Nota de fundamentare din 20 iunie 2025

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 bis din 26 iunie 2025

Curriculumul național este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea didactică din învățământul preuniversitar și include planurile-cadru de învățământ, programele școlare și standardele naționale de evaluare.

Planurile-cadru pentru învățământul liceal, forma cu frecvență zi, au fost elaborate pentru:

–a transpune în noul curriculum național pentru învățământul liceal prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;

–a reflecta reperele de politici publice, strategiile și documentele care privesc domeniul educației, de la nivel național, european, respectiv internațional;

–a asigura continuitatea și coerența reformei curriculumului național, realizate deja pentru nivelurile anterioare - educație timpurie, învățământ primar și învățământ gimnazial;

–a oferi, prin varietatea parcursurilor educaționale, formarea de competențe necesare împlinirii personale - oameni cu o calitate bună a vieții/satisfăcuți de propria viață și echilibrați psihologic -, sociale - buni cetățeni -, precum și profesionale - buni specialiști, integrați eficient pe piața muncii și/sau capabili de continuarea unui parcurs educațional la nivel superior -, ca finalitate principală a învățământului preuniversitar, având în vedere atât perspectiva continuării studiilor, cea a inserției pe piața muncii a absolvenților învățământului liceal, precum și cea a învățării pe tot parcursul vieții;

–a oferi cadrul asimilării eficiente a competențelor, precum și al accentuării înțelegerii modalității de generare științifică a cunoștințelor declarative și procedurale și a valorilor cuprinse în acestea, pentru a-și dezvolta competențele prin învățare pe tot parcursul vieții și ca antidot la pseudoștiință/pseudocunoaștere.

Prin structura propusă pentru planurile-cadru de învățământ liceal, precum și prin semnificațiile acordate segmentelor curriculare și a orientărilor/reperelor în elaborarea viitoarelor programe școlare, se urmărește accesul la o educație bazată pe:

–înțelegerea adecvată a lumii, inclusiv printr-o componentă culturală semnificativă, ambele importante pentru formarea unei persoane autonome, rezistente la manipulare, capabile să utilizeze și să dezvolte flexibil aspectele practice;

–formarea unor capacități de adaptare și transformare în persoane eficiente din perspectiva rezolvării problemelor de viață și profesionale, prin participarea și luarea celor mai bune decizii;

–o raportare responsabilă și deschisă la ceea este bun/util și de ce, care oferă sensuri și semnificații, cu impact asupra stării de bine și asupra motivațiilor sociale și de învățare, avându-se în vedere că atitudinile și valorile reprezintă dimensiunea curriculară cea mai vulnerabilă la influențele mediului extra-educațional, producând un curriculum ascuns care poate intra în conflict cu cel formal și non-formal propus de școală.

În acest sens, prin curriculumul național, ne propunem ca aceste aspecte să fie evidențiate în toate etapele procesului de predare-învățare-evaluare, prin identificarea unor mijloace de formare în activitățile de predare-învățare, precum și prin construirea unor instrumente relevante de evaluare.

II. PROFILUL DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI. COMPETENȚE-CHEIE, ATRIBUTE PRIORITARE. DESCRIPTORI DE NIVEL

Potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, curriculumul național se axează pe competențele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare al absolventului. În acest context, elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal, forma cu frecvență zi, se raportează la profilul de formare al absolventului aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 6731/2023.

Acest profil reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național, care descrie așteptările exprimate față de absolvenții diferitelor niveluri de studiu, prin raportare la cerințele sociale, la finalitățile generale ale învățământului și la caracteristicile de dezvoltare ale elevilor, fiind fundamentat pe setul celor opt competențele-cheie europene și pe un set de nouă atribute prioritare, având asociate descriptori de nivel, astfel:

Tabelul nr. 1 - Competențe-cheie și descriptori asociați nivelului învățământului preuniversitar

Tabelul nr. 2 - Atribute prioritare și descriptori asociați nivelului învățământului preuniversitar

III. DIRECȚIILE DE DEZVOLTARE PENTRU PLANURILE-CADRU DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL

Pornind de la profilul de formare al absolventului, în vederea elaborării planurilor-cadru pentru învățământul liceal, forma cu frecvență zi, s-au definit direcții de dezvoltare care propun o paradigmă curriculară centrată pe predictibilitate, descentralizare, echitate, flexibilitate și relevanță. Astfel, planurile- cadru facilitează un curriculum echilibrat, evitând supraîncărcarea, și asigură un cadru unitar pentru toate specializările, cu o încărcare orară uniformă. În clasele a IX-a și a X-a, se pune accent pe acomodare și pe sprijinirea unei tranziții echilibrate de la gimnaziu la liceu. Curriculumul permite ajustări, inclusiv schimbări de parcurs și introduce treptat specializarea, care devine semnificativă în clasele a XI-a și a XII-a, crescând relevanța competențelor de specialitate.

Direcțiile de dezvoltare pentru planurile-cadru din învățământul liceal asigură:D.1. Predictibilitate și echitate

La nivel de filiere, profiluri și specializări/calificări profesionale, s-a urmărit și se vor avea în vedere:

–crearea premiselor pentru împlinirea propriului potențial al fiecărui elev, prin raportare la descriptorii de nivel asociați competențelor-cheie și atributelor prioritare din profilul de formare al absolventului de liceu, completat cu descriptori care definesc și un profil specific parcursului educațional ales;

–accesul la o pregătire unitară, pentru toți elevii, bazată pe cultură generală;

–asigurarea premiselor, prin planurile-cadru de învățământ, a cuprinderii întregului set de competențe-cheie în corelare cu ariile curriculare, disciplinele și modulele de pregătire, pentru a crea un echilibru la nivelul constructului curricular; prin programele școlare și standardele naționale de evaluare, se va acorda atenție modului în care cerințe de introducere a unor noi teme de educație sau conținuturi se vor integra în curriculum; astfel, se va evita supraîncărcarea curriculumului, raportat la diferite condiții specifice procesului educațional (timp școlar, caracteristici de vârstă, achiziții anterioare, resurse educaționale etc.);

–conturarea unui cadru unitar pentru învățământul liceal, pornind de la o aceeași structură a anului școlar;

–variabilitate redusă a încărcării orare pentru elevi, indiferent de parcursul educațional standard ales;

–redefinirea unor specializări, pentru creșterea relevanței acestora din perspectiva finalităților propuse.

D.2. Acomodare și sprijin

Cu prioritate la debutul clasei a IX-a, dar continuând și cu clasa a X-a, sprijinul acordat are în vedere:

–nevoile de dezvoltare personală a elevilor, cu accent pe acomodarea și integrarea într-o nouă clasă/nouă școală;

–conștientizarea, de către elevi, a diferențelor caracteristice schimbării nivelului de educație, având în vedere trecerea de la un nivel gimnazial - cu elemente minimale de diferențiere curriculară/învățământ general - la nivelul liceal care introduce elemente de specializare;

–construirea unui curriculum echilibrat, majoritar comun tuturor elevilor, care să permită ajustări și posibilitatea elevului de a-și schimba profilul/specializarea pe parcursul liceului, cu efort rezonabil de recuperare a curriculumului care diferă în funcție de filieră, profil și specializare/calificare profesională.

În acest sens, elevii trebuie să aibă acces la servicii de consiliere și orientare, inclusiv psihologice, ceea ce presupune acordarea atenției pentru asigurarea resurselor și specialiștilor la nivelul întregului învățământ liceal, atenția la sănătatea mintală și bunăstarea (well-being) celor implicați în ecosistemul educațional fiind fundamentală pentru buna funcționare a acestuia.

D.3. Specializare relevantă și identitate

În învățământul liceal, curriculumul de specialitate care va fi aplicat de unitatea de învățământ:

–are o componentă fixă și una flexibilă, astfel:

● componenta fixă are la bază discipline/module de specialitate și alocări orare stabilite la nivel național, comune tuturor claselor;

● componenta flexibilă include discipline/module de specialitate și alocări orare la decizia unității de învățământ, după caz în cadrul parteneriatelor dezvoltate de școală, printr-o ofertă dezvoltată a unui domeniu/unor domenii de competență în specializare (de exemplu, studiul extins/intensiv al unei discipline/unui grup de discipline);

–crește în relevanță de la an la an, având o pondere mai mare în clasele a XI-a și a XII-a față de cea asociată la clasele a IX-a și a X-a;

–după caz:

● are ancore în disciplinele/modulele obligatorii, parte a trunchiului comun;

● poate fi sprijinit/completat cu opționale de aprofundare, noi discipline sau poate fi valorizat din perspectivă integrată/interdisciplinară, prin oferta națională de opționale sau prin oferta unității de învățământ.

D.4. Oportunitate și asumare

În învățământul liceal, elevul are posibilitatea de a face opțiuni și a lua decizii de parcurs și de final, astfel:

–la toate filierele (teoretică, vocațională, tehnologică), elevul poate opta pentru curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), prin alegerea opționalelor care pot fi de aprofundare, noi discipline/module de pregătire sau opționale integrate; alegerile elevului și posibilitatea de reorganizare a efectivelor de elevi permite ca oferta să răspundă unei game mai variate de nevoi și interese de învățare; astfel, prin CDEOȘ elevul poate primi sprijin pentru:

● remediere/consolidare/performanță;

● pregătirea suplimentară pentru probe ale examenului național de bacalaureat, respectiv pentru pregătirea susținerii atestatelor de certificare a competențelor profesionale;

● satisfacerea unor nevoi și interese pentru specializare la nivel superior, inclusiv pentru admiterea la studii universitare;

–în învățământul tehnologic, elevul poate opta pentru obținerea unei calificări profesionale de nivel 3, ca urmare a finalizării primilor trei ani de liceu, respectiv pentru obținerea unei calificări profesionale de nivel 4, ca urmare a finalizării întreg parcursului liceal (4 ani), ce permite și susținerea examenului național de bacalaureat;

–elevul are posibilitatea schimbării opțiunii inițiale pentru un anume parcurs educațional, prin schimbarea filierei, profilului, specializării/calificării, în condițiile prevăzute de lege și de regulamentele specifice;

–există posibilitatea de personalizare a examenului național de bacalaureat, prin alegerea disciplinelor la care se susțin probele de examen E și F.

În acest sens, fără a interfera cu statutul sau rolul decizional final al cadrelor didactice:

–elevilor trebuie să li se recunoască rolul de co-creatori ai propriei educații;

–părinților/reprezentanților legali ai elevilor minori trebuie să li se recunoască rolul de contributori (colaboratori) la actul educațional.

D.5. Flexibilitate progresivă

În învățământul liceal, elemente de flexibilitate vizează următoarele niveluri:

–unitatea de învățământ are posibilitatea de a-și construi o ofertă curriculară personalizată, prin raportare la propriile resurse și nevoi, astfel:

● printr-o viziune pe termen mediu și lung, cu respectarea principiului asumării filierei, care presupune școlarizarea a minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei care să reprezinte specificul unității de învățământ (cu excepția unităților de învățământ tehnologic), conform art. 33 alin. (3) și (5) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; o printr-o viziune pe termen scurt și mediu:

■ în baza fundamentării proiectului anual al planului de școlarizare, din perspectiva definirii ofertei flexibile de curriculum de specialitate pe profiluri și specializări;

■ la filiera teoretică și vocațională, prin stabilirea numărului de ore de discipline opționale, prin fundamentarea clară și argumentată a ofertei de curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și prin valorificarea posibilității de a reorganiza efectivele de elevi pe grupe, după opțiunile exprimate; contribuie și prin acest segment la dezvoltarea propriei identități; la decizia unității de învățământ se află numărul de ore alocate segmentului CDEOȘ, cu încadrarea în numărul minim de ore ale plajei orare, în situația în care planurile- cadru de învățământ o au prevăzută;

–elevii aleg/au acces la:

● discipline care fac obiectul curriculumului de specialitate flexibil; în acest sens, prin flexibilitatea curriculumului de specialitate, elevul poate opta pentru clase în care, printr-un număr suplimentar de ore, poate studia intensiv/la nivel de performanță una sau mai multe discipline sau poate alege o clasă care oferă un pachet echilibrat de ore, prin alocarea acestora către disciplinele de specialitate;

● opționale din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, pentru care este consultat și poate participa cu propuneri, într-un număr semnificativ crescut în clasele a XI-a și a XII-a, față de clasele a IX-a și a X-a;

● disciplinele la care vor susține o parte dintre probele examenului național de bacalaureat, care au prevăzută posibilitatea de alegere dintr-o listă de opțiuni stabilită de lege sau prin ordin al ministrului educației și cercetării.

D.6. Pregătire pentru carieră și calificare profesională

Alături de trunchiul comun, care asigură elevilor studiul pentru consolidarea culturii generale, curriculumul de specialitate dezvoltă competențe academice/specializate corespunzătoare unui anumit nivel de calificare, conform Cadrului Național al Calificărilor denumit în continuare CNC, respectiv 3 CNC/4 CNC. De asemenea, se va avea în vedere dezvoltarea altor categorii de abilități (de antreprenoriat, gândire critică și creativă etc.), care susțin pregătirea pentru carieră.

În cadrul ariei curriculare Consiliere și orientare, sunt incluse ore de consiliere în carieră, pe tot parcursul liceal prin care elevii să fie informați și îndrumați să facă cele mai bune alegeri care să conducă la reușită școlară și profesională.

Din perspectiva Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, s-a avut în vedere o nouă viziune asupra învățământului tehnologic, prin absorbția învățământul profesional în cadrul celui liceal tehnologic, cu posibilitatea de finalizare a parcursului educațional, fie după 3 ani de studiu (cu nivel de calificare 3 CNC), fie după 4 ani de studiu (cu nivel de calificare 4 CNC).

În acest sens, proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal tehnologic au fost realizate cu implicarea reprezentanților mediului economic și s-a avut în vedere inclusiv generalizarea învățământului dual la întreg parcursul liceal tehnologic, ca formă de organizare a procesului educațional, într-un parteneriat valoros dintre unitățile de învățământ liceal tehnologic, operatorii economici și autoritățile locale. Din punct de vedere al planurilor-cadru, învățământul tehnologic nu implică diferențieri între cele două forme de organizare, clasic și dual. Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) va dezvolta planurile de învățământ aferente domeniilor și calificărilor profesionale, în etapa imediat următoare aprobării prezentului ordin.

D.7. Vocea elevului

Atât din perspectiva curriculumului, cât și din perspectiva întregii vieți școlare și extrașcolare, elevii sunt încurajați să participe activ la luarea deciziilor care să răspundă mai bine nevoilor și intereselor lor de învățare.

La nivel curricular, aceștia participă la procesul de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii, fiind consultați atât în etapa de constituire a ofertei, cât și în etapa de alegere a disciplinelor opționale/an școlar.

De asemenea, elevii, prin reprezentanți în diferitele structuri specifice ale școlii, iau parte la procesul decizional din unitatea de învățământ, fiind încurajați să facă propuneri, să sprijine și să se implice în dezvoltarea de activități și proiecte educaționale cu scop de dezvoltare personală, dar și privind contribuția tuturor la o cultură organizațională care să asigure starea de bine tuturor, precum și o prezență activă a școlii în viața comunității. În acest sens, feedbackul furnizat de elevi și descentralizarea unor decizii curriculare și de alt tip la nivelul acestora trebuie să devină indicatori de calitate ai procesului de învățământ.

D.8. Autonomie și responsabilitate

Prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, unitățile de învățământ sunt responsabilizate pentru a-și defini propria identitate, pornind de la asumarea filierei, conform art. 33 alin (3), prin proiectul planului de școlarizare, prin posibilitatea de a organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare.

Din perspectiva autonomiei, unitatea de învățământ decide atât asupra ofertei de discipline/module de pregătire care fac obiectul CDEOȘ, cât și asupra segmentului flexibil al curriculumului de specialitate, având posibilitatea de a oferi studiul extins/intensiv la o varietate de discipline de specialitate. În situația existenței segmentului flexibil al curriculumului de specialitate, în baza unei fundamentări care ia în considerare atât resursele unității de învățământ, cât și o analiză de nevoi de învățare a elevilor, modul de distribuire a orelor către anumite discipline de specialitate va avea ca scop studiul dezvoltat al respectivelor discipline care să asigure o învățare relevantă din perspectiva viitoarelor alegeri de trasee academice și profesionale în specialitate, precum și premisele pentru performanță în relație cu olimpiade și concursuri școlare.

Un alt element privește autonomia organizării schemelor orare la nivelul unității de învățământ. În acest sens, planurile-cadru prezintă distribuția generală a numărului de ore/săptămână pentru fiecare disciplină și pentru fiecare an de studiu. Unitățile de învățământ au posibilitatea de repartizare a bugetului total de ore alocat fiecărei discipline într-o altă distribuție/frecvență decât cea prezentată în planurile-cadru.

Raportarea la bugetele anuale de ore ale fiecărei discipline permite:

–dezvoltarea programelor școlare pentru discipline/module de studiu care să aibă o încărcare a activităților de învățare în relație cu bugetul total de timp alocat, diminuându-se variabile care pot conduce la supraîncărcare;

–normarea cadrelor didactice.

În ansamblul constructului curricular și în raport cu acesta, autonomia, flexibilitatea și responsabilitatea vor viza o serie de dimensiuni (de exemplu, finalitățile, conținutul, strategiile, evaluarea și timpul de instrucție) și de tipuri de decizie (de exemplu, de a selecta, a adapta, a completa, a reduce, a crea sau co-crea elemente curriculare). Acestea pot avea diferite grade de impact curricular, de la unul minor, până la unul semnificativ. Prin noile planuri-cadru, pe diferite dimensiuni și tipuri de decizie, se face un prim pas în sensul asigurării autonomiei și flexibilizării curriculare. Prin programele școlare și prin elemente suport pentru aplicarea curriculumului, urmează să se asigure pașii care să contureze un nivel superior al descentralizării curriculare.

D.9. Accent pe constructivism, contextualizare, aplicabilitate și abordări integrate

La elaborarea planurilor-cadru de învățământ s-au avut în vedere atât nevoile specifice ale fiecărei filiere și fiecărui profil, cât și integrarea acestor nevoi într-o structură unitară.

În învățământul liceal tehnologic, o atenție deosebită s-a acordat pentru asigurarea celor două tipuri de ieșiri: absolvenți care finalizează trei ani de studiu, cu posibilitatea de certificare a calificărilor profesionale de nivel 3 CNC, respectiv absolvenți care finalizează întreg parcursul liceal (4 ani de studiu), cu posibilitatea de certificare a calificărilor profesionale de nivel 4 CNC și înscrierea la examenul național de bacalaureat. Tot din perspectiva învățământului liceal tehnologic s-a asigurat, prin curriculumul de specialitate și prin CDEOȘ, necesarul de ore de teorie și practică pentru modulele de specialitate, cu o alocare corespunzătoare a orelor de practică, atât prin stagii săptămânale, după caz cu număr diferit de săptămâni în funcție de nevoile specifice domeniilor de pregătire, cât și prin practică săptămânală pe tot parcursul anului școlar, în cazul învățământului dual, mai ales, practica fiind în relație directă cu ocupația/ocupațiile de pe piața muncii, urmând a fi desfășurată în condiții reale, la locul de muncă, în baza parteneriatelor încheiate de unitatea de învățământ cu operatorii economici de profil.

Indiferent de filieră, profil și specializare/calificare profesională, învățarea trebuie să fie corelată cu realitățile, nevoile și competențele cerute de piața muncii. În acest sens, în completarea planurilor-cadru se va avea în vedere elaborarea programelor școlare pentru disciplinele/modulele obligatorii, dar și pentru viitoare opționale în ofertă națională, cu accent pe constructivism, contextualizare, aplicabilitate și abordări integrate. În acest sens, mediului socioeconomic trebuie să-i fie recunoscut rolul de contributor (colaborator) la actul educațional, cu sugestii și contribuții curriculare. Unitățile de învățământ trebuie să se deschidă spre contribuțiile specialiștilor din mediul socioeconomic care, prin colaborare cu personalul didactic, pot asigura mai eficient transferul unor competențe necesare (de exemplu, privitor la educația juridică, educația financiară, tehnologie, aspecte vocaționale etc.). Aceste aspecte trebuie să devină indicatori de calitate ai procesului de învățământ.

Elemente de multidisciplinaritate, interdisciplinaritate și transdisciplinaritate vor face obiectul fiecărei programe școlare, urmărindu-se astfel sustenabilitatea învățării, prin asigurarea transferabilității competențelor generale și specifice în viitoare contexte de viață personală, familială, de grup/comunitară, precum și profesionale, pe termen mediu și lung, prefigurând un traseu asumat de învățare pe tot parcursul vieții. Având în vedere etapa de vârstă a elevilor din învățământul liceal, curriculumul trebuie să fie și o sursă pentru practici parentale validate științific, în beneficiul copiilor și familiei.

Prin viitoarele programe școlare și prin abilitarea curriculară a cadrelor didactice se va urmări o mai bună corelare între practicile de predare-învățare-evaluare și competențele ce trebuie formate la elevi, cu atenție pe pedagogie, centrarea pe elev a demersurilor didactice, printr-un mai bun management al feedback- ului și al diferențierii/personalizării în funcție de nevoi și interese de învățare, care să asigure rezultate mai bune ale învățării și un pronunțat caracter incluziv al educației.

D.10. Monitorizare și revizuire

Având în vedere elemente noi de flexibilizare a planurilor-cadru, precum și realitățile, perspectivele și oportunitățile domeniul educației, aplicarea planurilor-cadru de învățământ va avea asociat un proces de monitorizare prin care să se colecteze date care să permită luarea de măsuri și identificarea direcțiilor de revizuire (îmbunătățire sau de adaptare) a planurilor-cadru.

Un pas esențial va presupune stabilirea unor mecanisme clare de evaluare a curriculumului scris (intenționat) și a curriculumului aplicat, care să includă instrumente calitative și cantitative, adaptate nevoilor diverse ale elevilor și unităților de învățământ.

Observarea directă a activităților din clasă, analiza performanțelor elevilor la nivel local, regional și național, precum și consultarea actorilor implicați - profesori, elevi, părinți și comunități - sunt etape esențiale pentru a înțelege impactul curriculumului asupra procesului de învățare. Direcțiile de dezvoltare ar trebui să promoveze o raportare mai frecventă și transparentă a rezultatelor, accesibilă tuturor părților interesate.

Revizuirea curriculumului, fundamentată pe rezultatele monitorizării și evaluării, trebuie să fie un proces flexibil și periodic, care să asigure integrarea elementelor de noutate de la nivel mondial, în acord cu prioritățile naționale. În acest sens, este necesară o colaborare extinsă între instituții și organizații naționale și internaționale, precum OECD, care pot oferi modele și instrumente pentru actualizarea temelor/conținuturilor, precum și a metodelor. Accentul ar trebui să fie pus pe transferabilitatea competențelor, ca repere pentru rezultatele învățării, astfel încât curriculumul să rămână relevant într-o societate aflată în continuă schimbare. De asemenea, revizuirea periodică trebuie să includă soluții inovatoare pentru adaptarea la noile tehnologii educaționale și la diversitatea culturală, asigurând că procesul educațional este incluziv și centrat pe elev.

IV. PROFILUL SPECIFIC DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI DE LICEU TEORETIC, TEHNOLOGIC ȘI VOCAȚIONAL

La elaborarea proiectelor de plan-cadru de învățământ s-au avut în vedere elementele generale, cât și cele specifice ale profilului de formare, pentru a asigura identitatea fiecărei filiere și, după caz, a fiecărui profil.

Profilul general, aprobat prin O.M.E. nr. 6731/2023, corespunde în mod direct curriculumului-nucleu (trunchiului comun), dar vizează indirect și curriculumul de specialitate și curriculumul la decizia elevului din oferta școlii. Profilul specific completează profilul general, fiind în corespondență directă cu segmentul CS - curriculum de specialitate.

Tabelul nr. 3.1. - Profilul specific al absolventului, filiera teoretică - profilul real

Tabelul nr. 3.2. - Profilul specific al absolventului, filiera teoretică - profilul umanist

Tabelul nr. 3.3. - Profilul specific al absolventului, filiera tehnologică, toate profilurile

Tabelul nr. 3.4. - Profilul specific al absolventului, vocațională - profilul artistic

Tabelul nr. 3.5. - Profilul specific al absolventului, filiera vocațională - profilul militar

Tabelul nr. 3.6. - Profilul specific al absolventului, filiera vocațională - profilul pedagogic

Tabelul nr. 3.7. - Profilul specific al absolventului, filiera vocațională - profilul sportiv

Tabelul nr. 3.8. - Profilul specific al absolventului, filiera vocațională - profilul teologic

V. ALFABETIZARE FUNCȚIONALĂ, PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR ȘI ABORDĂRI ȘTIAM ÎN PLANURILE-CADRU PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL CU FRECVENȚĂ ZI

În conformitate cu Anexa la Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, definițiile alfabetizării funcționale (definiția 3) și ale abordării ȘTIAM (definiția 54) fundamentează orientarea noului curriculum liceal spre dezvoltarea de competențe transversale, aplicabile în viața reală și suport al învățării pe tot parcursul vieții, fiind în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD 4 - educație de calitate), Recomandarea Consiliului UE privind competențele-cheie din 2018, dar și cu documentele de politici naționale privind educația digitală și inovarea.

În acest sens, planurile-cadru pentru învățământul liceal, forma cu frecvență zi, sunt proiectate astfel încât să ofere elevilor oportunități de a învăța într-un mod integrat, bazat pe investigație, colaborare, rezolvare de probleme și exprimare creativă - în spiritul acestor două repere strategice, urmând a fi completate prin programele școlare care vor detalia competențele generale și specifice, metodele de lucru și resursele necesare.

Astfel, alfabetizarea funcțională reprezintă un set de competențe care permite unei persoane să ia decizii în mod autonom, pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta potențialul și pentru a participa în societate. Alfabetizarea funcțională cuprinde următoarele componente:

a)competența de a înțelege, a utiliza și a evalua texte și de a reflecta asupra acestora;

b)alfabetizarea matematică, definită drept competența de a utiliza raționamentul, conceptele, procedurile, faptele și instrumentele matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene;

c)alfabetizarea științifică, definită drept competența de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv, pentru a descrie, explica și evalua datele și dovezile în mod științific.

În sensul dat de lege, planurile-cadru pentru învățământul liceal, forma cu frecvență zi, răspund acestei cerințe prin:

–cuprinderea în trunchiul comun a unor discipline cheie, precum limba română, matematică, științe, TIC, toate vizând explicit formarea unor competențe de alfabetizare funcțională;

–accentul pe aplicabilitate și contextualizare, menționat ca direcție de dezvoltare (D.9), care cere ca programele școlare viitoare să abordeze conținuturile din perspectiva problemelor reale, a nevoilor comunității și a realităților socio-economice; această perspectivă depășește simpla acumulare de cunoștințe, solicitând dezvoltarea gândirii critice, a exprimării clare și a transferului inter- și transdisciplinar.– evaluarea axată pe competențe, susținută de dezvoltarea standardelor naționale de evaluare, care va măsura nu doar reproducerea acestora ci, mai ales, gradul de utilizare funcțională a cunoștințelor, în mod activ, reflexiv și contextualizat, pentru rezolvarea de probleme reale, participarea la viața socială, profesională și personală.

Pentru atingerea obiectivelor propuse, sunt esențiale formarea continuă a cadrelor didactice, dezvoltarea de resurse educaționale transdisciplinare și implementarea unui sistem de monitorizare a alfabetizării funcționale, ca indicator de calitate al curriculumului aplicat.

Referitor la abandonul școlar, în cazul învățământului liceal și specificul grupei de vârste a elevilor, riscul de abandon apare într-un moment critic al formării personale și profesionale a adolescenților, cu posibile consecințe directe asupra integrării sociale și economice viitoare. Prin structurarea noilor planuri-cadru, Ministerul Educației și Cercetării urmărește să răspundă mai bine nevoilor elevilor aflați în risc educațional, printr-o ofertă curriculară mai flexibilă, coerentă și relevantă. A fost avută în vedere regândirea semnificațiilor segmentelor curriculare, integrarea competențelor transversale, precum și echilibrarea între disciplinele obligatorii și cele la alegere, într-un mod care susține participarea, motivația și succesul școlar al tuturor elevilor.

Incluziunea educațională este un principiu esențial al politicilor curriculare actuale și este reflectată în planurile-cadru pentru învățământul liceal prin deschiderea către trasee diferențiate, diversitate culturală, nevoi educaționale speciale și contexte sociale variate.

Ca strategie care să asigure funcționarea integrată a sprijinului pentru elevii aflați în dificultate/risc de abandon școlar, noile planuri-cadru au fost gândite în corelație cu programele și serviciile educaționale menționate în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum programul "Școala după școală", care oferă activități educative complementare, recreative sau de consolidare a învățării, programul "Învățare remedială", destinat elevilor cu dificultăți de învățare sau aflați în risc de abandon, inclusiv din învățământul liceal, respectiv Programul Național Integrat de Reducere a Abandonului Școlar, axat pe asigurarea transportului gratuit, burse sociale, rechizite și acces la masa sănătoasă.

Tot în acest context, legea prevede la art. 67 alin. (5) lit. f) adaptarea curriculară ca una dintre măsurile de incluziune și sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale sau aflați în risc de excluziune educațională. Astfel, planurile-cadru pentru învățământul liceal se aliniază cu obiectivele proiectului "Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă", implementat de Ministerul Educației și Cercetării, care prevede elaborarea și pilotarea a 10 strategii de adaptare curriculară în licee cu un număr mare de elevi vulnerabili. Aceste adaptări vizează nu numai planurile-cadru, ci toate elementele reglatoare ale curriculumului și pot presupune flexibilizarea orarului, accent pe competențe funcționale, personalizarea conținuturilor, contextualizarea învățării și utilizarea resurselor digitale în procesul de învățare, fiind acordată atenția cuvenită formării cadrelor didactice pentru sprijin specific și colaborarea cu serviciile de consiliere școlară. Privite drept cadru cu multiple elemente de autonomie și flexibilitate, planurile-cadru permit implementarea acestor strategii, iar unităților de învățământ să adapteze organziarea și desfășurarea procesului educațional în funcție de nevoile proprii ale elevilor și vulnerabilităților acestora. Astfel, adaptările curriculare și flexibilitatea oferită de noua structură curriculară permit personalizarea parcursului educațional al elevilor, reducând presiunea uniformizării și susținând integrarea socio-educațională și profesională, după caz.

Abordarea ȘTIAM (STEM/STEAM) este consacrată ca reper internațional pentru pregătirea elevilor pentru o societate a inovației și a tehnologiei, prin lege reprezentând o abordare educațională care formează competențe în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, artei și matematicii, prin înțelegerea fenomenelor din viața reală din perspective diferite, într-o manieră interdisciplinară.

Planurile-cadru reflectă abordarea ȘTIAM astfel:

a)în raport cu structura curriculară:

–gruparea disciplinelor pe arii curriculare facilitează conexiuni între științe, matematică și tehnologii;

–integrarea artelor în zona disciplinelor obligatorii (ex. educație vizuală, muzicală, teatrală) susține expresia creativă în cadrul demersurilor STEM → STEAM;

–prezența disciplinei TIC la toate filierele și în toți anii de studiu, inclusiv precizări pentru orientarea elaborării programelor școlare spre includerea unor elemente legate de bazele programării, IA și securitate cibernetică;

b)la nivel de principii de proiectare curriculară:

–orientarea explicită spre "constructivism, contextualizare și abordări integrate" (D.9), menționând multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea ca direcții pentru viitoarele programe școlare;

–se prevede dezvoltarea unor opționale integrate, semnificative din perspectiva interdisciplinarității, în care se vor putea aborda teme complexe precum sustenabilitatea, digitalizarea, IA etc., într-un mod transcurricular, inclusiv ȘTIAM.

Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, art. 19 alin. (19) lit. b) și art. 207 alin. (2) prevăd organizarea și funcționarea cluburilor și cercurilor ȘTIAM, la nivelul unităților de învățământ fiind încurajată înființarea de laboratoare de informatică, de științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică (ȘTIAM), prin care să se asigure dezvoltarea competențelor ȘTIAM, atât prin curriculum, cât și complementar.

VI. ELEMENTE STRUCTURALE ALE PLANURILOR-CADRU PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL

Planurile-cadru de învățământ liceal păstrează elemente structurale ale planurilor-cadru pentru învățământul primar și gimnazial și adaugă o serie de elemente specifice acestui nivel de învățământ.

Se menține gruparea disciplinelor/modulelor de studiu pe ariile curriculare Limbă și comunicare, Matematică și științe ale naturii, Om și societate, Arte, Educație fizică, sport și sănătate, Tehnologii, respectiv Consiliere și orientare.

Planurile-cadru pentru învățământul liceal cuprind următoarele segmente curriculare: trunchi comun (TC), curriculum de specialitate (CS), curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ).

Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, disciplinele pot fi și de tip modular, în sensul în care o disciplină școlară modulară reprezintă acea disciplină al cărei studiu se poate desfășura pe o perioadă de timp mai mică de un an școlar.

Planurile-cadru stabilesc numărul de ore alocat pentru fiecare disciplină/modul pentru o săptămână.

În planurile-cadru pentru învățământul liceal, filiera tehnologică, se asociază și numărul total de ore/an școlar alocate stagiilor de pregătire practică.

Pentru fiecare plan-cadru de învățământ există note specifice în care sunt incluse precizări și detalieri necesare aplicării.

VII. TRUNCHIUL COMUN (TC)

Pentru învățământul liceal, trunchiul comun se constituie din discipline/domenii de studiu/module de pregătire obligatorii tuturor elevilor, indiferent de filieră, profil și specializare/calificare profesională, astfel: un număr de 15 discipline la fiecare dintre clasele a IX-a și a X-a, cu buget cumulat săptămânal de 19 ore la clasa a IX-a și de 20 de ore la clasa a X-a, respectiv dintr-un număr de 12 discipline la clasa a XI-a și 11 discipline la clasa a XII-a, cu buget cumulat săptămânal de 14 ore la clasa a XI-a și de 13 ore la clasa a XII-a. Majoritatea disciplinelor din TC sunt în corespondență cu probe ale examenului național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).

Trunchiul comun asigură, în principal, dezvoltarea culturii generale, contribuie la formarea competențelor-cheie și susține alfabetizarea funcțională, fiind în relație directă cu profilul de formare al absolventului, acoperind toate ariile curriculare, cel puțin în clasele a IX-a și a X-a.

Programele școlare pentru disciplinele cu alocare orară în acest segment curricular sunt elaborate de grupurile de lucru specifice, constituite la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, și aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Tabelul nr. 4 - Trunchiul comun - discipline și alocarea bugetelor de ore pe ani de studiu/cumulat. Corespondența cu probe ale examenului național de bacalaureat

* Totaluri orientative determinate pe o structură de 36 de săptămâni ale anilor școlari ce corespund claselor a IX-a, a X-a și a XI-a, respectiv de 34 de săptămâni la clasa a XII-a, incluzând și săptămânile dedicate programelor naționale Săptămâna verde și Școala Altfel, ale căror metodologii vor fi revizuite, inclusiv din perspectiva aportului curricular.

