizarea unității la care sunt încadrați, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu; responsabilități și misiuni;

–decizii, dispoziții și informații: primărie, poliție, protecția civilă etc.;

–schema fluxului informațional-decizional;

–tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme, de pe raza zonei respective;

–tabelele cuprinzând forțele și mijloacele de intervenție și nominalizarea unităților care vor interveni;

–hărți de risc;

–planul de gestiune a acțiunilor de protecție-intervenție;

–planul de instruire și pregătire;

–planul de evacuare-relocare;

–situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior etc.;

–reguli de comportare în cazul producerii unui seism;

–comunicate conform model;

–responsabilitățile privind luarea măsurilor de apărare și de evacuare a oamenilor și bunurilor pe fiecare obiectiv afectat;

–responsabilități pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice către nivelul superior de decizie referitor la evenimentul produs și efectele acestuia;

–fișele de instruire periodică, pe probleme de apărare împotriva efectelor seismelor.Anexa nr. 5

la regulament

Conținutul orientativ al Planului de continuitate a activității

Capitolul IScopul, domeniul de aplicare, obiectivele, utilizatorii

Capitolul IIDocumentele de referință

Capitolul IIIRolurile și responsabilitățile– desemnarea echipei responsabile de gestionarea riscurilor și continuitatea activității și atribuții specifice, detaliile de contact ale persoanelor implicate

Capitolul IV

Descrierea planului– Analiza riscurilor (identificarea situațiilor posibile generatoare de întreruperi în derularea unor activități, identificarea funcțiilor și/sau proceselor critice, evaluarea impactului unei situații de urgență asupra activității)– Acțiuni minime necesare asigurării continuității activității și proceselor (necesarul minim/de bază (logistic/resurse umane/financiare), fluxul informațional-decizional– Măsuri preventive, înainte de producerea evenimentului (comunicare, resurse umane/financiare/logistică, instruirea angajaților și a echipei responsabile– Plan de răspuns în situații de urgență pentru continuitatea activității (măsuri de comandă și control, aspecte organizatorice - puncte de adunare, transport, achiziții, buget de rezervă, resurse materiale, comunicarea cu mass-media, comunicarea internă, gestionarea operațiunilor cu clienții, tehnologia informației, lanțul de aprovizionare, planificarea modului de răspuns în situație de urgență pentru a reduce daunele, delegarea competențelor)– Activarea și dezactivarea planului de răspuns (în ce situații poate fi activat planul, metodele de activare, condițiile de dezactivare a planului)– Plan de recuperare (resurse necesare - listă angajați, servicii de terță parte, facilități, infrastructură, informații, echipamente etc., ordinea de recuperare pentru activități si responsabilii, măsuri temporare de restabilire și reluare a activităților)Anexa nr. 6

la regulament

FLUXUL INFORMAȚIONAL-DECIZIONAL!ImagineAnexa nr. 7

la regulament

Modelul orientativ al comunicatului Institutului Național de

Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP)

privind producerea cutremuruluiPartea I

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) vă informează că:

În ziua de ......., la ora ...... (ora locală a României), s-a produs în regiunea ........., județul ...... (latitudine .... °N, longitudine ..... °E) un cutremur slab/moderat/semnificativ/puternic cu magnitudinea ......, la adâncimea de ...... km.

Intensitatea epicentrală a fost de pe scara Mercalli Modificată (AAMI), ceea ce reprezintă .......... .

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: la ....... km de ....., la ...... km de ........ (distanțe epicentrale/hipocentrale)

Această soluție a fost determinată în mod automat/manual.

Alte informații*1):

*1) Mecanism focal, intensități și efecte raportate în orașe principale, estimări de pagube etc.

Pentru mai multe informații, consultați site-ul infp.ro.

Din partea INCDFP, am transmis comunicatul:		Din partea __________, am primit comunicatul:
Ziua: _________		Ziua: _________
Ora: __________		Ora: __________
Numele și funcția: _______________		Numele și funcția: _________________

* Modul de transmitere și confirmare a primirii comunicatului poate varia, în funcție de sistemul utilizat

Partea A II-AParametri reprezentativi pentru activarea Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență

Județ	Nr. total de persoane	Nr. de persoane expuse la intensități >= VI pe scara MMI	Valoare de prag: persoane expuse din același județ	Nr. de UAT-uri cu intensități macroseismice raportate (mediate, din minim 10 răspunsuri pe UAT) >= VI pe scara MMI	Valoare de prag: număr de UAT-uri din același județ cu intensități raportate	Număr total de stații seismice analizate	Număr de stații seismice la care valorile de accelerație maximă orizontală înregistrate la nivelul terenului (PGA) depășesc nivelul de accelerație a terenului pentru proiectare, având intervalul mediu de recurentă de 40 de ani (corespunzător Stării Limită de Serviciu - SLS) corespunzător zonei respective, conform P100-1 din 2013	Valoare de prag: nr. de stații seismice cu PGA > nivelul SLS	Activare necesară a Comitetelor Județene pentru Situatii de Urgență
Alba			≥ 5000		≥ 2			≥ 1	Da/Nu
[…]			≥ 5000		≥ 2			≥ 1	Da/Nu

Din partea INCDFP, am transmis comunicatul:		Din partea __________, am primit comunicatul:
Ziua: _________		Ziua: _________
Ora: __________		Ora: __________
Numele și funcția: _______________		Numele și funcția: _________________

* Modul de transmitere și confirmare a primirii comunicatului poate varia, în funcție de sistemul utilizat

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului · 109 articole

Capitolul IDispoziții generale1.1. Cadrul general privind gestionarea situației de urgență

Capitolul IIOrganizarea gestionării situațiilor de urgență generate de cutremur2.1. Constituirea organismelor dedicate în domeniul managementului situațiilor de urgență generate de cutremure

Capitolul IIIPrevenire3.1. Identificarea/evaluarea și controlul riscurilor

Capitolul IVPregătire4.1. Resurse umane, materiale și financiare necesare pentru desfășurarea acțiunilor detaliate potrivit funcțiilor de sprijin

Capitolul VRăspuns (coordonare operațională și măsuri de sprijin)

Capitolul VIEvaluare/Investigare post-eveniment6.1. Autoritățile și structurile implicate în constatarea pagubelor înregistrate și transpunerea valorică a acestora

Capitolul VIIRefacere/Reabilitare

Capitolul VIIIDispoziții finale

Anexa nr. 1

Secţiunea 1Rapoartele operative la nivel local se întocmesc după producerea dezastrului și vor conține următoarele informații:

Secţiunea 2

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3

Capitolul I– scop, definiție– obiective– caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere.

Capitolul II– structuri organizatorice implicate– responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domenii– centrul de conducere a acțiunilor– planificarea acțiunii

Capitolul IVResurse: umane, materiale, financiare

Capitolul VLogistica acțiunilor

Capitolul VIAsigurarea realizării acțiunilor:

Capitolul IScopul, domeniul de aplicare, obiectivele, utilizatorii

Capitolul IIDocumentele de referință

Capitolul IIIRolurile și responsabilitățile– desemnarea echipei responsabile de gestionarea riscurilor și continuitatea activității și atribuții specifice, detaliile de contact ale persoanelor implicate

Capitolul IV

Partea A II-AParametri reprezentativi pentru activarea Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență