pentru organizarea judecătorească (actualizată până la data de 1 iulie 2003
*)Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 30 septembrie 1997. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 1 iulie 2003, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999; ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999 abrogată de ORDONANTA nr. 7 din 19 iulie 2001, respinsă de LEGEA nr. 206 din 19 aprilie 2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 29 iunie 2000 respinsă de LEGEA nr. 355 din 10 iulie 2001; LEGEA nr. 188 din 1 octombrie 2000; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 18 din 1 februarie 2001; LEGEA nr. 118 din 29 martie 2001; LEGEA nr. 46 din 16 ianuarie 2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 20 februarie 2002; LEGEA nr. 653 din 7 decembrie 2002; LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003.
**)Republicată în temeiul art. VI din Legea nr. 142 din 24 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, dându-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 92 din 4 august 1992 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 13 august 1992 şi a mai fost modificată prin Legea nr. 89 din 12 iulie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996.
Autoritatea judecătorească se compune din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuţiile proprii prevăzute de Constituţie şi de lege.
Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi ale tarii.
Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
Instanţele judecătoreşti infaptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecaţii.
Instanţele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o alta competenţa.
Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
Nimeni nu este mai presus de lege.
Justiţia se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială.
Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.
Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
Cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţa de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţa şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.
Asistenţa juridică internationala se solicita sau se acordă de instanţele de judecată şi Ministerul Public în condiţiile prevăzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care România este parte.
Hotărârile instanţelor judecătoreşti se pronunţa în numele legii şi se executa în numele Preşedintelui României.
Instanţele judecătoreşti sunt:
a)judecătoriile;
b)tribunalele;
c)curţile de apel;
d)Curtea Suprema de Justiţie.
În limitele stabilite prin lege vor funcţiona şi instanţe militare.
Competenţa instanţelor judecătoreşti se stabileşte prin lege.
Organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie şi a instanţelor militare sunt reglementate prin lege.
Fiecare judecătorie, tribunal şi curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători. Instanţele sunt conduse de câte un preşedinte, care exercită şi atribuţii de administraţie.
Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor de 1-3 vicepreşedinţi. Ministrul justiţiei stabileşte tribunalele şi curţile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreşedinţi, precum şi judecătoriile la care preşedinţii sunt ajutaţi de câte un vicepreşedinte.
Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii şi regulamentelor, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.
Tribunalele şi curţile de apel pot avea doua sau mai multe secţii.
Numărul secţiilor curţilor de apel, tribunalelor, precum şi secţiile judecătoriilor se stabilesc de ministrul justiţiei, în raport cu volumul de activitate şi cu natura cauzelor deduse judecaţii.
Ministrul justiţiei stabileşte instanţele la care funcţionează secţii maritime şi fluviale, precum şi secţii pentru conflicte de muncă şi litigii de muncă ori de asigurări sociale, în raport cu volumul de activitate şi cu natura cauzelor deduse judecaţii.
Alin. 2 al art. 13 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Alin. 3 al art. 13 a fost introdus prin art.1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Secţiile curţilor de apel şi ale tribunalelor, precum şi secţiile judecătoriilor sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.
Preşedintele instanţei repartizează judecătorii pe secţii.
Alin. 1 al art. 14 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Preşedinţii instanţelor sau, după caz, preşedinţii de secţii constituie complete de judecată.
La instanţele cu volum mic de cauze privind conflictele de muncă şi litigiile de muncă, precum şi de asigurări sociale, la care nu funcţionează astfel de secţii, pentru judecarea acestor cauze se constituie complete specializate. Complete specializate se pot constitui şi pentru judecarea cauzelor în alte materii.
Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecători anume desemnaţi de preşedintele instanţei de judecată.
Alin. 1 al art. 15 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Alin. 1^1 al art. 15 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Completul de judecată este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori de preşedintele secţiei, atunci când aceştia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau al secţiei.
(1)Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judeca de un singur judecător.
(1^1)Cauzele privind conflictele de muncă se judeca în prima instanţa, cu celeritate, de către complete formate din doi judecători, asistaţi de doi magistraţi consultanţi.
(1^2)Magistraţii consultanţi participa la deliberări cu vot consultativ. Opiniile separate ale acestora sau, după caz, opinia separată se consemnează în hotărâre.
(1^3)În cazul în care judecătorii, care intră în compunerea completului, nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se rejudeca în complet de divergenta, prevederile alin. 5 fiind aplicabile.
(2)Apelurile se judecă de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 2 judecători.
(3)Recursurile se judeca de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 3 judecători.
(4)În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului prevăzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se judeca din nou în complet de divergenta.
(5)Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei ori a unui alt judecător desemnat de preşedinte.
Alin. (1^1), (1^2) şi (1^3) ale art. 17 au fost introduse prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999; modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 20 februarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 151 din 28 februarie 2002.
Consiliul Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei veghează la respectarea independenţei justiţiei.
Ministrul justiţiei răspunde de buna organizare şi funcţionare a justiţiei ca serviciu public. Prin judecători inspectori de la curţile de apel, ministrul justiţiei este informat cu privire la funcţionarea instanţelor şi la abaterile de natura sa compromita calitatea activităţii, aplicarea legilor şi a regulamentelor în circumscripţiile curţilor de apel.
Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor verifica organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legilor şi a regulamentelor în cadrul instituţiei pe care o conduc şi al instanţelor din circumscripţia acesteia. Preşedinţii curţilor de apel îşi exercită aceasta atribuţie şi prin judecătorii inspectori din cadrul curţii.
În nici o împrejurare verificările efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfăşurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuţie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atribuţiilor date prin lege ministrului justiţiei cu privire la căile judiciare de atac.
Judecătoriile funcţionează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Numărul şi localităţile de reşedinţa ale judecătoriilor sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.
În fiecare judeţ, circumscripţiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei.
Judecătoriile judeca toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe.
Ministrul justiţiei poate dispune ca, în municipiul Bucureşti, unele categorii de procese sau cereri să fie soluţionate numai de anumite judecătorii, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege.
În fiecare judeţ funcţionează un tribunal cu sediul în localitatea de reşedinţa a judeţului. În municipiul Bucureşti funcţionează, de asemenea, un tribunal. Sediul Tribunalului Ilfov este în localitatea Buftea.
Alin. 3 al art. 22 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Art. 22 a fost modificat de LEGEA nr. 653 din 7 decembrie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 905 din 12 decembrie 2002.
Tribunalele judeca, în prima instanţa, procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.
Tribunalele, ca instanţe de apel, judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în prima instanţa.
Tribunalele, ca instanţe de recurs, judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie cuprinzând mai multe tribunale.
Numărul curţilor de apel, resedintele acestora, precum şi tribunalele cuprinse în circumscripţiile lor sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.
Curţile de apel judeca, în prima instanţa, cauzele date în prima instanţa, cauzele date în competenţa lor prin lege.
Ca instanţe de apel, curţile judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţa de tribunale.
Ca instanţe de recurs, curţile de apel judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel, precum şi în alte cauze prevăzute de lege.
Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete pe lângă fiecare instanţa judecătorească, sub autoritatea ministrului justiţiei.
Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
Atribuţiile Ministerului Public sunt următoarele:
a)efectuarea urmăririi penale în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
b)supravegherea activităţii de cercetare penală efectuată de poliţie şi de alte organe; în exercitarea acestei atribuţii, procurorul conduce şi controlează activitatea de cercetare penală, dispoziţiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penală;
c)sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale;
d)exercitarea acţiunii civile în cazurile prevăzute de lege;
e)participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f)exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
g)supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii;
h)verificarea respectării legii la locurile de deţinere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative şi de siguranţă;
i)apărarea drepturilor şi intereselor minorilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie;
j)studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea, elaborarea şi prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale.
Ministerul Public exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.
(1)Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului acelui parchet.
(2)Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială.
(3)Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine şi sa suspende ori sa infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacă sunt contrare legii.
(4)Dispoziţiile procurorului ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii în subordine dacă sunt date în scris şi sunt în conformitate cu legea. Nu vor putea fi date, însă, dispoziţii pentru neefectuarea actelor care se pot îndeplini, potrivit legii, într-o cauza penală. Procurorul este liber să prezinte în instanţa concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza.
Alin. (4) al art. 28 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003.
În exercitarea atribuţiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agenţilor forţei publice, care sunt obligaţi să execute dispoziţiile procurorului.
Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori.
Structura şi organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum şi stabilirea parchetelor la care se vor înfiinţa secţii maritime şi fluviale, birouri sau servicii de criminalistica şi criminologie se stabilesc de ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet.
Parchetele militare vor fi organizate şi vor funcţiona potrivit legii.
Parchetele sunt independente faţă de instanţele judecătoreşti.