** Indicative conform prevederilor art. 102 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(1)Cerințele din Legea 198/2023, referitoare la susținerea examenului național de bacalaureat la limbi moderne este respectată pentru fiecare dintre elevi, bugetul de ore de studiu pentru limba modernă 1 fiind constituit din cumularea bugetelor de ore de la nivelurile de învățământ primar, gimnazial și liceal (peste 800 de ore, suficient inclusiv pentru nivelul C1, conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi - CECRL), iar pentru limba modernă 2, din cumularea bugetelor de ore de la nivelurile gimnazial și liceal (peste 400 de ore, suficient inclusiv pentru nivelul B1, conform CECRL*). În completare, posibilitatea elevilor de liceul de a studia limbă modernă prin CDEOȘ, pe grupe, în funcție de nevoile particulare de învățare identificate, aduce un plus adresat fiecărui elev, printr-un demers adaptat. (*https://europass.europa.eu/ro/common-european- framework-reference-language-skills)

*** În cadrul denumirii generale a disciplinei socio-umane, pentru toate filierele, profilurile și specializările/calificările profesionale, bugetul de ore corespunzător TC este alocat următoarelor discipline specifice:

**** În cadrul denumirii generale a disciplinelor din domeniul arte, pentru toate filierele, profilurile și specializările/calificările profesionale, bugetul de ore corespunzător TC este alocat următoarelor discipline specifice:

În cazul învățământului liceal vocațional, în funcție de profil și după caz, orele din TC alocate disciplinei Religie, respectiv orele din TC alocate disciplinelor care nu fac obiectul probelor examenului național de bacalaureat pentru elevii de la celelalte filiere (disciplinele din domeniul arte, disciplina Sport) pot fi realocate disciplinelor de specialitate din CS. Aceste situații particulare vor fi evidențiate în planurile-cadru și detaliate, după caz, în notele specifice ale acestora.

Tabelul nr. 5 - Direcții de dezvoltare a programelor școlare pentru disciplinele cu alocare orară din TC

Tabelul nr. 6 - Proiecția în curriculumul național pentru învățământul liceal a temelor prevăzute de art. 88, alin. (10) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare!Imagine

* Atât la elaborarea programelor școlare pentru disciplinele obligatorii din TC, din perspectiva asigurării integrării temelor, cât și după caz în desfășurarea procesului educațional la aceste discipline, alături de cadrele didactice pot fi implicați și specialiști în domeniile/ temele menționate în tabel.

VIII. CURRICULUMUL DE SPECIALITATE (CS). DISCIPLINE DE SPECIALITATE. CS FIX - CS FLEXIBIL

Curriculumul de specialitate reprezintă oferta educațională stabilită la nivel central, constituită din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii pentru toți elevii din cadrul unei specializări/calificări profesionale și, după caz, din cadrul profilului din care face parte specializarea/calificarea profesională.

Curriculumul de specialitate este relație directă cu profilul specific, cu pondere crescută în clasele a XI-a și a XII-a, și asigură, în principal, formarea competențelor generale și specifice proprii unui profil și unei specializări/calificări profesionale (grup de specializări/calificări profesionale), de asemenea contribuind și la dezvoltarea competențelor-cheie.

Prin curriculumul de specialitate se asigură formarea competențelor la disciplinele de specialitate care au corespondent în probele E a) și E b) ale examenului național de bacalaureat.

Anumite discipline din CS pot reprezenta continuarea/extinderea studiului unor discipline de trunchi comun și pot sprijini elevul în raport cu viitoare opțiuni și interese pentru trasee academice/profesionale (admitere în facultate/integrare pe piața muncii).

Curriculumul de specialitate este prezentat în tabelul general al planului-cadru și/sau este detaliat în nota specifică a acestuia, într-o organizare tabelară distinctă.

Disciplinele de specialitate sunt discipline specifice profilului, specializării/calificării profesionale; acestea au alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) care, după caz, se adaugă orelor alocate din TC (prin care se asigură studiul fundamental al disciplinei, dacă disciplina are corespondent și în TC); disciplinele de specialitate pot fi aprofundate prin curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, cu alocare explicită de ore în planurile-cadru sau în baza ofertei unității de învățământ.

Programele școlare pentru disciplinele de specialitate, parte a CS, sunt elaborate de grupurile de lucru specifice, constituite la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, și aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Doar în situația învățământului liceal, filiera teoretică, CS este constituit atât dintr-un subsegment fix (CS fix), care cuprinde explicit o alocare orară pe disciplinele de specialitate, precum și dintr-un subsegment flexibil (CS flexibil), care prevede un buget de ore care să fie alocat disciplinelor de specialitate. Decizia de alocare a bugetului de ore pentru CS flexibil aparține unității de învățământ, care are autonomie curriculară pentru acest segment.

În condițiile în care o disciplină de specialitate face obiectul uneia/ambelor probe E ale examenului de bacalaureat, programa de examen va fi elaborată doar prin raportare la programele școlare corespunzătoare segmentelor obligatorii, CS fix și, după caz, TC, dar nu și la programa școlară corespunzătoare CS flexibil. Partea de CS flexibil nu poate face obiectul probelor cuprinse în examenul de bacalaureat.

Unitățile de învățământ sunt încurajate să valorifice subsegmentul CS flexibil, inclusiv ca spațiu de pilotare și implementare a unor noi discipline sau abordări inter și transdisciplinare. În acest sens, trebuie identificate și valorificate proiecte și parteneriate între școli sau parteneriate ale unităților de învățământ cu instituții/organizații specializate, prin care să se permită resursei umane exersarea libertății curriculare, în același timp cu cea a responsabilizării asupra unor decizii curriculare, stimulării scrierii de proiecte și utilizării mai eficiente a dotărilor obținute prin proiectele câștigate.

Astfel, asociat analizelor și fundamentării proiectului planului de școlarizare, în baza căruia se va organiza și admiterea absolvenților de gimnaziu în învățământul liceal, filiera teoretică, fiecare unitate de învățământ va fundamenta și va decide repartizarea întregului buget de ore anual alocat CS flexibil pe discipline de specialitate și pentru fiecare dintre cei patru ani de studiu, pentru fiecare clasă. Decizia luată produce efecte pentru întreg parcursul liceal al elevului.

Decizia unității de învățământ privind alocarea bugetului de ore către CS flexibil va fi făcută publică, imediat după primirea avizelor și aprobării planului de școlarizare. Aceasta va fi însoțită de o procedură operațională a unității, prin care se reglementează modalitatea și criteriile în baza cărora se vor completa efectivele școlare ale claselor a IX-a cu elevii declarați admiși în urma repartiției computerizate. Conform prevederilor art. 101 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, dacă decizia unității de învățământ este de a organiza propriul concurs de admitere la clasa a IX-a, în limita unui procentaj maxim din numărul de locuri alocate prin planul de școlarizare, procedura operațională menționată anterior va fi coroborată sau integrată, după caz, hotărârii consiliului de administrație al unității de învățământ care stabilește cadrul de organizare a concursului și criteriile de admitere, în acest caz făcându-se publică pe site-ul unității, la începutul fiecărui an școlar, sub rezerva aprobării proiectului planului de școlarizare pentru clasa a IX-a în forma care a stat la baza hotărârii luate.

Decizia unității de învățământ va fi însoțită de o anexă care va cuprinde nota de fundamentare care să permită elevului care va fi admis în clasa a iX-a, precum și reprezentanților legali ai acestuia să ia decizii informate asupra oportunităților pe care unitatea de învățământ le oferă prin alocările către CS flexibil, în exercitarea responsabilă a propriei autonomii curriculare.

Având în vedere respectarea principiului autonomiei curriculare, reflectat prin propriile decizii ale unităților de învățământ asupra alocării bugetelor totale de ore ale CS flexibil, programele școlare corespunzătoare disciplinelor cu alocare de ore din CS flexibil se vor realiza și aproba la nivelul unității de învățământ, în coordonarea comisiei pentru curriculum a școlii, și vor fi anexă la decizia menționată anterior, asigurându-se informarea publică asupra acestora. Elaborarea programelor școlare se va realiza cu respectarea criteriilor de calitate prevăzute pentru programele școlare naționale.

De asemenea, având în vedere acest nou nivel de autonomie curriculară, bazat pe deciziile unităților de învățământ liceal de management al segmentului CS flexibil, Ministerul Educației și Cercetării va avea în vedere colectarea de date și informații care să permită evaluarea externă a rezultatelor învățării obținute la disciplinele din CS flexibil, precum și pentru a permite fundamentarea unei decizii privind menținerea/renunțarea, după caz, sau extinderea practicii curriculare flexibile și la celelalte filiere, într-o etapă ulterioară de revizuire a planurilor-cadru. În acest sens, vor fi create instrumente de monitorizare și de sprijin, inclusiv rețele de comunicare între unitățile de învățământ care să faciliteze schimbul de bune practici.

IX. CURRICULUMUL LA DECIZIA ELEVULUI DIN OFERTA ȘCOLII (CDEOȘ)

Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii reprezintă segmentul curriculumului care permite dezvoltarea de către fiecare unitate de învățământ a propriului proiect curricular, fiind constituit din discipline/domenii de studiu/module de pregătire opționale. CDEOȘ contribuie la profilul de formare al absolventului, de regulă fără a avea în corespondență programe ale examenului național de bacalaureat, dar putând sprijini pregătirea elevilor pentru susținerea acestui examen.

Pentru învățământul liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, CDEOȘ constituie o ofertă educațională propusă la nivel național/regional/local/al unității de învățământ și care promovează trasee particulare de învățare, pentru susținerea nevoilor și intereselor specifice de învățare ale elevilor, unor performanțe diferențiate și nevoilor comunității locale. CDEOȘ este stabilit prin consultare cu elevii, părinții/reprezentanții legali ai acestora și pe baza resurselor disponibile. Elevul alege opționale din oferta CDEOȘ în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere. În învățământul liceal, filiera vocațională, CDEOȘ poate sprijini profilul/specializarea, pentru a putea menține abordarea unitară pe număr de ore/săptămână a planurilor-cadru, prin realocarea de ore către segmentul CS.

Pentru învățământul liceal tehnologic, CDEOȘ este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și care se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru. Propunerile rezultate în cadrul parteneriatului trebuie să se încadreze în demersuri științifice și tehnice consacrate, evitându-se, sub riscul sancțiunilor etice, includerea unor module sau discipline de pseudoștiință sau care nu sunt corelate cu actualitatea din domeniu/specializare. În aceste sens, prin metodologia specifică a dezvoltării curriculare pentru învățământul tehnologic se vor aduce precizări.

În cadrul parteneriatelor specifice învățământului tehnologic, prin consultare tuturor partenerilor, o parte din bugetul de ore alocat CDEOȘ poate fi rezervat pentru sprijinul elevilor în obținerea unor rezultate ale învățării mai bune la discipline de cultură generală/de specialitate (acomodare/aprofundare/extindere/abordări integrate).

Atât la fundamentarea și elaborarea CDEOȘ, cât și în desfășurarea procesului educațional în cadrul acestui segment curricular, alături de cadrele didactice pot fi implicați și specialiști care să-și aducă o contribuție în domeniile și temele specializate.

Principalele categorii de opționale din CDEOȘ sunt:

–opțional de aprofundare - are ca scop realizarea unui parcurs suplimentar pentru dezvoltarea competențelor specifice prevăzute de programa școlară a unei discipline obligatorii, prin noi activități de învățare; acesta nu necesită programă școlară nouă; acest tip de opțional poate avea drept scop atât învățarea remedială, cât și asigurarea unui cadru de sprijin și acomodare a elevului cu traseul educațional ales, precum și pregătirea pentru probe ale examenului național de bacalaureat/alte evaluări și examene naționale,– opțional ca disciplină nouă/domeniu nou de studiu - opțional care introduce o disciplină nouă față de cele incluse în trunchiul comun/în curriculum de specialitate sau introduce noi domenii/teme corespunzătoare unei discipline din trunchiul comun/curriculum de specialitate sau le dezvoltă pe cele existente; acesta necesită programă școlară nouă,– opțional integrat - opțional structurat din perspectiva domeniilor de cunoaștere, în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare; acesta necesită programă școlară nouă,– opțional de inserție profesională - are ca scop dobândirea rezultatelor învățării necesare inserției pe piața muncii; se realizează cu consultarea elevilor, din oferta dezvoltată în parteneriat cu operatorii economici, autoritățile administrației publice locale și se utilizează pentru stagii de pregătire practică sau pentru disciplinele de cultură generală în vederea dobândirii rezultatelor învățării necesare inserției pe piața muncii.

După nivelul la care se elaborează programele școlare și de constituire a ofertei, opționalele de tip disciplină nouă/integrat sunt de două categorii:

–opțional în ofertă națională, cu programă școlară elaborată la nivel național, aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării;

–opțional în ofertă regională/locală/a unității de învățământ, cu programă școlară elaborată și aprobată la nivel regional/local/al unității de învățământ, în acord cu metodologia specifică.

Plaja orară CDEOȘ fixează atât un număr minim de ore obligatorii pentru acest segment curricular, cât și un număr maxim de ore.

CDEOȘ poate susține studiul unor discipline din TC și/sau CS, prin includerea în ofertă a unor opționale de tip aprofundare/disciplină nouă/opțional integrat, după caz cu menționarea acestora în notele specifice ale planurilor-cadru, având în vedere alocarea de ore atât pentru profil/specializare, cât și complementar profilului.

Indiferent de parcursul educațional ales, în funcție de nevoile și interesele proprii de învățare și dezvoltare, lista disciplinelor opționale propusă de unitate ca ofertă CDEOȘ va asigura posibilitatea exprimării opțiunilor de către elev și prin discipline opționale din următoarele categorii:

(1)discipline fundamentale, în ofertă națională, pentru dezvoltarea psihocaracterială și etapa de vârstă la care se află elevii (incluzând Autocunoașterea și autoreglarea personală, Stilul de viață sănătos, Sporturi de echipă, Arte), inclusiv dezvoltarea ofertei proprii pentru elevii cu CES și/sau dizabilități integrați în învățământul de masă;

(2)discipline care integrează învățarea limbilor moderne în contexte aplicate, specifice profilului și specializării/calificării profesionale;

(3)discipline recomandate prin oferta națională (se vor include obligatoriu, în oferta națională, și discipline care conțin teme de geologie și dezvoltare durabilă, teme privind educația financiară și educația juridică, precum și discipline/teme prevăzute explicit de Legea 198/2023, de exemplu Istoria, robia și deportarea romilor);

(4)propuneri ale unității de învățământ, care se vor încadra în demersuri științifice și artistice consacrate evitându-se, sub riscul sancțiunilor etice, includerea unor teme sau discipline de pseudoștiință (în acest sens, se vor avea în vedere criterii de calitate în elaborarea programelor școlare pentru discipline opționale, în cadrul metodologiei specifice a CDEOȘ).

Având în vedere că elaborarea și avizarea programelor școlare pentru discipline opționale, în vederea includerii lor în ofertă națională, generează actualizări periodice a listei disciplinelor/modulelor de tip opțional incluse în ofertă națională, accesul la această listă și la programele școlare aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării pentru discipline opționale este asigurat prin intermediul paginii web a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.

Implementarea CDEOS se realizează prin raportare la metodologii proprii elaborate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, implementarea CDEOȘ este obligatorie pentru toți elevii, cu încadrarea în plaja orară stabilită prin planul-cadru de învățământ al specializării/calificării profesionale și în numărul de ore stabilit de unitatea de învățământ prin propria ofertă, pentru fiecare clasă. Poate fi realizată și în sistem modular, în sensul distribuirii orelor alocate unei discipline nu numai într-o frecvență săptămânală pe parcursul unui întreg an școlar, ci și prin gruparea orelor pe un număr redus de săptămâni, în funcție de resursele unității de învățământ.

În situația opționalelor de aprofundare și în cazul în care opțiunile elevilor necesită reorganizarea efectivelor școlare, se va analiza fiabilitatea formării de grupe de studiu, urmând ca dimensiunea grupelor (minimum/maximum) și alte precizări să se regăsească în cadrul metodologiilor specifice CDEOȘ care vor fi elaborate, atât pentru filierele teoretică și vocațională, cât și pentru filiera tehnologică.

X. ASPECTE PARTICULARE ALE UNOR DISCIPLINE/MODULE DE STUDIU OBLIGATORII

Ca discipline cuprinse în TC, Istoria evreilor. Holocaustul și Istoria comunismului din România nu au corespondență cu probele examenului național de bacalaureat.

Disciplina Sport, cuprinsă în TC, nu are corespondență cu probele examenului național de bacalaureat, cu excepția filierei vocaționale, profil sportiv, caz în care orele au fost realocate pregătirii sportive de specialitate.

Conform prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, înscrierea elevilor pentru a frecventa orele asociate disciplinei Religie, din TC, se face la cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor; în cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie; elevului care nu frecventează orele asociate disciplinei Religie, din tC, i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor; metodologia specifică de organizare a predării disciplinei Religie va include precizări privind tipul de activități de învățare în care unitatea de învățământ implică elevii care au optat să nu studieze această disciplină (din TC);

Unele discipline care fac parte din curriculumul de specialitate (CS) au corespondență cu probe ale examenului național de bacalaureat - probele E a) și E b).

Programele pentru probele examenului național de bacalaureat sunt în corespondență numai cu programele școlare corespunzătoare disciplinelor cu alocare orară din TC și/sau CS fix. Programele corespunzătoare disciplinelor cu alocare orară din CS flexibil și/sau CDEOȘ nu pot face obiectul examenului de bacalaureat.

Pentru examenul național de bacalaureat, lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și cercetării și se va da publicității la începutul ciclului de învățământ la care se vor aplica planurile-cadru aprobate prin prezentul ordin.

XI. PRECIZĂRI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL TEHNOLOGIC, INCLUSIV TEHNOLOGIC DUAL

Alocările orare pentru curriculumul de specialitate au în vedere traseele de 3 ani - corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3 CNC, respectiv de 4 ani - corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4 CNC, cuprinzând orele de pregătire pentru toți anii de studiu (clasele IX-XI/IX-XII, pregătire teoretică de specialitate, pregătire practică săptămânală - prin laborator tehnologic și instruire practică săptămânală, respectiv stagii de pregătire practică comasată și curriculum pentru aprofundare și inserție profesională).