Dispoziţiile ministrului justiţiei, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectării şi aplicării legii, sunt obligatorii.
Ministrul justiţiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi din parchetele de pe lângă curţile de apel sau alţi procurori delegaţi, exercita controlul asupra tuturor procurorilor.
Când considera necesar, ministrul justiţiei, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali, consilieri ori prin procurori detasati în compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.
Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor, precum şi prin aprecierea asupra activităţii, pregătirii şi aptitudinilor profesionale ale procurorilor.
Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie informări asupra activităţii parchetelor şi sa dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional.
Ministrul justiţiei are dreptul sa dea dispoziţie scrisă, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa înceapă, în condiţiile legii, procedura de urmărire penală pentru infracţiunile despre care are cunoştinţa şi sa promoveze în faţa instanţelor judecătoreşti acţiuni şi cai de atac necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date însă dispoziţii pentru oprirea procedurii de urmărire penală legal deschise.
Alin. 2 al art. 34 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale sunt conduse de prim-procurori.
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale sunt ajutaţi de adjuncţi. Ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, stabileşte parchetele de pe lângă judecătorii la care prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi.
La parchetele de pe lângă tribunale, în raport cu volumul de activitate şi cu natura cauzelor deduse judecaţii, ministrul justiţiei poate înfiinţa prin ordin sedii secundare cu activitate permanenta în municipiile sau oraşele în care s-au înfiinţat sediile secundare ale tribunalelor respective, stabilind şi parchetele de pe lângă judecătorii care fac parte din circumscripţiile acestora.
Alin. 3 al art. 35 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Parchetele de pe lângă tribunale au secţii conduse de procurori-şefi.
Parchetele de pe lângă unele judecătorii pot avea secţii maritime şi fluviale conduse de procurori-şefi.
Alin. 2 al art. 36 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor.
Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt ajutaţi de adjuncţi.
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor.
Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncţi.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie este promovat şi eliberat din funcţie de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.
În cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie funcţionează colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie participa la şedinţele Curţii Supreme de Justiţie, în secţii unite.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.
Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie.
În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor, cu respectarea condiţiilor de pregătire profesională şi de vechime în magistratura, prevăzute în prezenta lege.
Personalul de specialitate juridică de execuţie şi de conducere, inclusiv secretarul general şi adjunctii acestuia din Ministerul Justiţiei, precum şi personalul de instruire şi de conducere, de specialitate juridică, din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, indiferent de vechime, este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei. Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile şi îndatoririle magistraţilor se aplică în mod corespunzător şi acestor magistraţi.
Numirea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei şi din Institutul Naţional al Magistraturii, asimilat magistraţilor, se face prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 46.
Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional al Magistraturii, asimilat magistraţilor, poate fi trecut în funcţii de judecător sau procuror, în condiţiile prezentei legi.
Alin. 2 al art. 43 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Alin. 3 şi 4 au fost introduse prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoană a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar ori procuror financiar la Curtea de Conturi, magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, la Curtea Constituţională sau la Curtea de Conturi, funcţii de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat sau departamentale, în laboratoarele de expertize criminalistice, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, funcţii didactice în învăţământul superior juridic, funcţia de ministru al justiţiei, secretar de stat ori de secretar general şi secretar general adjunct în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridică în instituţia Avocatul Poporului, notar, avocat, jurisconsult sau consilier juridic. Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie constituie vechime în magistratura, în condiţiile prevăzute la art. 78 alin. 3.
Timpul cat o persoană, licentiata în drept sau în drept economic-administrativ, este senator sau deputat, avocat al poporului, membru al Curţii de Conturi, personal de conducere ori de execuţie, de specialitate juridică, în aparatul Parlamentului, Presedentiei României, Guvernului, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Curţii Constituţionale, Direcţiei juridice şi consulare din Ministerul Afacerilor Externe sau în cadrul altor organe ale administraţiei publice se considera vechime în magistratura.
Art. 44 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Întreruperile de activitate datorate suspendării din funcţie, pensionării pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi trecerii în alte funcţii decât cele prevăzute la art. 44 alin. 2 nu se iau în calculul vechimii în magistratura, dacă legea nu prevede altfel.
Poate fi numit magistrat cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este numai cetăţean român cu domiciliul în România şi are capacitatea de exerciţiu al drepturilor;
b)este licenţiat în drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmează să fie numit şi dovedeşte o pregătire profesională corespunzătoare;
c)nu are antecedente penale şi se bucura de o buna reputaţie;
d)cunoaşte limba română;
e)este apt, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei;" f) a absolvit Institutul Naţional al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere în magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei.
Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. e) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.
Pentru înscrierea la concursul sau la examenul prevăzut la alin. 1 lit. f), precum şi la celelalte examene sau concursuri organizate pentru încadrarea ori admiterea în unităţile de justiţie, candidatul plăteşte o taxa, al carei cuantum se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, în funcţie de cheltuielile efectuate pentru organizarea concursului sau examenului. Sumele încasate din aceasta taxa constituie venituri extrabugetare la dispoziţia Ministerului Justiţiei.
Lit. e) a alin. 1 al art. 46 a fost modificată de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Alin. 3 al art. 46 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Judecătorii şi procurorii, cu excepţia celor stagiari, sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, magistraţii sunt obligaţi să depună următorul jurământ: <> Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinţei religioase a magistraţilor.
Jurământul se depune, în şedinţa solemna, în faţa magistraţilor instanţei sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea comunicării actului de numire.
Despre depunerea jurământului se încheie un proces-verbal, care se semnează de către 2 dintre magistraţii prezenţi şi de cel care a depus jurământul.
Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau avansarii magistratului în alta funcţie din cadrul corpului magistraţilor.
Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule.
La judecătorii şi la parchetele de pe lângă aceste instanţe pot funcţiona judecători şi, respectiv, procurori stagiari, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 46.
Procurorii stagiari sunt numiţi la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
Delegarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari se dispun de către ministrul justiţiei.
Judecătorii şi procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii efectuează un stagiu de 2 ani.
Preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanţe răspund de asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea normală a stagiului şi de buna pregătire a magistraţilor stagiari.
În primele 6 luni de la numirea în funcţie, magistraţii stagiari vor putea efectua lucrările necesare completării pregătirii profesionale, care nu implica pronunţarea unei hotărâri, în cazul judecătorilor, sau dreptul de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, în cazul procurorilor.
După 6 luni de funcţionare efectivă, judecătorii care efectuează stagiul la instanţe vor da un examen cu privire la cunoştinţele dobândite, în vederea exercitării dreptului de a participa la activitatea de judecată.
Examenul va fi susţinut la sediul curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează judecătorii stagiari, în faţa unei comisii numite de preşedintele acestei curţi. Comisia va fi prezidata de un preşedinte de secţie al curţii de apel sau de un judecător. Din comisie vor face parte 1-2 judecători de la curtea de apel şi 1-2 judecători de la tribunalele din circumscripţia curţii de apel.
Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, asimilat magistraţilor stagiari, după 6 luni de funcţionare efectivă va susţine un examen de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite.
Examenul va fi susţinut în faţa unei comisii prezidate de un secretar de stat din Ministerul Justiţiei. Din comisie vor face parte 2 directori sau directori adjuncţi ai direcţiilor de specialitate din minister. Prevederile art. 55 se aplică în mod corespunzător.
Art. 54^1 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Examenul prevăzut la art. 54 va consta într-o proba orala, pe baza căreia comisia să-şi poată forma convingerea ca judecătorul stagiar şi-a insusit cunoştinţele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecată.
După susţinerea examenului, preşedintele curţii de apel va comunică ministrului justiţiei şi preşedintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată. În caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecătorului stagiar.
Ministrul justiţiei poate dispune eliberarea din funcţie a judecătorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevăzut la art. 54.
Magistraţilor stagiari, care au funcţionat ca avocaţi stagiari sau notari stagiari anterior primirii în magistratura, li se recunosc drepturile prevăzute la art. 53-55, cu condiţia promovării examenelor reglementate de aceste dispoziţii legale.
Art. 55^1 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Judecătorii stagiari care au obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată vor putea judeca:
1.În materie civilă:
a)cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de întreţinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depăşeşte 10 milioane lei şi nu priveşte o succesiune sau imparteli de bunuri; acţiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; luarea unor măsuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncă privind pretenţiile băneşti a căror valoare nu depăşeşte 10 milioane lei;
b)procesele şi cererile care, potrivit legii, se soluţionează de judecătorii în ultima instanţa;
c)cererile şi căile de atac de competenţa judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) şi b).
2.În materie penală:
a)infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală;
b)cererile şi căile de atac de competenţa judecătoriilor, în legătură cu infracţiunile arătate la lit. a);
c)cererile de reabilitare.