Competențele specifice calificării profesionale de nivelul 4 CNC integrează și competențele specifice calificării profesionale de nivel 3 CNC.

Disciplinele de cultură generală incluse în CS vor fi predate de cadrele didactice de cultură generală (limba modernă 2, matematică, fizică, chimie, economie etc.) și vor fi dezvoltate astfel încât să susțină achiziția rezultatelor învățării specifice calificărilor profesionale. Temele din curriculumul de cultură generală, din curriculumul de specialitate CS fix vor fi corelate cu temele din curriculumul de specialitate al calificărilor profesionale aferente profilurilor/domeniilor de pregătire corespunzătoare.

Pentru învățământul liceal tehnologic, segmentul CDEOȘ este constituit din stagii de pregătire practică (SPP) și curriculum pentru aprofundare și inserție profesională (CAIP).

Precizări privind stagiile de pregătire practică (SPP)

Stagiile de pregătire practică se desfășoară pe baza ccurriculumului elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii.

Pentru toate domeniile de pregătire din fiecare dintre cele trei profiluri ale filierei tehnologice, cu excepția domeniului de pregătire de bază Economic, se alocă un număr de săptămâni pentru stagiile de pregătire practică, după cum urmează:

–clasa a IX-a: 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 ore– clasa a X-a: 9 săptămâni x 30 ore/săptămână = 270 ore– clasa a XI-a: 9 săptămâni x 30 ore/săptămână = 270 ore– clasa a XII-a: 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 ore

Pentru filiera tehnologică, profilul servicii, domeniul de pregătire de bază Economic, toate calificările profesionale, se alocă un număr de săptămâni pentru stagiile de pregătire practică, după cum urmează:

–clasa a IX-a: 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 ore– clasa a X-a: 7 săptămâni x 30 ore/săptămână = 210 ore– clasa a XI-a: 7 săptămâni x 30 ore/săptămână = 210 ore– clasa a XII-a: 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 ore

Din numărul total anual de ore ale stagiilor de pregătire practică se poate aloca, după caz, la decizia unității de învățământ, în consultare cu operatorii economici parteneri, un număr de cel mult 60 ore pentru discipline de cultură generală și/sau module de specialitate, pentru activități de acomodare/învățare remedială/pregătirea examenului de bacalaureat.

Precizări privind curriculumul pentru aprofundare și inserție profesională (CAIP)

Curriculum-ul pentru aprofundare și inserție profesională reprezintă 30 de ore/an de studiu care se alocă de unitatea de învățământ cu consultarea elevilor, din oferta dezvoltată în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale și care pot fi utilizate pentru stagii de pregătire practică sau pentru disciplinele de cultură generală, în vederea dobândirii rezultatelor învățării necesare inserției pe piața muncii.

XII. PRECIZĂRI PRIVIND ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL MILITAR

Conform prevederilor art. 33 alin.(1) lit. b) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, învățământul liceal militar este parte a filierei vocaționale, profilul militar.

În acord cu solicitările Ministerului Apărării Naționale, pentru o mai bună definire a acestui traseu educațional, specializarea pentru învățământul liceal militar se denumește matematică-informatică militară, clasele asigurând prin planul-cadru propus și caracterul de studiu al limbii engleze în regim intensiv, menținându-se caracteristici ale traseului educațional reprezentat de filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, dar având și un grad crescut de aplicabilitate în domeniul militar, în principal al disciplinelor din domeniul STEM, inclusiv al informaticii și limbii engleze, ca limbă modernă 1.

Prin planul-cadru al acestei specializării se asigură atât formarea competențelor-cheie promovate la nivel european, cât și a competențelor specifice domeniului militar, urmărindu-se asigurarea elementelor de continuitate și a nevoilor învățământului superior militar, pentru formarea viitorilor lideri, luptători și specialiști, motivați și devotați, cu spirit critic și gândire strategică bine dezvoltate, în măsură să execute în orice moment și cu deplină responsabilitate misiunile legal încredințate.

Disciplinele specifice curriculumului de specialitate facilitează procesul de adaptare a elevilor la mediul organizațional militar, la internalizarea normelor și valorilor acestuia, la formarea și dezvoltarea competențelor de leadership, la prevenția și/sau ameliorarea problemelor psihocomportamentale și/sau educaționale, prin dezvoltarea rezilienței individuale și de grup în realizarea obiectivelor educaționale și obținerii performanței școlare.

XIII. PRECIZĂRI PRIVIND APLICAREA PREVEDERILOR O.M.E.C.T.S. nr. 3462/2012 (privind aprobarea Metodologiei organizării și desfășurării activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare)

În conformitate cu prevederile O.M.E.C.T.S. nr. 3462/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru învățământul liceal, toate filierele, în afara orelor de educație fizică și sport prevăzute în planul-cadru de învățământ, pot fi constituite formații sportive și ansambluri sportive.

A. Formațiile sportive se constituie pentru elevii cu aptitudini motrice deosebite și se pregătesc ca reprezentative ale unităților de învățământ, participante la competițiile sportive interșcolare. Formațiile sportive se constituie și se pregătesc pentru o singură disciplină sportivă, în cazul sporturilor pe echipe, și pentru una sau mai multe discipline sportive, în cazul sporturilor individuale. Numărul formațiilor sportive se aprobă de către Consiliul de Administrație al unității de învățământ, la propunerea catedrelor de specialitate, în funcție de resursele materiale și umane disponibile. în unitățile de învățământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educație fizică.

Pentru pregătirea formațiilor sportive se alocă un număr de 2 ore pe săptămână, pentru fiecare formație sportivă, în afara orarului zilnic. Aceste ore intră în norma didactică a profesorului de educație fizică. O formație sportivă este alcătuită din minimum 10 - maximum 25 de elevi, proveniți din una sau mai multe clase de același nivel de învățământ. Programele școlare pentru acest gen de activitate sunt cele elaborate pentru nivelul începători - disciplina Pregătire sportivă practică.

B. Ansamblurile sportive se organizează pentru elevii care doresc să participe la activități motrice, cu caracter competițional sau recreativ, la solicitarea scrisă a elevilor/părinților. Unitatea de învățământ va prezenta elevilor o ofertă de discipline sportive sau de activități motrice, în funcție de resursele materiale și umane de care dispune.

Ansamblurile sportive se desfășoară pe grupe, cu câte o (una) oră pe săptămână, în afara orarului zilnic. Orele de ansamblu sportiv sunt incluse în norma didactică a profesorului de educație fizică. Fiecare grupă este alcătuită din minimum 10 - maximum 25 de elevi, proveniți de la una sau mai multe clase. Numărul grupelor de ansamblu sportiv se aprobă de către Consiliul de Administrație al unității de învățământ, la propunerea catedrelor de specialitate. În unitățile de învățământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educație fizică.

Elevii care au statutul de scutit medical la lecțiile de educație fizică și sport pot participa, în funcție de recomandările scrise ale medicului specialist, la orele de ansamblu sportiv. Programul activităților motrice din cadrul orei de ansamblu sportiv este stabilit de către profesorul de educație fizică împreună cu elevii participanți. Numărul ansamblurilor sportive și al formațiilor sportive ale unei unități de învățământ, precum și criteriile de constituire a acestora, se aprobă de către Consiliul de Administrație conform calendarului prevăzut în Metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii aprobată prin OME nr. 3238/2021, pentru anul școlar următor, după analiza opțiunilor elevilor/părinților, prezentate în scris.

XIV. PRECIZĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR SPECIFICE FORMAȚIILOR ARTISTICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Pentru constituirea și pregătirea formațiilor artistice ale unităților de învățământ liceal, excepție cele care școlarizează exclusiv în filiera vocațională, profil artistic, participante la competițiile interșcolare, se alocă, în afara orarului zilnic, în funcție de resursele materiale și umane ale școlii, un număr de câte 2 ore pe săptămână, pentru fiecare formație artistică. Aceste ore intră în norma didactică de predare a profesorului de educație de specialitate și se înregistrează în condică, iar pentru elevi sunt considerate ore de activitate extracurriculară, rezultatele fiind recunoscute în portofoliul educațional al elevilor. O formație artistică este alcătuită din minimum 15 - maximum 40 de elevi, proveniți din una sau mai multe clase de același nivel de învățământ și din aceeași unitate de învățământ la care profesorul are norma didactică.

Pentru a contribui relevant la formarea competenței-cheie de sensibilizare și exprimare culturală, la filierele teoretică și tehnologică, la nivelul fiecărei unități de învățământ vor exista preocupări pentru dezvoltarea de proiecte cultural-artistice care să implice un număr cât mai mare de elevi ai unității, susținute în principal de formațiile artistice proprii sau care să încurajeze și valorifice produse cultural-artistice ale elevilor. Dezvoltarea de proiecte cultural-artistice implică profesorii de specialitate arte, în colaborare cu ceilalți profesori ai școlii, conex orelor alocate disciplinelor din domeniul arte, cât și în cadrul programului de activități extracurriculare, în cazul învățământului tehnologic, iar în cazul filierei teoretice și/sau - după caz - ca rezultate ale activităților de învățare la disciplinele din domeniul arte, ȘTIAM, respectiv discipline opționale din CDEOȘ.