Prevederile art. 54 şi 55 se aplică în mod corespunzător procurorilor stagiari pentru obţinerea dreptului de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei. Comisia de examinare va fi compusa din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
După efectuarea stagiului, magistraţii stagiari sunt obligaţi să se înscrie la examenul de capacitate. În cazul în care candidatul este respins la primul examen, el este obligat să se înscrie pentru sesiunea imediat următoare.
Cei care au exercitat funcţia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fără a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen dacă de la încetarea acestei funcţii şi până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.
Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei asimilat, potrivit art. 43 alin. 2, magistraţilor stagiari. Condiţiile de organizare şi de desfăşurare a examenului de capacitate sunt cele stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 61 alin. 2.
Examenul de definitivare susţinut, potrivit legii, de avocaţii stagiari şi de notarii stagiari se asimilează cu examenul de capacitate, dacă a fost promovat cu nota medie de cel puţin 7 (şapte).
Alin. 3 şi 4 ale art. 58 au fost introduse prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Examenul de capacitate se tine în fiecare an, la data şi locul ce se stabilesc de ministrul justiţiei.
Data şi locul ţinerii examenului se vor publică în Monitorul Oficial al României cu cel puţin 2 luni înainte.
Examenul de capacitate al magistraţilor se susţine în faţa unei comisii compuse din:
a)2 membri ai Curţii Supreme de Justiţie, desemnaţi de preşedintele curţii, respectiv 2 de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi de procurorul general al Parchetului de lângă Curtea Suprema de Justiţie;
b)doua cadre didactice de la facultăţile de drept, din învăţământul universitar acreditat, desemnate de consiliile profesorale ale facultăţilor, pentru disciplinele: drept civil, drept comercial, drept penal, procedura civilă şi procedura penală;
c)un delegat al Ministerului Justiţiei, desemnat de ministrul justiţiei.
Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare în funcţie, iar la funcţii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratura de la Curtea Suprema de Justiţie.
Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de actele necesare, vor fi înaintate Ministerului Justiţie, în termen de 40 de zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României.
Comisia de examinare este indreptatita sa respingă de la examinare pe cei care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a deveni judecători sau procurori.
Lit. b) a alin. 1 al art. 60 a fost modificată de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Examenul de capacitate consta, în mod obligatoriu, în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile şi instituţiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituţional şi ale organizării judecătoreşti; probele practice vor consta în întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.
Regulamentul de desfăşurare a examenului de capacitate al magistraţilor se aproba de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Rezultatele examenului de capacitate se comunică Ministerului Justiţiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, validează examenele, centralizează rezultatele şi întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor, pe baza căruia se vor face numirile în funcţiile vacante.
Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele au fost denaturate prin săvârşirea unor fraude. Dacă invalideaza examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile corespunzătoare.
Îndată după întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Ministerul Justiţiei va publică în Monitorul Oficial al României lista posturilor vacante.
Candidaţii declaraţi reusiti la examen au dreptul, în ordinea clasificarii, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.
Candidatul care nu şi-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de către Ministerul Justiţiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistraţii în funcţie şi, în lipsa acestora, candidatul având titlu de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obţinerea licenţei.
Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate, la prima sesiune după încheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător sau procuror stagiar.
Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia sa îndeplinească formalităţile legate de numirea magistraţilor care au fost declaraţi reusiti la examenul de capacitate, în termen de maximum 3 luni de la data validării examenului de capacitate.
În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data numirii de către Preşedintele României, magistraţii vor primi salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător stagiar.
Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, asimilat magistraţilor stagiari, care a promovat examenul de capacitate, este definitivat în posturi, fiind salarizat în funcţia imediat superioară celei de magistrat stagiar, fără a beneficia de prevederile art. 63.
Art. 63^1 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Preşedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data validării examenului de capacitate îi încetează calitatea de magistrat.
Împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistratului, acesta se poate adresa cu plângere Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. 1. Plângerea este suspensivă de executare. Curtea Suprema de Justiţie judeca plângerea în complet format din 9 judecători. Hotărârea pronunţată este irevocabilă.
Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentat în faţa Curţii Supreme de Justiţie, când soluţionează plângerile prevăzute la alin. 2, de către ministrul justiţiei.
Alin. 3 al art. 64 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Pentru a fi numit judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă această instanţă, candidatul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 46 şi sa fi fost declarat reuşit la examenul de capacitate sau sa fi ocupat cel puţin 5 ani funcţii de avocat, jurisconsult, consilier juridic, notar, expert sau asistent criminalist, funcţii didactice în învăţământul superior juridic ori de cercetare în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române sau funcţii de specialitate juridică în administraţia publică, în aparatul Parlamentului, Presedentiei României, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, instituţiei Avocatul Poporului sau Consiliului Legislativ.
Art. 65 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
(1)Pentru a fi promovat în funcţii superioare, magistratul trebuie să aibă o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de şefii ierarhici.
(2)Notele calificative se acordă anual şi vor reflecta rezultatele activităţii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu şi în societate, calităţile acestuia, precum şi perspectivele de dezvoltare în profesie.
(3)Pentru magistraţii care deţin funcţii de conducere, notele calificative vor menţiona în mod obligatoriu calităţile manageriale.
(4)Condiţiile minime de vechime pe care trebuie să le îndeplinească magistraţii sunt următoarele:
a)pentru funcţiile de judecător de tribunal, procuror la parchetul de pe lângă tribunal, preşedinte, vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 4 ani;
b)pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângă tribunal, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 5 ani;
c)pentru funcţiile de judecător de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lângă curţile de apel, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 6 ani;
d)pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, adjunct al acestuia, procuror şef de secţie la parchetul de pe lângă curtea de apel, judecător-inspector şi procuror-inspector, precum şi procuror şef-secţie şi procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 8 ani;
e)pentru funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi de adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puţin 10 ani.
(4^1)Promovarea în funcţii superioare de execuţie la tribunale, curţi de apel şi la parchetele de pe lângă aceste instanţe a magistraţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege se face pe bază de examen.
(5)Promovarea în funcţii de conducere a magistraţilor se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată în funcţia deţinută.
(6)La promovarea în funcţii de conducere în magistratura se va tine seama, în afară de calităţile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, îndeosebi de capacitatea de organizare şi decizie, gradul de comunicativitate, tactul în relaţiile de serviciu, obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor.
(7)Ministrul justiţiei poate propune Consiliului Superior al Magistraturii revocarea din funcţia de conducere înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. 5, dacă se constata exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, precum şi în cazul în care magistratul săvârşeşte o abatere disciplinară.
Lit. d) a alin. 4 al art. 66 a fost modificată de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Alin. (4^1) al art. 66 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Alin. 5 al art. 66 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Alin. 7 al art. 66 a fost introdus prin art. art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
În mod excepţional, pot fi numiţi în magistratura, fără concurs sau examen, în funcţiile prevăzute la art. 65, persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau de inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiţiei, cadru didactic în învăţământul superior juridic, cercetator la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, avocat sau notar, o perioadă de cel puţin 5 ani, precum şi consilieri juridici cu o vechime minima în specialitate de 10 ani.
(2)La numirea în magistratura, în condiţiile alin. 1, în oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 66 alin. 4 lit. a), b) şi c), vechimea prevăzută de lege pentru ocuparea acestor funcţii se majorează cu 3 ani. Aceste prevederi nu se aplică foştilor magistraţi.
Art. 67 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Magistraţii de la judecătorii, tribunale şi de la parchetele de pe lângă aceste instanţe pot fi mentinuti în funcţie până la împlinirea vârstei de 65 de ani, la propunerea conducătorului instanţei sau a parchetului şi cu avizul preşedintelui curţii de apel ori al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în raza teritorială în care funcţionează.
Magistraţii de la curţile de apel şi de la parchetele de pe lângă aceste curţi pot fi mentinuti în funcţie până la împlinirea vârstei de 68 de ani, iar procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, până la împlinirea vârstei de 70 de ani, în toate cazurile cu avizul conducătorului instanţei sau al parchetului. Pentru preşedinţii curţilor de apel, precum şi pentru procurorii generali ai parchetelor de pe lângă aceste instanţe, avizul se da de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Prevederile alin. 2 referitoare la procurorii de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie se aplică şi personalului de specialitate asimilat magistraţilor din Ministerul Justiţiei şi din Institutul Naţional al Magistraturii.
Art. 68 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Promovarea şi transferarea judecătorilor în funcţiile din magistratura se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
Promovarea şi transferarea procurorilor în funcţiile din Ministerul Public se fac de către ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcţiile de judecători se face potrivit prevederilor alin. 1.
Magistraţii consultanţi sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare, o vechime în specialitate de cel puţin 2 ani şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 46 alin. 1 lit. a)-e) şi alin. 2.
După numirea în funcţie de către ministrul justiţiei, magistraţii consultanţi se bucura de stabilitate şi se supun numai legii.
Magistraţii consultanţi depun jurământ în condiţiile art. 48, care se aplică în mod corespunzător.
Numărul total al posturilor de magistraţi consultanţi, precum şi repartizarea posturilor pe instanţe, corespunzător volumului de activitate, se stabilesc de ministrul justiţiei prin ordin.
Condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca magistraţi consultanţi de către ministrul justiţiei, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei.
Atribuţiile magistraţilor consultanţi sunt prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin ordinul ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Magistraţii consultanţi au drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 99, 101, 102 şi la art. 110-118, care se aplică în mod corespunzător.
Ţinuta vestimentara a magistraţilor consultanţi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Perioada în care magistraţii consultanţi exercita aceasta funcţie constituie vechime în munca şi vechime în magistratura. Constituie vechime în magistratura şi perioada în care magistraţii consultanţi au funcţionat ca asistenţi judiciari.
Persoanelor numite ca magistraţi consultanţi, pe perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceasta calitate, li se suspenda contractele de muncă sau, după caz, raporturile de muncă, având posturile rezervate.
Magistraţii consultanţi răspund disciplinar în condiţiile art. 121-123, art. 124 alin. 2 şi art. 125, care se aplică în mod corespunzător. Sancţiunile prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. a) şi b) se aplică de preşedintele instanţei la care funcţionează magistraţii consultanţi, iar sancţiunile prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. c)-f) se aplică de ministrul justiţiei.
Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitivă.
Sancţiunile aplicate magistraţilor consultanţi vor fi comunicate Consiliului Economic şi Social de către Ministerul Justiţiei.
Magistraţii consultanţi pot fi detasati o perioadă de maximum 6 luni pe an sau delegaţi maximum doua luni pe an, beneficiind de drepturile prevăzute de lege pentru personalul din instituţiile publice.
Magistraţii consultanţi pot fi eliberaţi din funcţie de ministrul justiţiei, în condiţiile art. 92, care se aplică în mod corespunzător. De asemenea, ei pot fi eliberaţi din funcţie ca urmare a reducerii numărului de posturi de magistraţi consultanţi, în raport cu volumul de activitate.
Eliberarea din funcţie a magistraţilor consultanţi va fi comunicată Consiliului Economic şi Social.
Secţiunea II^1 cu art. 69^1-69^5 a cap. II a fost introdusă de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 20 februarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 151 din 28 februarie 2002.
Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică subordonata exclusiv Ministerului Justiţiei, care realizează pregătirea specifică a viitorilor judecători şi procurori, precum şi perfecţionarea profesională a magistraţilor în funcţie, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.
Institutul Naţional al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecător al Curţii Supreme de Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcţiei de resurse umane din Ministerul Justiţiei; 2 reprezentanţi ai auditorilor de justiţie care participa la cursurile de pregătire profesională.
Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin de ministrul justiţiei, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică, al magistraţilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic.
Directorul Institutului Naţional al Magistraturii face parte de drept din consiliu.
Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii este de 3 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor auditorilor de justiţie, care sunt aleşi pentru un an.
Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit.
La şedinţele consiliului pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor legal constituite ale magistraţilor.
Alin. 2 al art. 71 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Consiliul Institutului Naţional al Magistraturii deliberează asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi bugetul acestuia.
Hotărârile Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii devin executorii după aprobarea lor de către ministrul justiţiei.
Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjunctii săi asigura conducerea curenta a activităţii şi organizează aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului.
Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detasati, cu acordul lor, în cadrul institutului, în condiţiile art. 96.
Salarizarea personalului de instruire şi de conducere, de specialitate juridică, al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.
Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice universitare, alţi specialişti, români şi străini, precum şi magistraţi în funcţie sau asimilaţi ai acestora, pentru desfăşurarea procesului de formare şi perfecţionare profesională.
Statul de personal şi statul de funcţii ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de ministrul justiţiei, în limita numărului total de posturi aprobat pentru sistemul justiţiei.
Alin. 1 şi 2 ale art. 74 au fost modificate de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Durata cursurilor de pregătire specifică magistraţilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este de 1-2 ani.
În fiecare an, ministrul justiţiei stabileşte durata cursurilor şi numărul de cursanţi, în funcţie de numărul judecătorilor şi al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante.
Admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, care reprezintă modalitatea principala de recrutare a magistraţilor, se face pe bază de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 46 lit. a)-e).
Componenta comisiei, condiţiile de concurs şi modul de desfăşurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiţiei.
(1)Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditor de justiţie şi beneficiază de o bursa lunară, stabilită în raport cu vechimea ca auditor, pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru magistraţii stagiari, din care se reţin şi se virează contribuţiile legale individuale pentru Fondul pentru plata ajutorului de şomaj, Fondul asigurărilor sociale de sănătate, sistemul public de asigurări sociale, precum şi impozitul, în condiţiile legii.
(2)Bursele se plătesc din fondul de burse prevăzut în bugetul anual al Ministerului Justiţiei.
(3)Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a absolvit examenul prevăzut la art. 82, constituie vechime în munca şi vechime în magistratura.
(4)Auditorii de justiţie beneficiază de prevederile art. 99. (5) Prevederile alin. 1, 2 şi 4 se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte tari, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.
Art. 78 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Alin. (1) al art. 78 a fost modificat de LEGEA nr. 653 din 7 decembrie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 905 din 12 decembrie 2002.
Pregătirea auditorilor de justiţie pentru cariera de magistrat se bazează pe cunoaşterea tendinţelor şi a evoluţiei principalelor instituţii juridice, inclusiv în dreptul comparat, şi, îndeosebi, pe dobândirea de cunoştinţe practice necesare pentru a deveni judecător sau procuror.
În perioada cursurilor, auditorii de justiţie vor desfăşura stagii de practica în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire şi a magistraţilor instanţelor şi parchetelor, lucrări de grefa în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul auxiliar.
În cazul în care auditorii de justiţie savarsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioară al Institutului Naţional al Magistraturii, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul institutului.
Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt:
a)observatia;
b)avertismentul;
c)exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de şcolarizare.
La absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie vor susţine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care să demonstreze ca şi-au insusit cunoştinţele necesare funcţiei de judecător sau de procuror.
Examenul va fi susţinut în faţa unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului şi 3 magistraţi de la instanţe şi parchete, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.
Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat.
Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii vor fi numiţi magistraţi stagiari de către ministrul justiţiei.
Judecătorii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevăzute la art. 56; procurorii stagiari, absolvenţi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanţa şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei.
Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii cu durata cursurilor de până la un an şi şase luni, după o perioadă de şase luni de funcţionare efectivă ca magistraţi stagiari, au dreptul să se înscrie la examenul de capacitate.
În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii este mai mare de un an şi şase luni, absolvenţii au dreptul să se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate.
Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii susţin examenul de capacitate în condiţiile prevăzute la art. 59-63.
Alin. 3 al art. 83 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Alin. 4 şi 5 ale art. 83 au fost introduse prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
(1)Judecătorilor şi procurorilor stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind pe magistraţii stagiari.
(2)Abrogat.
Alin. 2 al art. 84 a fost abrogat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului şi aprobat de ministrul justiţiei.
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 17 membri aleşi, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comuna.
Art. 86 a fost modificat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 20 februarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 151 din 28 februarie 2002.
În Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleşi:
a)3 judecători de la Curtea Suprema de Justiţie; b) 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie; c) 6 judecători de la curţile de apel; d) 3 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel; e) 2 judecători de la tribunale;
f)un procuror de la parchetele de pe lângă tribunale.
Desemnarea candidaţilor pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se face în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor, de la instanţele judecătoreşti şi parchetele prevăzute la alin. 1, dintre judecătorii şi procurorii care în ultimii 4 ani de activitate au avut numai calificativul "foarte bine". La desemnarea candidaţilor se tine seama de vechimea în funcţia de judecător sau procuror, de pregătirea profesională şi de titlul de doctor în drept, de activitatea meritorie desfăşurată, de capacitatea de organizare şi decizie, de obiectivitatea şi tactul în relaţiile de serviciu şi cu colaboratorii.
Pentru desemnarea candidaţilor prevăzuţi la alin. 1 lit. a) şi b), în adunarea generală a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, respectiv a procurorilor din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, sunt aleşi prin vot secret şi personal 3 judecători şi 2 procurori.
Pentru desemnarea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. 1 lit. c) şi d), fiecare curte de apel şi fiecare parchet de pe lângă curtea de apel propune, în adunarea sa generală, câte un candidat.