Proiectele și produsele cultural-artistice vor fi orientate, după caz, și spre reflectarea temelor prioritare stabilite la nivelul Ministerului Educației și Cercetării pentru activități ale programelor naționale Școala altfel și/sau Săptămâna verde, respectiv temelor anuale anunțate de către Consiliul Europei, în cazul în care privesc educația.

Pentru ca expunerea la contextele cultural-artistice să aibă un impact major, proiectele și produsele realizate de elevii unității de învățământ vor face obiectul unor manifestări cu participare largă, atât în școală, cât și în comunitate, putând implica, după caz, și reprezentanții legali ai elevilor, ca factor de coeziune locală.

XV. SUMAR AL UNOR DATE ȘI INFORMAȚII PRIVIND NOILE PLANURI-CADRU PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL, FORMA CU FRECVENȚĂ ZI

Având în vedere faptul că aplicarea noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal forma cu frecvență zi este progresivă, o perioadă de timp existând în aplicare atât noile planuri-cadru cât și cele valabile pentru anul școlar 2024-2025, este necesară o sinteză asupra numărului de planuri-cadru, corespunzător filierelor și profilurilor definite prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și evidențierea denumirilor actualizate pentru anumite specializări:

Tabelul nr. 7 - Distribuția planurilor-cadru de învățământ, pe filiere și profiluri. Evidențierea denumirilor actualizate

Tabelul nr. 8 - Numărul de ani de studiu pentru învățământul liceal, forma cu frecvență zi. Niveluri ISCED și CNC

* CNC - Cadrul național al calificărilor; 3CNC/4CNC - niveluri de calificare ce corespund învățământului liceal

** ISCED - Clasificarea Internațională Standard a Educației; absolvenții învățământului liceal (atât cei care optează pentru finalizarea studiilor de 3 ani, cât și cei care finalizează studiile de 4 ani)

XVI. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ ÎN ELABORAREA PLANURILOR-CADRU PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL, FORMA CU FRECVENȚĂ ZI

Proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au fost elaborate, în principal, prin raportare la:

–legislația primară și secundară din domeniul Educație, învățământ preuniversitar, precum:

● Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare

● Legea învățământului universitar nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare

● Anexa la O.M.E. nr. 6731/2023 privind aprobarea profilului de formare al absolventului

● Anexa la O.M.E.N. nr. 3593/18.06.2014 privind aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar - planuri-cadru de învățământ și programe școlare

● Anexele la O.M.E.N.C.Ș. nr. 3590/2016 - privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, cu modificările și completările ulterioare

● Anexa la O.M.E. nr. 3238/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii

● Anexa la O.M.E.N. nr. 3914/2017 privind Metodologia privind aprobarea reperelor metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a și a X-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică și învățământ profesional

● Anexa la O.M.E.N. nr. 3502/2018 privind Metodologia privind aprobarea orientărilor metodologice generale pentru elaborarea curriculumului în dezvoltare locală pentru clasele a XI-a și a XII-a ciclul superior al liceului filiera tehnologică și pentru clasa a XI-a învățământ profesional

● Anexa la O.M.E. nr. 3629/2023 privind aprobarea Metodologiei de organizare a programului "Săptămâna verde" (care urmează a fi revizuită, inclusiv din perspectiva aportului curricular)

● Anexa la O.M.E. nr. 6479/2023 privind Metodologiei de organizare a Programului "Școala altfel" (care urmează a fi revizuită, inclusiv din perspectiva aportului curricular)

● Anexa la O.M.E. nr. 4150/2022 pentru aprobarea cadrului de competențe digitale al profesionistului din educație

● Anexa la O.M.E. nr. 5.726/2024 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar

● Anexa la O.M.E. nr. 3.717/2025 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu program de artă

● Anexa la O.M.E.C.T.S. nr. 3462/2012 privind aprobarea Metodologiei organizării și desfășurării activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare

● Anexa la Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1456/2020 privind Normele de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor

● OMEC nr. 6072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior

–direcții recente de strategie și politică educațională, asumate de România, precum:

● HG nr. 877/2018 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2021-2030

● HG nr. 558/2021 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027

● HG nr. 592/2021 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Sexuale "SINERGIE" 2021-2030

● HG nr. 1269/2021 pentru aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025

● Strategia privind digitalizarea educației din România (proiect, 2021)

● HG nr. 440/2022 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și reducerea Sărăciei pentru perioada 2022-2027

● HG nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități "O Românie Echitabilă 2022-2027"

● HG nr. 560/2022 pentru aprobarea Strategiei de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Rome 2022-2027

● HG nr. 682/2022 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2022-2030

● HG nr. 1172/2022 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind Economia Circulară

● HG 1547/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022-2027

● HG nr. 59/2023 pentru aprobarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030

● HG nr. 969/2023 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului "Copii Protejați, România Sigură" 2024-2027

● HG nr. 1004/2023 pentru aprobarea Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030

● HG nr. 378/2024 pentru aprobarea Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030

● HG nr. 484/2024 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Susținerea Părinților

● HG nr. 540/2024 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării și a Discursului Instigator la Ură 2024-2027

● HG nr. /2024 pentru aprobarea Strategiei Naționale pentru Tineret 2024-2027

● HG nr. 832/2024 pentru aprobarea Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale

● Proiect de Strategie Națională a Hidrogenului

● Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - Componenta C15.Educație, inclusiv reformele privind curriculumul și formarea cadrelor didactice

● Raport de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX), 2025

–studii și direcții de politică educațională la nivel european și internațional:

● Council of Europe. (2001). Common European Framework of Reference for Languages: learning, teaching, assessment

● REPORT on the role of sport in education A6-0415/2007

● School Systems in the European Union, 2011

● EntreComp: The Entrepreneurship Competence Framework, Luxembourg: Publication Office of the European Union (2016)

● Council Recommendation of 22 May 2017 on the European Qualifications Framework for lifelong learning (2017/C 189/03)

● Guidelines For Citizenship Education In School - Identities and European Citizenship (2017)

● Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong learning (2018/C189/01)

● OECD. (2018). The future of education and skills. Education 2030

● Reference Framework Of Competences For Democratic Culture (vol 1, 2 3, 2018)

● Recommendation CM/Rec(2019)10 of the Committee of Ministers to member States on developing and promoting digital citizenship education

● LifeComp (2020)- The European Framework for Personal, Social and Learning to Learn Key Competence

● Digital Education Action Plan 2021-2027 (2020)

● OECD (2020), Curriculum Overload: A Way Forward, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/3081ceca-en.

● OECD (2021), Embedding Values and Attitudes in Curriculum: Shaping a Better Future, OECD Publishing, Paris

● REIMAGINING OUR FUTURES TOGETHER. A new social contract for education, Report from The Internațional Commmission on the Futures of Education, UNESCO 2021

● Referencing the Romanian Național Qualifications Framework to the European Qualifications Framework (2022)

● The STE(A)M It Framework. European Integrated Stem Teaching Framework, Tasiopoulou et al. (2022). European Integrated StEm Teaching Framework. October 2022, European Schoolnet, Brussels

● GreenComp. Cadrul european de competențe în materie de durabilitate, JRC128040, EU Science Hub (Platforma științifică a UE, 2022)

● DigComp 2.2 - The Digital Competence Framework for Citizens, EUR 31006 EN, Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2022

● OCDE (2022), Tens Shaping Education 2022, OCDE Publishing, Paris

● Raportul național PISA 2022

● RECOMANDAREA CONSILIULUI privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională (2022/C 243/02)

● Education at a Glance 2023: oEcD Indicators, Table D1.1.Compulsory instruction time in general education (2023)

● Education and Training Monitor 2024 - Comparative report

● Monitorul educației și formării România 2024

● Common European Framework of Reference for Languages: Learning, teaching, assessment (CEFR). Standard 1: Curricula (2024)

● OCDE (2024), "Reformarea învățământului școlar în România: consolidarea guvernanței, evaluarea și sistemele de sprijin", Perspectivele politicii educaționale ale OCDE, nr. 92, OCDE Publishing, Paris

● OCDE (2024), Curriculum Flexibility and Autonomy Promoting a Thriving Learning Environment, OCDE Publishing, Paris

● Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă - ODD 4: Educație de calitate (ONU/UNESCO)

● Shaping the Future of Learning: The Role of AI in Education 4.0 INSIGHT REPORT, April 2024, World Economic Forum

● PISA 2025 Science Framework

● The Union of Skills -Communication from the Commission to The European Parliament, The European Council, The Council, The European Economic and Social Committee and The Committee of the Regions, COM(2025) 90 final

● OECD (2025), Education and Skills in România, Reviews of Național Policies for Education, OECD Publishing, Paris

09.07.2026Anexa nr. 1 a fost modificată de Anexa nr. 1 din ANEXELE din 17 iunie 2026 aprobate prin ORDINUL nr. 4.152 din 17 iunie 2026, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 9 iulie 2026.