Judecătorii curţilor de apel şi, respectiv, procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanţe, reuniti în adunări generale la nivel naţional, desemneaza prin vot secret şi personal candidaţii pentru 6 locuri de judecători şi pentru 3 locuri de procurori, dintre judecătorii şi procurorii propuşi potrivit alin. 4, în cadrul unui scrutin organizat potrivit procedurii stabilite, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.
Pentru desemnarea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. 1 lit. e) şi f), fiecare tribunal şi fiecare parchet de pe lângă tribunal propune, în adunarea sa generală, câte un candidat.
Judecătorii şi, respectiv, procurorii propuşi potrivit alin. 6 se reunesc în şedinţe comune şi desemnează dintre aceştia, prin vot secret şi personal, candidaţii pentru 2 locuri de judecători şi pentru un loc de procuror, în cadrul unui scrutin organizat după procedura prevăzută la alin. 5. Şedinţele comune ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor propuşi potrivit alin. 6 sunt legal constituite cu participarea unanima a acestora.
Adunările generale ale judecătorilor sau ale procurorilor sunt legal constituite în vederea desemnării sau propunerii candidaţilor pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în prezenta a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor, care trebuie să participe, potrivit alin. 2-6, la desemnarea candidaţilor. Adunările generale ale judecătorilor sau ale procurorilor, precum şi şedinţele comune ale judecătorilor sau ale procurorilor, prevăzute la alin. 7, sunt prezidate de judecătorul sau, după caz, procurorul cu cea mai mare vechime efectivă în magistratura. La vechime egala preşedintele adunării generale sau, după caz, al şedinţei comune este decanul de vârsta.
Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor, precum şi data şedinţelor comune ale judecătorilor sau ale procurorilor, prevăzute la alin. 7, se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Propunerea şi desemnarea candidaţilor pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se fac cu votul majorităţii judecătorilor sau, după caz, al procurorilor prezenţi la adunările generale sau, după caz, la şedinţele comune legal constituite.
Candidaţii desemnaţi pentru a fi aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii se trec în liste, cu respectarea dispoziţiilor alin. 1, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în adunările generale sau în şedinţele comune.
Rezultatele privind desemnarea candidaţilor în adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor sau, după caz, în şedinţele comune prevăzute la alin. 7 se transmit Consiliului Superior al Magistraturii de către preşedinţii acestora, împreună cu documentele care atesta îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. 2 şi câte un curriculum vitae al fiecărui candidat.
După verificarea respectării condiţiilor legale de desfăşurare a adunărilor generale sau a şedinţelor comune, precum şi de desemnare a candidaţilor Consiliul Superior al Magistraturii centralizează şi transmite ministrului justiţiei lista candidaţilor, însoţită de documentele care atesta îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. 2 şi câte un curriculum vitae al fiecărui candidat.
Lista candidaţilor desemnaţi pentru a fi aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii se transmite birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de către ministrul justiţiei, în termen de 5 zile de la data primirii listei şi a documentelor prevăzute la alin. 13.
Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului înaintează comisiilor juridice lista candidaţilor, în vederea audierii acestora în şedinţa comuna.
În urma audierii comisiile juridice întocmesc un raport comun, în care se face referire, motivat, la toate candidaturile şi care se prezintă în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
În situaţia în care comisiile juridice propun prin raport ca unul sau mai mulţi candidaţi sa nu fie înscrişi pe lista ce se prezintă celor două Camere, ministrul justiţiei prezintă noi propuneri pentru locurile acestor candidaţi, dintre judecătorii sau, după caz, procurorii care au obţinut numărul de voturi prevăzut la alin. 10, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în adunările generale sau, după caz, în şedinţele comune.
Lista candidaţilor se supune în întregime la vot în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi se aproba cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul se exercită în mod secret şi personal, cu bile.
În cazul în care lista supusă la vot nu întruneşte numărul de voturi prevăzut la alin. 18, comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor propune plenului Parlamentului o alta lista de judecători şi procurori desemnaţi potrivit alin. 1-14. Noua lista poate cuprinde magistraţii iniţial propuşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor sau, după caz, în şedinţele comune, cu respectarea dispoziţiilor alin. 11 şi 17.
În cazul în care activitatea unui membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii încetează, este ales un nou membru cu respectarea prevederilor alin. 1-18 şi ale art. 86. Mandatul noului membru durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost ales.
Alin. (1)-(3) ale art. 87 au fost modificate de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 20 februarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 151 din 28 februarie 2002.
Alin. 4 al art. 87 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Art. 87 a fost modificat de LEGEA nr. 653 din 7 decembrie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 905 din 12 decembrie 2002.
Cu 60 de zile înainte de expirarea mandatului Consiliului Superior al Magistraturii în funcţie, ministrul justiţiei va solicita instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, care desemnează candidaţii pentru Consiliul Superior al Magistraturii conform art. 87, sa dea curs procedurilor de desemnare a candidaţilor şi de alegere a acestora, în termen de cel mult 30 de zile.
Ministrul justiţiei înaintează propunerile primite birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în funcţie. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii îşi continua activitatea până la intrarea în exerciţiul funcţiunii a noului Consiliu Superior al Magistraturii.
Art. 87^1 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Art. 87^1 a fost modificat de LEGEA nr. 653 din 7 decembrie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 905 din 12 decembrie 2002.
Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii:
a)propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Curţii Supreme de Justiţie;
b)propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie;
c)propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a celorlalţi judecători şi procurori, cu excepţia celor stagiari;
d)dispune, la propunerea ministrului justiţiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcţie a judecătorilor, precum şi la încetarea funcţiei acestora;
e)validează examenele de capacitate ale magistraţilor;
f)îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor;
g)da avize, la solicitarea ministrului justiţiei, cu privire la administrarea judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor.
Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti sau parchetelor relaţii sau acte referitoare la activitatea profesională sau la conduita magistraţilor.
Pentru numirea în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, vor fi prezentate Preşedintelui României trei propuneri.
Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară lucrările în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.
Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei, cu excepţia cazului în care îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina, când este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
Pregătirea lucrărilor necesare desfăşurării activităţii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de către direcţia din Ministerul Justiţiei care răspunde de resursele umane. Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizează de către un compartiment de specialitate al acestei direcţii.
Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcţionare.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizaţie stabilită prin Legea privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.
Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Procurorii şi judecătorii stagiari se bucura de stabilitate.
Magistraţii nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi, perchezitionati sau trimişi în judecata fără avizul ministrului justiţiei.
Ministerul Justiţiei în colaborare cu Ministerul de Interne au obligaţia de a acorda, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor, în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări.
Alin. 3 al art. 91 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Magistraţii pot fi eliberaţi din funcţiile pe care le deţin, numai în următoarele cazuri:
a)demisie;
b)pensionare potrivit legii sau încetarea activităţii pensionarului reincadrat;
c)transferarea într-o alta funcţie, în condiţiile legii;
d)dacă împotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancţiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică;
e)dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală;
f)dacă magistratul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 46 lit. a)-e).*) g) dacă magistratul încalcă prevederile art. 110-112.
Când împotriva unui magistrat se pune în mişcare acţiunea penală, acesta va fi suspendat de drept din funcţie până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ministrul justiţiei, prin ordin, va constata existenta suspendării de drept a magistratului. Despre această măsură magistratul va fi încunoştinţat de către ministrul justiţiei.
Dacă se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din funcţie încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile băneşti de care a fost lipsit.
În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) şi e), calitatea de magistrat încetează de drept pe data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea.
Lit. b) a alin. 1 al art. 92 a fost modificată de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Lit. g) a alin. 1 al art. 92 a fost introdusă prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
În cazul în care magistratul cere eliberarea, din funcţie prin demisie, ministrul justiţiei sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului la post este necesară.
Promovarea sau transferarea magistraţilor se poate face numai cu consimţământul acestora.
Magistraţii care îndeplinesc condiţiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sa schimbe funcţia şi instanţa ori parchetul, pot fi promovati pe loc.
În cazul în care o instanţa nu poate funcţiona normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzării tuturor judecătorilor, ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui acelei instanţe, poate delega judecători de la alte instanţe. Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul sau.
În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimţământul procurorului.
Ministrul justiţiei poate dispune detasarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiţiei, la Institutul Naţional al Magistraturii, la alte instanţe judecătoreşti sau la alte autorităţi publice.
Durata detaşării este între 6 luni şi 3 ani. Detasarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1.
Detasarea procurorilor se poate dispune de către ministrul justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1 şi 2.
Pe perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează statutul de magistraţi şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el îşi păstrează salariul şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine.
În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică, ministrul justiţiei, pe baza unui raport scris şi după examinarea de către o comisie formată din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcţie a magistratului, sesizand de îndată Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea încetează de drept, dacă în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăşte eliberarea din funcţie a magistratului sau prelungirea suspendării.
Dacă, în cursul activităţii sale, magistratul manifesta o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcţie, la sesizarea ministrului justiţiei.
Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 şi 2, magistratul poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestaţia se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este irevocabilă.
Magistraţii beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanţei, de indemnizaţii pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcţii de conducere, pentru participare la şedinţe de judecată, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri ştiinţifice, precum şi de alte drepturi reglementate prin lege.
Magistraţii în activitate sau pensionării, precum şi soţul sau sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţa medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi a protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Alin. 1 al art. 99 a fost modificat de LEGEA nr. 118 din 29 martie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 30 martie 2001.
Magistraţii beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viaţa, sănătate şi bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate.
La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. 1 încetează.
Magistraţii beneficiază de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare, plătit. Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiţiei.
În perioada concediului de odihnă, magistraţii beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţara în care îşi petrec concediul de odihnă.
Magistraţii beneficiază, anual, de 12 călătorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian.
Condiţiile în care se acordă drepturile prevăzute la alin. 1 şi la art. 101 alin. 2, precum şi fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(1)Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.
(2)Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăşi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării.
(3)Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.
(4)Pensia suplimentară se stabileşte în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială.
(5)Pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate.
(6)De aceste drepturi beneficiază şi magistraţii reincadrati după pensionare.
Alin. 1 al articolului 103 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 29 iunie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 05 iulie 2000 respinsă de LEGEA nr. 355 din 10 iulie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 12 iulie 2001.
Magistraţii cu o vechime continua în magistratura în ultimii 20 de ani, înainte de data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru motive neimputabile, beneficiază la această dată de o indemnizaţie egala cu 5 salarii de baza nete.
Indemnizaţia prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat şi se înregistrează în carnetul de muncă.
Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 104 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Magistraţii în vârsta de până la 45 de ani vor fi sprijiniti în construirea unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul instanţa sau parchetul la care funcţionează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în condiţiile legii.
În condiţiile prevăzute de lege, se poate înfiinţa, prin hotărâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistraţi şi celălalt personal din sistemul justiţiei.
Alin. 1 al art. 105 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Magistraţilor care funcţionează la instanţe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de către administraţia publică locală, pentru perioada în care lucrează în acea localitate.
Se instituie ordinul şi medalia "Meritul judiciar", care se conferă magistraţilor în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecător sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obţinute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege şi calificativul anual de "foarte bine".
Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se acordă de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(1)Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se conferă astfel:
–Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistratura;
–Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistratura;
–Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistratura;
–Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistratura;
–Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistratura.
(2)În cazul întreruperii activităţii în magistratura, timpul cat magistratul a desfăşurat alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratura pentru care se conferă ordinul sau medalia.
(3)Abrogat.
Alin. 3 al art. 108 a fost abrogat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
(1)Abrogat.
(2)Magistraţii pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază de o majorare cu 10%, 15% şi, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fără a se depăşi salariul de baza actualizat.
Alin. 1 al art. 109 a fost abrogat de art. 86 din ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999*) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 31 august 1999.
*)ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999 a fost abrogată de ORDONANTA nr. 7 din 9 iulie 2001**) publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 3 august 2001.
*)ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999 a fost respinsă de LEGEA nr. 206 din 19 aprilie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 275 din 24 aprilie 2002.
**)ORDONANTA nr. 7 din 9 iulie 2001 a fost abrogată de LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003.
Se interzice magistraţilor să facă parte din partide politice sau sa desfăşoare activităţi publice cu caracter politic.
Funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Magistratul poate să opteze ca funcţia de baza, potrivit legii, să fie într-o instituţie de învăţământ superior, având obligaţia să respecte durata timpului de lucru şi celelalte îndatoriri prevăzute de lege pentru instanţa de judecată sau parchet. În aceasta situaţie, programul de activitate al magistratului la instanţa de judecată sau la parchet se stabileşte cu acordul conducătorului instanţei sau al parchetului.
Judecătorilor şi procurorilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile ori a regiilor autonome. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţii sau regii autonome.
Art. 112 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Magistraţii pot colabora la publicaţii de specialitate, cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fără însă a participa la acţiuni politice.
Magistraţii pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenţii internaţionale, numai cu încuviinţarea ministrului justiţiei.
Magistraţii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe decât cele la care îşi exercită funcţia, şi nici să-şi exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfăşurare.
Magistraţii au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale părinţilor, soţilor şi copiilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.
Numirea magistraţilor în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de ministrul justiţiei, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire.
Magistraţii sunt obligaţi să respecte programul de lucru, sa rezolve lucrările în termenele stabilite, sa păstreze secretul deliberării şi sa îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor şi regulamentelor.
La şedinţele de judecată, magistraţii sunt obligaţi să aibă ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează.
Ţinuta vestimentara a magistraţilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigura gratuit.
Magistraţii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcţie şi în societate.
Magistraţii sunt obligaţi să efectueze, cel puţin o dată la 5 ani, conform programării aprobate de ministrul justiţiei, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecţionare profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, la instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curţile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curţile de apel.
La fiecare curte de apel şi parchet de pe lângă aceasta va fi desemnat un magistrat care să răspundă de perfecţionarea profesională a magistraţilor.
Magistraţii sunt liberi sa formeze asociaţii profesionale sau alte organizaţii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale şi protejarea statutului lor. De asemenea, magistraţii pot adera la asociaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale şi pot participa la reuniunile acestora.
Codul deontologic al magistraţilor se adoptă de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 120^1 a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Magistraţii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiţiei.
Sunt abateri disciplinare:
a)întârzierea sistematica în efectuarea lucrărilor;
b)absentele nemotivate de la serviciu;
c)intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afară cadrului legal, precum şi imixtiunea în activitatea altui magistrat;
d)atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;
e)nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
f)activităţile publice cu caracter politic;
g)manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale;
h)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor şi regulamentelor sau încălcarea altor obligaţii decurgând din prezenta lege;
i)neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
i^1)săvârşirea altei abateri grave de la prevederile Codului deontologic al magistraţilor;
j)încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind pe magistraţi.
Lit. i^1) a art. 122 a fost introdusă prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor în raport cu gravitatea abaterilor sunt:
a)observatie;
b)mustrare;
c)diminuarea salariului de baza cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni sau retragerea salariului de merit pe aceeaşi perioadă;
d)mutarea disciplinară pentru o perioadă de 1-3 luni la o instanţa sau la un parchet, situate pe raza teritorială a aceleiaşi curţi de apel, respectiv parchet de pe lângă aceasta;
e)suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni;
e^1)eliberarea din funcţia de conducere ocupată;
f)îndepărtarea din magistratura.
În timpul suspendării din funcţie, magistratului nu i se plăteşte salariul. Aceasta perioada nu se ia în calculul drepturilor la pensie şi al vechimii în funcţia de magistrat.
Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile şi în cazul prevăzut la art. 92 alin. 2.
Lit. c) a alin. 1 al art. 123 a fost modificată de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Lit. e^1) a alin. 1 al art. 123 a fost introdusă prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, se exercită de către ministrul justiţiei, iar în cazul abaterilor săvârşite de procurori, acţiunea se exercită de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
Acţiunea disciplinară se exercită în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de cercetare prealabilă a abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
Alin. 2 al art. 124 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
În vederea exercitării acţiunii disciplinare, în termen de 60 de zile de la data înregistrării constatării abaterii, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni.
Cercetarea prealabilă se efectuează de către judecători, având cel puţin acelaşi grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraţilor din Ministerul Justiţiei.
Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
În cazul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cat şi orice date concludente. Ascultarea celui în cauza şi verificarea apararilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu împiedica finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
Alin. 1 al art. 125 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
În cazul abaterilor săvârşite de judecători, ministrul justiţiei, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.
Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice.
Citarea părţilor este obligatorie.
Consiliul Superior al Magistraturii se pronunţa prin hotărâre motivată, care se comunică părţilor.
Comisia de disciplina a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, aleşi, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad.
În condiţiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleşi 3 membri supleanţi ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceştia sunt împiedicaţi sa participe la lucrările comisiei.
Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.
Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.
În faţa Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.
Împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.
Contestaţia se depune la comisia disciplinară care a pronunţat hotărârea şi se judeca de Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este irevocabilă.
Ministrul justiţiei sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie dispune măsurile corespunzătoare pentru executarea hotărârilor privind aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul titlu.
În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepţia stagiarilor, hotărârea sau actul care determina încetarea acestei calităţi se va comunică Preşedintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.
Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei şi din Institutul Naţional al Magistraturii răspunde disciplinar pentru săvârşirea abaterilor prevăzute la art. 122, care se aplică în mod corespunzător.
Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 123 alin. 1 lit. a)-c), e)-f) se aplică de ministrul justiţiei. Prevederile art. 124 alin. 2 şi ale art. 125 se aplică în mod corespunzător.
Ordinul de sancţionare emis potrivit alin. 2 poate fi contestat, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competenţa. Hotărârea prin care se rezolva contestaţia poate fi atacată cu recurs.
Art. 131^1 a fost introdus de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la toate parchetele funcţionează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu.
Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic.
Toate instanţele şi parchetele vor avea câte o grefa, o registratura, o arhiva şi o biblioteca.
Tribunalele şi parchetele de pe lângă acestea vor avea câte un compartiment economico-administrativ condus de un director, ajutat de un contabil-şef, pentru activitatea proprie, precum şi pentru activitatea judecătoriilor şi a parchetelor din circumscripţia lor. În localităţile reşedinţa de judeţ, în care funcţionează curţi de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor şi al parchetelor de pe lângă acestea va asigura şi activitatea curţilor şi a parchetelor corespunzătoare. Directorii economici sunt numiţi prin ordin de ministrul justiţiei sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. Preşedinţii tribunalelor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale pot delega atribuţiile de ordonatori de credite directorilor economici.
Curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, şi un serviciu de documentare.
Alin. 2 al art. 133 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Grefa, registratura şi arhiva vor efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondentei, indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţelor şi parchetelor.
Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi a parchetelor şi gospodărirea localurilor.
Serviciul de documentare va tine evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.
Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnarile despre desfăşurarea acestora şi vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată ori al procurorului.
La şedinţele de judecată grefierii sunt obligaţi să aibă ţinuta corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Dispoziţiile art. 117 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.
Abrogat.
Art. 138 a fost abrogat de art. 70 din LEGEA nr. 188 din 1 octombrie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 10 noiembrie 2000; abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 18 din 01 februarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 6 februarie 2001.
Abrogat.
Art. 139 a fost abrogat de art. 70 din LEGEA nr. 188 din 1 octombrie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 10 noiembrie 2000; abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 18 din 01 februarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 6 februarie 2001.
Personalul prevăzut în titlul de faţa se numeşte de către preşedintele curţii de apel ori, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a carei circumscripţie urmează sa funcţioneze, cu excepţia executorilor judecătoreşti şi a contabililor-şefi. Înainte de numire va fi consultat preşedintele instanţei sau, după caz, prim-procurorul parchetului la care va funcţiona persoana în cauza. Executorii judecătoreşti şi contabilii-şefi ai tribunalelor se numesc de către ministrul justiţiei, iar contabilii-şefi ai parchetelor de pe lângă tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie se numeşte de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
Pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei.
Personalul auxiliar de specialitate, precum şi personalul economic, administrativ şi de serviciu de la instanţe şi parchete beneficiază de toate drepturile şi are toate îndatoririle prevăzute de legislaţia aplicabilă salariaţilor din unităţile bugetare.
Personalul auxiliar de specialitate beneficiază şi de drepturile prevăzute la art. 99 şi 101 din prezenta lege.
Art. 141 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare ale instanţelor şi parchetelor, atribuţiile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară ale personalului care funcţionează în aceste compartimente, stabilite în condiţiile legii, se vor reglementa prin regulament aprobat, prin ordin, de ministrul justiţiei.
Ministrul justiţiei şi, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, conducătorii instanţelor şi parchetelor, precum şi cei ai compartimentelor, au dreptul să aplice sancţiuni disciplinare în condiţiile legii.
Art. 142 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Instanţele judecătoreşti şi parchetele dispun de poliţia pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit, până la preluarea acesteia de către Ministerul Justiţiei. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne.
Poliţiştii puşi în serviciul instanţelor judecătoreşti şi al pachetelor sunt subordonaţi preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora. Numărul politistilor necesari pentru fiecare instanţa este stabilit de ministrul justiţiei.
Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit.
Alin. 1 al art. 143 a fost modificat de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
Pentru toate instanţele judecătoreşti, vacanta judecătorească anuală este de 2 luni şi are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic.
Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanţelor se efectuează, de regula, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecătoreşti.
În perioada vacantei judecătoreşti, activitatea de judecată a instanţelor va continua:
–în materie penală, pentru cauzele cu arestaţi;
–în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanţa preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanţa.
Preşedintele instanţei şi, la instanţele unde sunt secţii, împreună cu preşedinţii acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacantei judecătoreşti.
Pentru judecătorii, tribunale şi curţi de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum şi de asigurare a conducerii instanţelor şi a secţiilor acestora pe timpul vacantei judecătoreşti se stabileşte prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei.
Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili şi obligaţiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 146.
Numărul total al magistraţilor de la judecătorii, tribunale, curţi de apel şi de la toate parchetele, precum şi al personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu necesar funcţionarii acestora se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei.
Personalul necesar pentru fiecare instanţa şi parchet, corespunzător volumului de activitate, se stabileşte de către ministrul justiţiei.
Cheltuielile necesare pentru buna funcţionare a judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă toate instanţele sunt finanţate de la bugetul de stat, precum şi din veniturile realizate de Ministerul Justiţiei din timbrul judiciar.
Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistratura şi pentru examenul de capacitate sunt remuneraţi prin plata cu ora, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.
Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării ei în Monitorul Oficial al României*).
Dispoziţiile privind compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, admiterea în magistratura şi răspunderea disciplinară a magistraţilor se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.
Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii şi va funcţiona până la constituirea curţilor de apel şi a parchetelor de pe lângă acestea.
În locul magistraţilor prevăzuţi la lit. c) şi d) din art. 87 vor fi aleşi 6 judecători de la tribunalele judeţene şi 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti.
*)A se vedea şi datele de intrare în vigoare a legilor modificatoare.
Guvernul va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare funcţionarii sistemului judiciar prevăzut în prezenta lege.
În termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va aproba statele de personal şi statele de funcţii pentru instanţele judecătoreşti şi pentru parchete, corespunzător noii organizări a sistemului judiciar.
În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţia Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public localurile şi dotările necesare funcţionarii instanţelor judecătoreşti şi parchetelor organizate potrivit prezentei legi.
Guvernul va inainta Parlamentului, până la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului de procedura penală şi a altor legi, corespunzător cerinţelor introducerii noului sistem judiciar.
În termenul prevăzut la art. 152, Ministerul Justiţiei va asigura selecţionarea şi perfecţionarea personalului potrivit noilor structuri şi atribuţii ale puterii judecătoreşti.
Personalul transferat în interesul serviciului în funcţii cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferării în asemenea funcţii, la salariul tarifar avut şi, după caz, la indemnizaţia de conducere.
Dispoziţiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi personalului rămas disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi.
Ministerul Justiţiei va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central şi unităţile exterioare, personalul din Procuratura României, în condiţiile art. 154 alin. 2.
Magistraţii în funcţie, care nu întrunesc condiţiile de vechime prevăzute în prezenta lege, precum şi cei licentiati în drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti în aceleaşi funcţii, dacă îşi îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin.
Vechimea minima necesară pentru ocuparea funcţiilor de magistrat la tribunale, la curţi de apel şi la parchete poate fi redusă de ministrul justiţiei cu până la o treime, pentru magistraţii care au rezultate deosebite în pregătirea şi activitatea profesională.
La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la parchete vor putea fi numiţi, în funcţii de judecător sau procuror, şi fosti magistraţi pensionari, care nu depăşesc vârsta de 65 ani.
Magistraţii încadraţi în condiţiile prevăzute la alin. 1 beneficiază de salariul integral, corespunzător funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activităţii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobandita şi de salariile realizate după reincadrare.
Judecătorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Preşedintele României.
Numirea de către Preşedintele României a judecătorilor se va face până la data de 30 octombrie 1996.
Judecătorilor în funcţie, care nu au fost propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiţi de Preşedintele României, la expirarea termenului prevăzut la art. 157 alin. 2, le încetează calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justiţiei, emis în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile art. 64 sunt aplicabile în mod corespunzător.
De la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României şi până la dobândirea inamovibilităţii în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor sunt în competenţa ministrului justiţiei.
Până la numirea procurorilor în condiţiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea şi eliberarea din funcţie a acestora sunt în competenţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.
Pe data aplicării prezentei legi, în condiţiile art. 152 şi 159, se abroga dispoziţiile contrare din Legea nr. 58/1968**) pentru organizarea judecătorească şi din Legea nr. 60/1968**) pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi*).
*)Potrivit prevederilor art. V din Legea nr. 142/1997, se abroga, la data intrării în vigoare a legii menţionate, art. 11 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 şi Hotărârea Guvernului nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor.
**)Legea nr. 58/1968 şi Legea nr. 60/1968 au fost abrogate de LEGEA nr. 120 din 7 iulie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 12 iulie 2000.
JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA ALE ACESTORA
Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţa
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Campeni oraşul Campeni
Aiud municipiul Aiud
Blaj municipiul Blaj
Sebes oraşul Sebes
Arad Arad municipiul Arad
Ineu oraşul Ineu
Lipova oraşul Lipova
Gurahont comuna Gurahont
Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş
Arges Pitesti municipiul Pitesti
Campulung municipiul Campulung
Curtea de Arges municipiul Curtea de Arges
Costesti oraşul Costesti
Topoloveni oraşul Topoloveni
Bacau Bacau municipiul Bacau
Onesti municipiul Onesti
Moinesti oraşul Moinesti
Podu Turcului comuna Podu Turcului
Buhusi oraşul Buhusi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beius oraşul Beius
Marghita oraşul Marghita
Alesd oraşul Alesd
Salonta oraşul Salonta
Bistrita-Nasaud Bistrita municipiul Bistrita
Nasaud oraşul Nasaud
Beclean oraşul Beclean
Botosani Botosani municipiul Botosani
Dorohoi municipiul Dorohoi
Saveni oraşul Saveni
Darabani oraşul Darabani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Fagaras municipiul Fagaras
Rupea oraşul Rupea
Zarnesti oraşul Zarnesti
Brăila Brăila municipiul Brăila
Faurei oraşul Faurei
Insuratei oraşul Insuratei
Buzau Buzau municipiul Buzau
Ramnicu Sarat municipiul Ramnicu Sarat
Patarlagele comuna Patarlagele
Pogoanele oraşul Pogoanele
Caraş-Severin Resita municipiul Resita
Caransebes municipiul Caransebes
Oravita oraşul Oravita
Moldova Noua oraşul Moldova Noua
Bozovici comuna Bozovici
Bocsa oraşul Bocsa*)
Calarasi Calarasi municipiul Calarasi
Oltenita oraşul Oltenita
Lehliu-Gara oraşul Lehliu-Gara
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin oraşul Huedin
Gherla oraşul Gherla
Constanta Constanta municipiul Constanta
Medgidia municipiul Medgidia
Hârşova oraşul Hârşova
Baneasa comuna Baneasa
Mangalia municipiul Mangalia
Cernavoda................oraşul Cernavoda**)
Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe
Targu Secuiesc oraşul Targu Secuiesc
Intorsura Buzaului oraşul Intorsura Buzaului
Dambovita Targoviste municipiul Targoviste
Gaesti oraşul Gaesti
Pucioasa oraşul Pucioasa
Racari comuna Racari
Moreni oraşul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Bailesti oraşul Bailesti
Filiasi oraşul Filiasi
Segarcea oraşul Segarcea
Calafat oraşul Calafat
Bechet comuna Bechet*)
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Tecuci municipiul Tecuci
Targu Bujor oraşul Targu Bujor
Liesti comuna Liesti
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin-Vale oraşul Bolintin-Vale
Gorj Targu Jiu municipiul Targu Jiu
Targu Carbunesti oraşul Targu Carbunesti
Novaci oraşul Novaci
Motru oraşul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Toplita oraşul Toplita
Gheorgheni oraşul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petrosani municipiul Petrosani
Orastie municipiul Orastie
Brad oraşul Brad
Hateg oraşul Hateg
Ialomita Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni municipiul Urziceni
Fetesti municipiul Fetesti
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Pascani municipiul Pascani
Harlau oraşul Harlau
Raducaneni comuna Raducaneni
Ilfov Cornetu comuna Cornetu***)
Buftea oraşul Buftea
Maramures Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmatiei municipiul Sighetu Marmatiei
Viseu de Sus oraşul Viseu de Sus
Targu Lapus oraşul Targu Lapus
Dragomiresti comuna Dragomiresti
Somcuta Mare comuna Somcuta Mare
Mehedinti Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia oraşul Strehaia
Orşova oraşul Orşova
Vanju Mare oraşul Vanju Mare
Baia de Arama oraşul Baia de Arama
Mures Targu Mures municipiul Targu Mures
Sighisoara municipiul Sighisoara
Reghin municipiul Reghin
Tarnaveni oraşul Tarnaveni
Ludus oraşul Ludus
Sangeorgiu de Padure comuna Sangeorgiu de Padure
Neamt Piatra-Neamt municipiul Piatra-Neamt
Roman municipiul Roman
Targu-Neamt oraşul Targu-Neamt
Bicaz oraşul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal municipiul Caracal
Corabia oraşul Corabia
Bals oraşul Bals
Scornicesti oraşul Scornicesti
Prahova Ploiesti municipiul Ploiesti
Campina municipiul Campina
Valenii de Munte oraşul Valenii de Munte
Mizil oraşul Mizil
Sinaia oraşul Sinaia
Urlati oraşul Urlati*)
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei municipiul Carei
Negresti-Oas oraşul Negresti-Oas
Salaj Zalau municipiul Zalau
Simleu Silvaniei oraşul Simleu Silvaniei
Jibou oraşul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Medias municipiul Medias
Agnita oraşul Agnita
Avrig oraşul Avrig
Saliste comuna Saliste
Suceava Suceava municipiul Suceava
Campulung Moldovenesc municipiul Campulung Moldovenesc
Radauti municipiul Radauti
Falticeni municipiul Falticeni
Vatra Dornei oraşul Vatra Dornei
Gura Humorului oraşul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Rosiori de Vede municipiul Rosiori de Vede
Turnu Magurele municipiul Turnu Magurele
Videle oraşul Videle
Zimnicea oraşul Zimnicea
Timiş Timişoara municipiul Timişoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta oraşul Deta
Sannicolau Mare oraşul Sannicolau Mare
Faget oraşul Faget
Jimbolia oraşul Jimbolia
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag oraşul Babadag
Macin oraşul Macin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Barlad municipiul Barlad
Husi municipiul Husi
Murgeni comuna Murgeni
Valcea Ramnicu Valcea municipiul Ramnicu Valcea
Dragasani oraşul Dragasani
Horezu oraşul Horezu
Brezoi oraşul Brezoi
Balcesti comuna Balcesti
Vrancea Focsani municipiul Focsani
Panciu oraşul Panciu
Adjud oraşul Adjud
Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti
Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti
*)Anexa nr. 1 a fost completată de art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999 astfel:
–la judeţul Caraş-Severin, după Judecătoria Bozovici s-a introdus: Judecătoria Bocsa, localitatea de reşedinţa oraşul Bocsa;
–la judeţul Dolj, după Judecătoria Calafat s-a introdus: Judecătoria Bechet, localitatea de reşedinţa comuna Bechet;
–la judeţul Prahova, după Judecătoria Sinaia s-a introdus: Judecătoria Urlati, localitatea de reşedinţa oraşul Urlati;
–la judeţul Timiş, după Judecătoria Faget s-a introdus: Judecătoria Jimbolia, localitatea de reşedinţa oraşul Jimbolia.
**)Anexa nr. 1 a fost completată de LEGEA nr. 46 din 16 ianuarie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 75 din 31 ianuarie 2002 astfel:
–la judeţul Constanta, după Judecătoria Mangalia se introduce Judecătoria Cernavoda, localitatea de reşedinţa oraşul Cernavoda.
***)Anexa nr. 1 a fost modificată de LEGEA nr. 653 din 7 decembrie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 905 din 12 decembrie 2002, astfel:
La anexa nr. 1 <>, la judeţul Ilfov, <> se înlocuieşte cu <>
Alin. 2 de la NOTA a fost introdus prin art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 179 din 11 noiembrie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 17 noiembrie 1999.
CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA
Curtea de Apel Tribunalele Localitatea de reşedinţa
I. Curtea de Apel
Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara
II. Curtea de Apel
Pitesti Arges municipiul Pitesti
Valcea
III. Curtea de Apel
Bacau Bacau municipiul Bacau
Neamt
IV. Curtea de Apel
Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
V. Curtea de Apel
Suceava Suceava municipiul Suceava
Botosani
VI. Curtea de Apel
Braşov Braşov municipiul Braşov
Covasna
VII. Curtea de Apel
Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
Calarasi
Giurgiu
Ialomita
Ilfov
Teleorman
VIII. Curtea de Apel
Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Bistrita-Nasaud
Maramures
Salaj
IX. Curtea de Apel
Constanta Constanta municipiul Constanta
Tulcea
X. Curtea de Apel
Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinti
Olt
XI. Curtea de Apel
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Brăila
Vrancea
XII. Curtea de Apel
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Vaslui
XIII. Curtea de Apel
Targu Mures Mures municipiul Targu Mures
Harghita
XIV. Curtea de Apel
Ploiesti Prahova municipiul Ploiesti
Buzau
Dambovita
XV. Curtea de Apel
Timişoara Timiş municipiul Timişoara
Arad
Caraş-Severin
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 1 iul. 2003 și 1 ian. 2005.
Deschide forma actuală